Page 104 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 104
ttfíftwffirfttIMgBa
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 666 © VINERI 30 MARTIE 1973
®B5SB33E3E8KSEI
Avancronica la „Luna teatrului
Pregătirea tebico-pnÉctivà a
de amatori" ediţia a li-a
Iniţiată de Comitetul pen neşti, Pricaz, Cimpa, Cos- intransigenţei faţă de ceea
elevilor-de la etapa organizatorică la tru cultură şi educaţie socia evidenţiat atît prin calitatea activitatea unor oameni. Ele
ce este retrograd în viaţa şi
teşti, Turdaş şi Păclişa s-au
judeţului
listă
Hunedoara,
al
trebuie să educe, de aseme
Consiliul judeţean al sindica
sceni
interpretării
calitatea
telor şi Centrul de îndruma • repertoriului ales cît şi prin nea, gustul estetic al publi
re a creaţiei populare şi a ce, alte formaţii ca cele din cului larg, să apropie oamenii
mişcării artistice de masă, Lunca Cernii. Sîrbi, Băţălar, de marile valori ale drama
cea a perfecţionărilor calitative „Luna menirea de de a amatori" Cîrneşti, Sibişelu Nou au In urma sondajelor efec
turgiei noastre naţionale.
teatrului
pus în scenă piese cu tema
are
reactiva
să
incapabile
tică
depăşită,
judeţ,
din
mişcarea
teatrală
majoritatea
formaţi
de a integra teatrul de ama aducă vreo contribuţie la ri tuate pînă în prezent se con
stată
că
tori într-o mai mare măsură dicarea nivelului estetic şi ilor au în repertoriu piese
In lumina sarcinilor reie le preşcolare, la cele 5 ate ţie cu plan de producţie) in în procesul de educaţie so cultural-educativ al locuitori într-un act, cu tematică ac
şite din Hotărîrea Conferin liere-şcoală ale Liceului din tr-un număr de 26 unităţi cialistă a maselor largi ale oa lor oraşelor şi satelor hune- tuală, care se înscriu prin
ţei organizaţiei judeţene de Haţeg, unde se produc con şcolare din mediul rural. Vîrsta fragedă a copiilor de la Grădiniţa nr. 1 Deva nu e menilor muncii. dorene. mesajul lor în complexul
partid, Inspectoratul şcolar fecţii şi ţesături, prin con S-au luat măsuri în scopul un impediment în realizarea unor prime deprinderi de muncă. In pregătirea actualei edi In lumina documentelor program educaţional elaborat
judeţean a Întreprins în ul tract cu I.I.L. şi cu Coope sprijinirii de către şcoli a Dimpotrivă, obiectele lucrate pentru mămicile lor dovedesc mă ţii a „Lunii teatrului de a- plenarei C.C. al P.C.R. din de Plenara C.C. al P.C.R. din
timul timp un şir de măsuri rativa „Haţegana" din Haţeg, acţiunii de refacere şi reîn iestrie şi simţ artistic dezvoltat, matori", ce se va desfăşura noiembrie 1971 şi ale Confe noiembrie 1971.
¡menite să asigure o dotare atît pentru nevoile interne, tinerire a plantaţiilor pomi in cursul lunii aprilie, tre rinţei Naţionale a P.C.R., ac „Nepotrivire de caracter“ de
corespunzătoare a ateliere- cît şi pentru export, cît şi cole din zonele necooperati- buie să se ţină cont de expe tuala ediţie a „Lunii teatru Ion Băieşu (Dobra, Lăpugiu
lor-şcoală şi ridicarea calita la atelierele de croitorie-ţe- vizate, iniţiindu-se un şir de rienţa acumulată în ediţia lui de amatori“ trebuie să se de Jos, Gurasada), „Vaccin
tivă a instruirii practice a sătorie ale şcolilor generale acţiuni în cursul săptămînii precedentă. Anul trecut spec ridice la un nivel superior contra lenei" de acelaşi dra
elevilor. In acest sens, cele din Baia de Criş şi Geoagiu. 12-18 martie, declarată „săp Tineri la muncă patriotică tacolele de teatru susţinute celei precedente. maturg (Băcia), „Mireasa cu
288 ateliere-şcoală, cu peste Sînt demne de menţionat tămâna pomicultura". de amatori s-au desfăşurat, Spectacolele de teatru care maşină“ de Hans Kekrer
5-100 locuri de muncă într-o activităţile practice de se O atenţie deosebită a fost In marea lor majoritate, la se vor prezenta în cadrul (Ghelar, Teiu), „Mansarda"
serie, au fost dotate cu di acordată în timpul dezbate HUNEDOARA. La la minorul de 800 mm al Com un nivel artistic corespunză „Lunii teatrului de amatori" de Dan Tărchilă (Cîmpuri
ferite utilaje şi unelte de lu zon organizate în domeniul rilor şi problemelor legate binatului siderurgic Hunedoara, comitetul U.T.C. a or tor. Prin repertoriul ales, un au menirea de a insufla oa
agriculturii,
de
exemplu
ca
cru, îh valoare de peste două lucrările de amenajare a u- de creşterea păsărilor şi ani ganizat o acţiune de muncă patriotică pentru curăţi mare număr de formaţii au menilor muncii dragostea şi Surduc), „Legenda lui Avram
milioane lei. De asemenea, nei răsadniţe fixe şi a cres malelor mici producătoare de rea şi înfrumuseţarea locurilor de producţie. La che adus pe scenă aspecte din admiraţia faţă de trecutul Iancu" de Dan Tărchilă (Vă-
toate şcolile din mediul ru • carne şi blană, înfiinţîndu-se marea organizaţiei au răspuns 50 de tineri utecişti. viaţa satului socialist, mo glorios de luptă al poporului lişoara, Geoagiu) sînt doar
ciuperci
de
ral unde pregătirea tehnico- cătoriei de generală Baia în toate unităţile şcolare Orele libere, dăruite cu generozitate hărniciei pentru mente din lupta glorioasă a român, pentru dreptate so cîteva din piesele ce vor fi
Şcoala
la
productivă este profilată pe cercuri ale micilor zooteh- descongestionarea căilor de acces şi înfrumuseţarea poporului nostru pentru drep cială şi naţională, dragostea
agricultură, dispun de loturi de Criş, lucrările de fer nişti. incintei laminorului s- au soldat şi cu colectarea tate şi libertate, din drama şi admiraţia pentru noile prezentate ân cadrul „Lunii
agricole In suprafaţă totală tilizare şi de tăiere a In cadrul acestor acţiuni unei însemnate cantităţi de fier vechi — 50 tone. turgia clasică şi contempora realizări obţinute de poporul teatrului de amatori“.
de peste 68 ha. pomilor fructiferi, vizitarea Aşadar, bilanţul muncii a fost spornic, fiecărui tî-
crescătoriei de iepuri a mi- s-au desprins şi unele greu năr revenindu-i o tonă de fier vechi. întreaga can nă. nostru în' anii construcţiei so PETRIŞOR CIOROBEA
Pe linia îmbunătăţirii con crocooperativei Geoagiu şi tăţi întîmpinate în privinţa titate de fier vechi a fost dăruită oţelarilor pentru a Dacă unele din formaţiile cialismului, de a educa mar metodist la Centrul
ţinutului activităţii practice lucrările practice efectuate în colaborării dintre unităţile o transforma în metal nou. de amatori, ca cele din Geoa sele în spiritul atitudinii con judeţean de îndrumare
se Înscriu şi dezbaterile — cadrul serei Liceului agricol şcolare şi întreprinderile pa giu, Căstău, Ponor, Cărmăză- ştiente faţă de muncă şi al a creaţiei populare
la centrele de comună şi în Geoagiu, sau reuşita corela tronatoare, o parte din pro
oraşe, cu conducerile de re a activităţilor practice a- gramele convenţiilor încheia
şcoli, cu maiştrii-instructori, gricole cu cele de atelier la te dovedindu-se formale. U-
cu conducerile întreprinderi Şcoala generală din Brăniş- nele unităţi, ca cooperativele
lor patronatoare şi cu orga ca. de consum Dobra, Ilia, Rîu de DIALOG CU JURIŞTI DESPRE: care a lîpsit mai mult de 3
nele locale de partid şi de Mori, E.M. Barza, I.R.E. De luni de la lucru din cauza
stat — a problemelor esen In cadrul dezbaterilor au va—sector Crişcior, I.M.A. pierderii capacităţii sale de
ţiale legate de dotare, asis fost ridicate probleme pri Haţeg, C.A.P. Densuş, Liva- muncă, precum şi angajatelor
tenţă tehnică şi valorificarea vind modul în care condu dia etc. nu-şi îndeplinesc care lipseau de la lucru mai
produselor, urmate de mă cerile de şcoli au mobilizat sarcinile primite pe linia pa Protecţia muncii şi asigurările sociale mult de 3 luni după expira
suri concrete pentru soluţio maiştrii-instructori, profesorii tronării unităţilor şcolare. rea concediului de materni
narea acestora. de agricultură şi întregul I.A.S. Haţeg nu a achitat nici tate, din cauza pierderii ca
didactic la educarea
pacităţii de muncă, în urma
colectiv
Au fost organizate schim elevilor prin muncă şi pen pînă în prezent contravaloa In dialogul de astăzi îl a- maşini, utilaje, aparate, in că. Ele răspund de instrui această privinţă, vreau să sarcinii sau a naşterii. Cum
buri de experienţă cu maiş- tru muncă, colaborarea dintre rea lucrărilor agricole execu vem din nou ca interlocu stalaţii, prin normele repu rea fiecărei persoane înca subliniez că pentru protecţia rezolvă această problpmă
trji-instructori din judeţ la şcoli şi întreprinderile patro tate de elevi în perioada tor pe tovarăşul Ion Vasilie, blicane de protecţia muncii drate în muncă prin cunoaş muncii statul cheltuieşte im noul Cod al muncii ?
Hunedoara şi Haţeg, precum natoare, posibilităţile de a- practicii continue de toam şeful serviciului raporturi de obligatorii pentru toate ra terea temeinică a normelor portante sume de bani, nu — Prin Codul muncii In
şi cu profesorii de agricul cordare a unui act de ates nă, în anul trecut. muncă din Direcţia penltu murile de producţie ; pentru de securitate şi igiena mun mai în anul curent fiind e- vigoare, nu numai că nu se
tură de la şcolile din mediul tare profesională, modalităţile Mai sînt însă şi consilii probleme de muncă şi ocro locurile de muncă cu un spe cii, pe care trebuie să le res locate în acest scop pesce poate desface contractul de
rural în comuna Geoagiu. populare comunale şi condu tiri sociale. cific deosebit, , aceste măsuri pecte în desfăşurarea atribu două miliarde de lei. muncă din iniţiativa unităţii
Din şirul acţiunilor metodice de organizare şi desfăşurare ceri de şcoli care nu acordă — Cum se reflectă în noul se stabilesc, pe biza norme ţiilor lor. In această privin — In legătură cu asigură celor menţionaţi de către
pot fi amintite lucrările cer a activităţii practice în în- atenţia cuvenită creării con cod grija pentru protecţia lor republicane, de către mi ţă, obligaţiile sînt reciproce, rile sociale ce ne puteţi spu dumneavoastră, dar acest lu
curilor pedagogice cu direc văţămîntul profesional şi li diţiilor corespunzătoare des muncii ? nistere şi celelalte organe adică atît pentru conducerile ne ? cru este interzis cu desăvir-
ceal de specialitate. Din a-
torii de şcoli, pe zone şi naliza situaţiei existente,^.re făşurării pregătirii tehnico- — Codul muncii, în pre centrale sau prin norme de unităţilor, cît şi pentru per — Orice persoană încadra şire. Deci, contractul de mun
municipii, cu tema : „Preo iese că există posibilităţi productive a elevilor. Există zent în vigoare, porneşte de protecţie departamentale. soanele încadrate în muncă, tă în muncă beneficiază de că nu poate fi desfăcut din
cuparea conducerilor de şcoli reale ca, pînă la sfîrşitul lu încă ateliere cu o funcţiona la ideea grijii faţă de om, a- iniţiativa unităţii în timpul
şi a colectivelor didactice nii aprilie, să se încheie ac litate redusă, ca cele de la vînd că finalitate protecţia cît persoana încadrată In
pentru pregătirea practică a ţiunea de amenajare, orga şcolile generale Almaş-Săliş- vieţii şi sănătăţii celor ce muncă se află în incapacita
elevilor în ateliere şi pe lo nizare şi dotare a atelierelor te, Visca, Vorţa, Gurasada, muncesc. Aceasta se reali Fiecare cefsţears—un bun cunoscător al Codului muncii te temporară de muncă In
turile şcolare“. In cadrul şcolare S-a stabilit, cu a- Bulzeştii de Sus sau unităţi zează prin obligativitatea care primeşte ajutoare de a-
cercurilor pedagogice, direc ceastă ocazie, ca pe lingă u- şcolare cum sînt Lăpugiu de conducerilor unităţilor de a sigurări sociale, In caz de
torii au asistat la activităţi nele şcoli — Liceul „Avram Sus, Muncelu Mic, Dupăpia- introduce noi procese tehno graviditate, In timpul conce
practice, avînd posibilitatea Iancu“ Brad", Liceul Haţeg, tră etc. cu loturi agricole în logice cu scopul de uşurare — Ste reglementează anu acestea din urmă trebuind să asistenţă medicală atît în diului de maternitate, In pe
să observe organizarea mun Liceul „Decebal“ Deva, Li suprafeţe reduse şi necores a efortului fizic al munciţo- mite măsuri preventive în folosească şi să întreţină in caz de boală obişnuită, cît. şi rioada de alăptare, în peri
cii' în ateliere şi pe loturile ceul Vulcan, Şcoala generală punzătoare pentru desfăşura rilor şi de înlăturare a fac legătură cu protecţia mun bune condiţii mijloacele de de accident de muncă, în oada cît îngrijeşte copilul
şcolare, preocuparea pentru nr. 7 Hunedoara etc. — să rea activităţilor practice a- torilor nocivi de la locul de cii ? producţie ce le-au fost încre mod gratuit. De asemenea, bolnav în vîrstă de pînă la
formarea deprinderilor de se organizeze microîntraprin- gricole. conform cerinţelor muncă al acestora. — Da, Codul muncii stabi dinţate, sub sancţiunile pre în caz de pierderea tempo 3 ani, precum şi în timpul
muncă practică, calitatea lu deri, după modelul întreprin programei de agricultură. — Codul muncii anulează leşte în mod clar că protec văzute de lege pentru ambe rară a capacităţii de mun cît soţul satisface serviciul
crărilor executate, precum şi derilor patronatoare. Un e- Realizările de pînă acum prevederile legale anterioare ţia muncii va trebui să fie le părţi, în caz de nerespec- că, în caz de maternitate, de militar.
rezultatele . obţinute la acest xemplu in acest sens îl con dau însă garanţia că în vi în legătură cu problema care asigurată încă înainte de in tarea prevederilor legale pri pensie pentru invaliditate sau De la această regulă, exis
o discutăm ?
limită de vîrstă, aceste per
obiect de învăţămînt pe pla stituie microîntreprinderea itor, muncind perseverent şi — Nu. După cum se ştie, trarea obiectivelor în pro vind problema discutată soane beneficiază de spriji tă anumite excepţii. Am în
—
Există reglementate a-
nul acumulărilor educative. recent inaugurată la. Şcoala cu simţ de răspundere pen Codul muncii constituie ca ducţie, adică în faza de pro numite drepturi speciale, pen nul statului, potrivit preve vedere situaţia celor care
generală de zece ani din O- iectare şi de realizare a in sînt arestaţi mai mult de 60
Au prilejuit un bogat schimb tru îndrumarea şi sprijinirea drul legislativ general al re vestiţiilor. Cu alte cuvinte, tru persoanele încadrate în derilor legale în' vigoare. La zile, a celor condamnaţi 'de
r§ştie.
de experienţă şi emulaţie în colectivelor didactice, se va laţiilor de muncă corespun începînd cu amplasarea şi a- muncă, în legătură cu protec constituirea fondului de asi finitiv pentru o infracţiune
Concretizînd valoroasele re zător etapei actuale de dez gurări sociale, persoana în
munca de cviitor a colective zultate 'obţinute în urma ex reuşi ca învăţămîntului să i se voltare a ţării. Dat fiind "ă poi cu exploatarea acestora, ţia muncii ? cadrată în muncă nu cdnlri- in legătură cu munca lor,
— In afceâstă' privinţă,' per
lor didactice, âsistenţele e- perimentelor ' efectuate la confere un caracter într-ade- locurile de muncă sînt ex precum şi la introducerea de soanele respective au drep • buie cu nimic,- acest fond se dacă condamnaj-ea îi face ne-
pe
a-
procese
postului
tehnologice,
noi
coră'spunzâtori
fectuate la complexul de ate Dobra, Geoagiu şi Ilia s-a văr practic-aplicativ, care să trem de variate atît ca pro ceste unităţi nu-şi vor putea - tul, în raport cu condiţiile în constituie din contribuţia u- care îl deţin şi altele speci
liere al Liceului „Decebal" întreprins organizarea unor asigure formarea unor cadre fil tehnic, cît şi în ce pri începe activitatea, total sau care îşi desfăşoară activita nităţilor respective, de aceea, ficate în mod limitativ în
veşte condiţiile specifice de parţial, decît cu autorizarea tea, la echipament de profe indiferent dacă aceste cotiza art. 146 din Codul muncii.
Deva, unde în momentul de cooperative agricole didacti bine pregătite în diferite muncă, problema discutată prealabilă a organelor de ţie gratuit, precum şi la e-
discutate,
Din
toate
cele
faţă se confecţionează ^mobi ce (mlcroferme sau microco- specialităţi, la terminarea este reglementată în mod a- protecţie a muncii şi a orga chipament de lucru în condi ţii au fost sau nu achifte se desprinde umanismul care
lierul necesar pentru unităţi operative agricole de produc şcolilor generale şi a liceelor. mănunţit prin Legea nr. 5/ nelor sanitare. Pe de altă ţiile legii şi la o alimentare de către unităţi, persoanele a stat ca bază la elaborarea
1965, care este în vigoare şi parte, conducerile unităţilor specială în scopul creşterii încadrate în muncă benefi prevederilor Codului muncii
potrivit căreia — lucru men sînt obligate să stabilească rezistenţei organismului pen ciază de drepturile acordate cu privire la protecţia mun
ţinut şi în Codul muncii — odată cu măsurile de realiza tru aceia care îşi desfăşoară de lege. cii şi asigurările sociale pe
măsurile de protecţia muncii re a planului de producţie activitatea în anumite con care le-am discutat.
sînt stabilite prin norme teh sau a sarcinilor de serviciu, diţii vătămătoare, sau peri — Potrivit vechiului Cod al
nice de securitate şi igiena măsuri de protecţie corespun culoase, situaţii stabilite prin muncii, se putea desface con Dialog realizat de
muncii, pe locuri de muncă, zătoare fiecărui loc de mun- acte normative speciale. in tractul de muncă angajaluhii ION CIOCLEI
Un număr de 73 tineri, de vîrstă între 18 şi 35 ani,
Gîndire şl au absolvit recent la Sibişel şcoala, de calificare in
meseria de tractorişti rutierişti. Faptul care la prima I^i^lrèçe^ j^íitiéjdla rèa
ingeniozitate | vedere pare neînsemnat are totuşi semnificaţia lui.
Tinerii aceştia vor lucra toţi în exploatările fores
tiere. Cît au urmat cursurile de calificare, ajutaţi de Mu neglijaţi mëauril® dm',
tehnică profesori cu experienţă, dintre care merită să amin
tim pe inginerii Ion Opriţa şi Petre Zaharia, cursan . prevenire, a Incendiilor
HUNEDOARA. La Intre- j ţii ati pătruns în tainele unei noi meserii, care în vi
prinderea minieră Hune- j itorul apropiat se va permanentiza în toate locurile ATENTIE LA Băcia (preşedinte Hortenzia
doara s-a conceput de cu- ; de muncă din sectorul forestier. MANIPULAREA Hălălaie), la ferma zootehnică
rînd un nou tip de foreză ; Tehnica modernă se impune şi în acest domeniu MATERIALELOR Sîntămărie-Orlea (şef fermă
C.A.P.
verticală, care se află deja de activitate. începutul este nu numai promiţător, Calitoiu Augustin), Ia Kesedea
Bărăşti
(preşedinte
în faza de execuţie. Noul PE ŞANTIERE! Dănilă), au fost sesizate grave
utilaj va fi folosit pentru • Pc şantierul rir. 1 al T.C.M.M. defecţiuni în folosirea sobe
a
forarea găurilor de minare Hunedoara nu se manifestă su lor, a coşurilor de fum nevoie
şi
ficientă
grijă
E
electrice.
cu un diametru de 30 cm Tehnica modernă în slujba larea materialelor pentru manipu instalaţiilor incendii pentru a lua
noi
de
condiţii
în
în cariera Teliuc. de deplină protejare împotriva măsuri de prevenire ?
Prin aceasta se asigură incendiilor. de Astfel, tuburile oxi şi
acetilcnâ
şi
conductele
un însemnat spor de pro valorificării superioare gen nu sînt protejate ia tre NOUTATI DE LA
ATELIERUL ŞI GARAJUL
ductivitate a muncii în cerea căilor ferate şi se folo
sesc improvizaţii la montarea I.C.V.A. DEVA
Un cartier în continuă dezvoltare: Dacia, din Deva. In blocurile noi, moderne fi con exploatarea minereului de conductelor transportoare de
Neglija
fortabile, ridicate aici, s-au mu tat «ute şi sute de familii. fier din „amfiteatrul" mi a bogăţiei pădurilor materiale inflamabile. prevenire a Sînt noutăţi nu din domeniul
rea
măsurilor
de
Foto: V. ONOlU muncii, ci în cel al neglijării
nei Teliuc. incendiilor şi ncrespectarea pa măsurilor de prevenire a in
rametrilor tehnici au deter cendiilor. Dezordinea este aici
minat incendierea unui cazan în largul ei, maşinile sînt par
dar şi convingător. Folosirea utilajelor şi a mecanis cu bitum, în vecinătatea că cate Ia întîmplare, fără posibi
mate
aflau
melor în exploatarea masei lemnoase nu numai că ruia se inflamabile. depozitate păţania litatea de unei evacuări rapide ca in
Din
riale
caz
„Nu
este
incendiu.
uşurează munca oamenilor, ci creează şi premise de de mai sus (şi din amenzile a- zul“ — vor spune unii. Dar
a se. exploata mai raţional şi mai eficient întreaga plicatc), s-au tras, sperăm, în dacă Vinţan Victor introduce
masă lemnoasă. „De aproape doi ani — relata ingi văţăturile cuvenite. maşina în atelier fără a goli
în prealabil rezervorul de ben
TELEVIZURUL Şl FRIGIDERUL SE FABRICĂ PENTRU nerul Sabin Giurgiu, din cadrul serviciului de me CIND SE VOR TRAGE zină, cazul poate să se iveas
că oricînd 1 Mai ales că şi im
canizare al întreprinderii de industrializare şi ex ÎNVĂŢĂMINTELE ? provizaţiile de la instalaţiile,
ploatare a lemnului, în parchete se folosesc noi teh electrice pot provoca oricînd
nologii de lucru“. Despre una dintre ele inginerul Se cunoaşte faptul că au c- scurt-circuite în măsură să dea
Giurgiu a vorbit
POPULAŢIE. NU PENTRU A FI IMOBILIZATE PRIN DEPOZITE cu mult suflet. E vorba de metoda xistat situaţii — unele chiar în foc benzinei. dau Iată cum defi
—
au
nostru
judeţul,
cînd
iz
mina
işi
cienţele
sub
pri
de a se exploata arbori cu coroană. Un procedeu bucnit incendii la construcţiile virea indulgentă şi mărinimoa-
Am trecut nu de mult Pentru frigidere, sobe, ma şi descărcări. Aceasta e li şeful unităţii. Reprezentan greu de realizat de oameni cu braţele, dar simplu zootehnice, Ia grajdurile şi a- să a celor răspunzători.
soldate
animale,
de
dăposturile
prin mai multe depozite şi teriale de construcţie etc. na dintre cauzele esenţiale tul „Electronicii" vine pe dacă se apelează la tehnică. Copacii tăiaţi se leagă cu mari pierderi materiale. Un (Material publicat la
cu funii, aşa cum sînt ei cu coroană şi sînt traşi
sate
control
în
cîtcva
unităţi de desfacere a apa condiţiile de depozitare sînt ale defecţiunilor ce se în riodic şi repară ce poate. pînă la rampele de încărcare unde se secţionează şi recent judeţului evidenţiază fapiul cererea Grupului ju- ■
ale
raturii electrotehnice şi e- vitrege. La Petroşani, frigi mulţesc pe zi ce trece la Unele se mai vînd cu de se valorifică fiecare bucată de lemn. că nu s-au tras încă toate în deţean de pompieri
lectronice pentru a vedea derele sînt păstrate afară. frigidere. La unitatea din fecţiuni ce apar abia acasă, văţămintele din incendiile de
cum sînt respectate instruc N-avem unde le ţine în altă Deva, 5 frigidere defecte aş la cumpărători. începe dru pînă acum. Astfel, la C.A.P. Deva)
ţiunile obligatorii de către parte. La depozitul din De teaptă o comisie care să se mul acela sinuos : omul du
factorii de răspundere pri va,' mai precis de la Mintia, întrunească şi să hotărască ce aparatul la reparat, nu
vind păstrarea şi depozita multe frigidere stau tot sub ce se poate face cu ele. Dar in se poate repara, urmează
rea acestora. De la început cerul liber. Unele le-am mai vremea asta stau în unitate, perioada de aşteptare, apoi • " ■ '' L
vom sublinia că nu sînt adăpostit cum am putut. ocupă spaţiu, imobilizează negaţia şi abia după aceea
respectate în totalitate. Nici Sîntem de acord cu afir fonduri. Ca să nu mai vor se livrează un nou aparat
la magazinele de desfacere, maţiile conducerii I.C.R.M., bim de necazurile cumpără pentru cetăţean.
cu atît mai puţin în depo dar credem că pînă la con torilor care... nimeresc un Punînd fiecăruia ce-i a-
zite. De aici ■ apar o serie struirea depozitului central asemenea frigider. Situaţi:' parţine pe talerul răspun
întreagă de defecţiuni la a- din Deva se pot realiza a- este asemănătoare şi la Hu derilor faţă de soarta apa
parafele electronice şi elec menajări simple, ieftine, nedoara, în Valea Jiului, raturii de uz casnic, elec
trotehnice, care constituie o pentru protecţia aparatelor. Brad şi alte localităţi. tronice şi electrotehnice,
povară pentru comerţ, une —- Zilele trecute am tri — Uneori ni se aduc în u- trebuie să subliniem că
ori şi pentru populaţie, ca mis înapoi la fabrica din nitate televizoare cu tuburi modul cum sînt manipulate
să nu mai vorbim de în Găieşti un vagon de frigi electronice sparte, cu fire dez şi transportate, depozitate
treprinderea comercială cu dere. Fabrica nu are , depa lipite, furnirul distrus etc. — şi păstrate, generează prin
ridicata pentru produse me~ natori în judeţ, aşa că pen declara Galenia Drăguş, a- cipalele cauze ale defecţiu
talo-chimice şi materiale ae tru remedierea unor defec jutorul, şefului de unitate nilor. A supune frigiderele
construcţie. O avalanşă de ţiuni trebuie să trimitem de la magazinul „Electroni intemperiilor sub cerul li
corespondenţă se poartă in frigiderele înapoi — conti ca" din Deva. Desigur, ase ber, a le încărca şi descăr
tre fabricile furnizoare şi nuă să ne arate Ioan Măr menea defecte nu pot fi de ca de nenumărate ori, a
beneficiari, se cheltuieşte gineanu. la fabricaţie, ci numai de înghesui televizoarele în
mult cu repararea şi depa Ne dăm seama ce înseam la transportare şi manipu tr-un colţ unul peste altul,
narea aparaturii, astfel nă asta: încărcări în ca lare, de la „păstrarea" din ori a le ţine în încăperi u-
„păstrată" şi „depozitată". mioane, descărcări, încăr depozite. Noi le încercăm Im mede, reci etc. sînt lucruri
— Condiţii de depozitare cări în vagoane, descărcări, primire şi pe cele defecte similare cu acela de a par
oarecum bune avem pentru din nou încărcări etc. In u- nu le acceptăm. Delegatul ticipa cu bună ştiinţă la
televizoare, radiouri şi as nitatea „Electronica“, nr. I.C.R.M. le ia înapoi.
piratoare — ne spunea Ioan 3, din Deva; se afla un fri — Acum am în unitate păgubirea avuţiei obşteşti.
Mărgineanu, director co gider turtit amarnic. Aşa a 17 televizoare cu defecţiuni In săi! luminoase, modern mobilate, studenţii Institutului de subingineri din Hunedoara, se pregătesc cu sirguinţă pentru
mercial la I.CR.M. Deva, ajuns dujiă atîtea- încărcări — ne spunea Remus Roşu, GH. I. NEGREA a deveni viitori buni specialişti necesari producţiei. In imagine, studenţii ‘imului I, secţia prelucrări plastice şi tratamente ter
mice, urmărind cu atenţie explicaţiile la un curs de chimie.
7