Page 105 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 105
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 666 0 VINERI 30 MARTIE 1973
de ani de la crearea Cinema de estradă; 16,00 Radiojurnal ; Autobaza transporturi auto
16.15 Muzică populară; 16,30
Ştiinţa la zi; IC,35 Partid iubit,
revoluţionare;
16.50
cintece
DEVA: Micul om mare („Pa cu tine mergem — program de cu sediul în oraşul Deva, str. Depozitelor nr. 17,
Pu
trii)“); Cu mîinile cux-ate („Ar- blicitate radio; 17,00 Pentru pa
ta‘7; SIMERIA: Agentul nr. 1 trie; 17,30 Cintece şi jocuri
HUNEDOARA
(„Mureşul“) onest, emigrat în Aus : populare; 18,00 Orele serii: 20,00 ANGAJEAZA DE URGENTA
;
muncitoare din România“ tralia („Siderurgistul“); şi copiii Consemnări de Huszâr Săndor; — mecanici auto
Frumos,
Zece melodii preferate ;
20,45
Bine-
20.50
animalele
Cîntă Ion Dolănescu. 21,00
cuvîntaţi
(„Constructorul“);
Cre
CALAN:
Mo
Revista
şlagărelor;
ierul („11 Iunie“); TELIUC: ment poetic. Fabula 21,25 Marcel — sudori electrici şi autogeni
de
Jocul de-a moartea („Mi Breslaşu; 21,30 Bijuterii muzi — electricieni forţă
Bu
(Urmare din pag. 1) strînse internaţionaliste cu or-' tul neîngrădit al tuturor po leniniste a P.C.R., eviden nerul“) ; PETROŞANI : („7 Noiem cale. Lucrări de Johann Sebas- — muncitori necalificaţi
levardul
romului
tian
22,00
Radiojurnal;
Bach;
ganizaţii proletare din Fran poarelor de a-şi decide sin ţiază adevărul incontestabil brie“); Jocul de-a moartea 22,30 Concert de seară; 24,00 — şoferi cu permis de conducere categoria D
ţa, Italia, Germania, Rusia, gure soarta, pentru afirma — . care străbate ca un fir („Republica“); LUPENI: A fost Buletin de ştiri; 0,03—3,00 Estra
tare —mărturii originale, fo Belgia, Anglia, Spania, Chi rea în viaţă a principiului roşu întreaga expoziţie — că odată un poliţist („Cultural“); da nocturnă. şi E.
tografii, facsimile, extrase na, S.U.A. şi din alte ţări. colaborării, încrederii şi fră de-a lungul anilor istoriei In trecere prin Moscova Dacă Salarizarea se va face în conformitate cu preve
LONEA:
(„Muncitoresc“);
din presa vremii — care re Documente ale timpului stau ţiei intre naţiuni. In acest contemporane a patriei, po e marţi, e Belgia ! („Minerul“); Televiziune derile H.C.M. nr. 914/1968.
levă pregnant, cu puterea a- mărturie manifestărilor de sens, se remarcă articolele porul a urmat cu încredere ANINOASA: Din nou despre
PE-
(„Muncitoresc“):
devărului şi forţă evocatoa solidaritate cu bătăliile de apărute în „Dacia viitoare“ şi hotărîre Partidul nostru, dragoste Tora ! Tora ! Tora !, 9,00 Curs de limba rusă. Informaţii suplimentare în legătură cu angaja
TRILA:
Lecţia a 47-a;
re existenţa de mai bine de clasă ale proletariatului de — „Vrem aplicarea libertăţii slujind cu devotament şi ab seriile I-II („Muncitoresc“); 9,30 O viaţă pentru o idee; rea se primesc zilnic între orele 7-15 la biroul per
un secol a organizaţiilor po peste hotare Sute de români şi egalităţii în domeniul in negaţie cauza pentru care au VULCAN: Explozia („Muncito 10.00 Telex; sonal, telefon 13030-13031.
litice ale clasei muncitoare au luptat pe baricadele Co ternaţional", şi în „Lumea luptat înaintaşii. resc“); URICANI: Silvia („7 fost 10,05 Avanpremieră;
A
ORAŞTIE:
Noiembrie“);
din România. Numeroase ma munei din Paris, doi dintre nouă" — „Naţiunile nu se o dată un poliţist („Patria“) : 10,10 Biblioteca pentru toţi: (103)
George Bacovia (I);
teriale atestă constituirea ei aflîndu-se în conducerea vor desfiinţa, ele vor propăşi Ca o reflectare a politicii Felix şi otilia, seriile J-II 10,45 „Curtea Veche“ — film
primelor organizaţii munci Comunei. Un document emo şi conlucra pentru binele o- externe a partidului şi statu („Flacăra“) ; GEOAGIU-BAI : documentar, producţie a
20 000 de leghe sub mări, HA
studiourilor „Al. Sahla“;
toreşti cu caracter profesio ţionant — diploma lui Mihail menirii". lui nostru, pusă în slujba in ŢEG: Lupul negru („Popular“); 10,55 Publicitate;
nal şi ulterior cu caracter Georgescu, comunard. Sint tereselor fundamentale ale BRAD: Eliberarea lui L. B. Jo- 11.00 Hochei pe gheaţă: Româ
GURA-
politic, cele dinţii forme de expuse facsimile, fotografii, In expoziţie se conturează, poporului român, cauzei so nes („Steaua roşie“); Arizona, nia — S.U.A. Campiona A N U N Ţ
BARZA:
din
Ferma
mondial
tul
grupa
acţiune — grevele —, apari publicaţii care atestă solida apoi, momentul creării nou cialismului şi păcii, numeroa seriile I-II („Minerul“); TL1A: Transmisiune — directă B.
de
ţia primelor gazete muncito ritatea cu revoluţia rusă din lui Partid Social-Democrat, se exponate ilustrează faptul Un amanet ciudat („Lumina“). la Graz. In pauze: Mo In ziua de 24 aprilie 1973, orele 8,00, va avea
reşti, cum ar fi „Tipograful 1905. Participarea directă a vlăstar al vechii rădăcini so că partidul nostru este un ment folcloric cu Irina loc la sediul I.R.E Deva, examenul pentru autoriza
Loghin.
român". Este consemnată su numeroşi revoluţionari ro cialiste Un spaţiu larg este detaşament activ al mişcării Radio Bucureşti — Publicitate;
gestiv înfiinţarea, la Bucu mâni şi acţiunile clasei mun consacrat activităţii Partidu comuniste şi muncitoreşti in 13.15 Telejurnal; rea electricienilor.
reşti, în 1872, a Asociaţiei lui Social-Democrat, luptei ternaţionale, al uriaşului PROGRAMUL I : 5,00 Buletin 15.50 Teleşcoală. Detalii privind examenul de autorizare se pot
generale a tuturor lucrători citoare din România in spri pentru reorganizarea şi re front antiimperialist mondial, de ştiri; 5,05 Muzică populară; — Chimie: Izomeria. Măr- obţine de la I.R.E. Deva serviciul U.E.E. şi de la
Marii
Revoluţii
jinul
Socia
— Istoria României:
lor din România, organizaţie liste din Octombrie îşi gă facerea partidului. ' Expo militant neobosit pentru vic 5,30 Jurnal agrar; 5,40 Melodii turil de aur ale unei centrele de distribuţie.
6,00-8-00 Radio-
zi;
profesională ce îşi propunea, sesc o largă reflectare în natele oglindesc faptul că, toria ideilor . comunismului, in zori de dimineţii; 8,08 Mati istorii de şase milenii —
programul
pentru prima oară, să reali sugestive exponate. deşi Partidul ■ Social-De democraţiei şi progresului so neu muzical. Scherzo capncio- tezaurul Muzeului de Au fost difuzate instrucţiunile necesare la toţi
istorie al Republicii So
zeze unirea pe scară naţio mocrat a trecut prin dificul cial. In aceiaşi timp, este so op. 66 de Dvorak: 8,25 cialiste România; marii consumatori industriali şi unităţilor care exploa
8,30
nală a muncitorimii. Urmea Expoziţia înfăţişează boga tăţi, mişcarea muncitorească pusă în evidenţă politica in Moment poetic. — Partidului; prefe 16.50 Muzică populară roma tează, proiectează şi execută instalaţii electrice.
ta activitate politică din anii
melodia
La
microfon
ză evocarea momentelor pr - premergători Congresului de a ştiut să depăşească aceste ternaţională activă a Româ rată; 9,00 Buletin de ştiri; 9,30 nească; Electricienii care posedă autorizaţii obţinute pî
vind organizarea cercurilor momente, strîngîndu-şi rîn- niei de colaborare cu toate Memoria pămîntului românesc; In jurul orei 17,00: Transmi
siune
de
directă
Sala
la
din
socialiste, a cercurilor şi clu constituire a P.S.D.M.R. Nu durile. Despre Congresul din ţările socialiste, cu celelalte 9.50 Selecţiuni Supe6; opereta Palatului Republicii So nă la 1 ianuarie 1969 se pot prezenta la reexamina
10,00
de
„Boccaccio“
burilor muncitoreşti cu un meroase studii ale vremii, 1910 — care este bogat evo state ale lumii, de instaurare Buletin de ştiri; 10,05 Orches cialiste România a Adu re în vederea obţinerii noii autorizaţii.
tot mai pronunţat caracter printre care „Ce vor'socialiş cat — documentele subliniază a unor relaţii noi de egali tra dc muzică populară . „Doi nării festive organizate cu (104)
80
împlinirii
de
prilejul
a
politic, editarea ziarelor şi tii români", „Karl Marx şi că el a avut loc din iniţiati tate şi respect între naţiuni, na“ din Capitală; 10,30 Cintece ani dc la crearea partidu
Temis-
şi
Delmar
de
revistelor lor, care au jucat economiştii noştri" de C. Do- va muncitorilor, care au mi pentru securitate, destindere tocle Florentin 11,00 Buletin de lui politic al clasei mun
Popa;
brogeanu-Gherea,
proiectele
un rol de prim ordin în ma litat pentru reorganizarea şi pace. ştiri; 11,05 Din muzica popoa 19.30 citoare din România; tna-
Cincinalul
Telejurnal.
turizarea politică şi forma de programe ale mişcării so partidului şi adoptarea unui Prin intermediul imagini relor; 11,15 Litera şi spiritul inte de termen — cau/.â
rea conştiinţei de clasă a cialiste relevă intensificarea nou program, pe baza căruia lor şi al documentelor, este legii; , 11,30 Campionatul mon a întregului popor;
dial de hochei pe gheaţă. Gru
proletariatului.- Documente procesului de maturizare po a continuat, în forme supe redată activitatea prestigioa pa B. România — S.U.A.; 12,00 20.15 1001 dc seri; „In
20,25 Cîntecul săptămînii:
purtind patina vremii vor litică, hotărîrea clasei mun rioare. lupta clasei munci să a tovarăşului Nicolae Discul zilei — Gigi Marga ; România“ de George Grl- C. I. L. Sebeş, judeful Albi
de
operă
besc despre începuturile miş citoare de a-şi făuri pro toare din ţara noastră. Ceauşescu, promotor şi ex 12,15 Recital Intîlnire cu Nicolai goriu;
melo
12,30
Gedda;
şi
Muzică
cării muncitoreşti din Româ priul său partid. Astfel, Documentele reunite în ex ponent strălucit al luptei dia populară şl Interpretul pre 20.30 lare româneşti; dansuri popu A N G A J E A Z A
nia, despre dezvoltarea ei sub sint consemnate aspecte din poziţie, reflectînd cu preg pentru înfăptuirea aspiraţii ferat ; 13,00 Radiojurnal; 13,15 20,40 Film artistic: „Golgota".
13,30
cotidiană;
influenţa ideilor marxismu care se desprinde pregnant nanţă realităţile, arată că lor celor mai înaintate ale Avanpremieră prînz; 14,00 Com In distribuţie: Ghcorghe — lăcătuşi
Concert
de
lui, despre afirmarea prole ideea cuceririi puterii politice mişcarea socialistă din Româ omenirii. pozitorul săptămînii — Ottori- Dinică, Sebastian Papa- instalatori
iani. Draga Olteanu;
tariatului ca forţa cea mai de clasa muncitoare, a des nia s-a aflat în primele rîn- C u v i n t e l e tovarăşului no Respighi; 14,50 Muzică de 22.00 24 de ore; — sudori
de
promenadă;
înaintată a societăţii româ fiinţării proprietăţii capita duri ale luptei pentru desă- Nicolae Ceauşescu — înscri ştiri; 15,05 15,00 Buletin econo 22.30 Patinaj artistic. Concursul
Radioancheta
neşti. In acest cadru istoric liste şi a înlocuirii ei cu pro vîrşirea statului naţional ro se la loc de cinste — sint mică. De ce ocolesc gospodine internaţional „Prietenia“. — muncitori necalificaţi
este relevată intensa activi prietatea socialistă. mân, pentru unirea Transil definitorii pentru semnifica le... „Gospodina ?“; 15,20 Piese Aspecte înregistrate de la (102)
patinoarul „23 August“.
tate propagandistică de popu Fotografiile participanţi vaniei cu România, operă a ţia evenimentului pe care îl
larizare a ideilor socialismu lor la Congresul de consti maselor largi populare din reprezintă aniversarea creării
lui ştiinţific, prin interme tuire a P.S.D.M.R.,' alte do întreaga ţară. partidului politic al clasei
diul publicaţiilor „Revista cumente, în rîndul cărora, la Exponatele aduc sub pri muncitoare : „Cel mai înalt
socială", „Contemporanul", loc de frunte, se află pro viri, evocînd emoţionant, mo omagiu pe care îl âducem
„Muncitorul", „Dezrobirea", gramul partidului, sint măr mentul istoric de la 8 mai glorioaselor tradiţii revoluţio O.C.L produse industriale Deva
„Munca", „Critica socială" turii. ale însemnătăţii aces 1921 cînd Partidul Socialist nare ale mişcării muncito
etc. — prin conferinţe şi bro tui eveniment cu profunde din România se transformă reşti, ale partidului clasei HOCHEI
şuri, prin traduceri. Sint ex semnificaţii în istoria popo în Partidul Comunist Român, muncitoare, îl constituie în AMSTERDAM 29 (Ager ANUNJA
puse scrieri ale fondatorilor rului nostru şi care marchea detaşamentul de avangardă făptuirea măreţului program VIENA 29 (Agerpres). — pres). — Selecţionata de ju
socialismului ştiinţific care ză, totodată, faptul că parti al clasei muncitoare, pe baza de edificare a socialismului Campionatul mondial de ho niori a României a obţinut a Azi 30 martie 1973 ora 9,00 în sala restau
au circulat In ţara noastră dul proletariatului revoluţio ideologiei marxist-le'niniste, şi comunismului pe pămîntul chei pe gheaţă (grupa B) se doua victorie la campio
încă înainte de a fi tălmă nar român se situează printre continuator al celor mai bu ■României". natul european de ho rantului „Perla Cetăţii" din Deva se vor vinde prin
cite, precum şi primele ediţii cele mai vechi detaşamente ne tradiţii ale mişcării mun După vizitarea expoziţiei, apropie de sfîrşit. înaintea chei pe gheaţă (grupa licitaţie publică un număr de 4 autoturisme IMS 461,
ultimelor două etape, în cla
ale unor lucrări de bază ale ale mişcării muncitoreşti din citoreşti şi socialiste, expo tovarăşul Nicolae Ceauşescu § sament B). Jucînd la Groningen cu
clasicilor marxismului, difu lume. Programul, rezoluţia, nentul fidel al intereselor felicită pe organizatori, re conduce selecţionata reprezentativa Bulgariei, ti IMS 59/A, Warşava 1964, Auto Union GMB.
zate In România curînd du alte documente ale Con clasei muncitoare, al între comandă îmbogăţirea expo R.D. Germane (singura for nerii hocheişti români au Informaţii se pot lua la magazinul Racheta, tele
pă tipărirea lor, orientînd gresului cu un profund gului popor, profund patrio natelor cu noi mărturii, în- maţie neînvinsă) cu 10 punc cîştigat cu scorul categoric fon 13084.
astfel mişcarea socialistă din conţinut marxist atestă ca tic şi internaţionalist. mănuncherea altor documen te, urmată de România 8 de 9—1 (2—0, 1—0, 6—1). (»3)
România, ţinînd-o la curent racterul naţional repre te, aflate în muzeele din puncte, S.U.A. şi Iugoslavia Alte rezultate: Polonia —
cu gîndirea cea mai înainta zentativ al P.S.D.M.R. ; Cu deosebită putere reve întreaga ţară, într-o cu cîte 7 puncte, Elveţia 4 punc Danemarca 17—3 ; Italia —
tă a epocii. Se pot, astfel, ve partidul avea organizaţii lo latoare, documentele eviden prinzătoare imagine a isto te, Japonia şi Austria crte 2 Norvegia 7—6, Austria —
dea, în original, cele dinţii cale la'” Bucureşti, Galaţi, ţiază faptul că România a riei mişcării noastre revolu puncte, Italia zero puncte. Iugoslavia 4—4
ediţii ale „Manifestului Parti- Brăila, Craiova, Iaşi, Ploieşti, fost prima ţară în care s-a ţionare, prezentarea şi în Avînd de disputat două par In clasamentul seriei a Il-a
tidului Comunist", în tradu Arad, Bihor, Sălaj, Braşov, realizat unitatea organizato alte oraşe a acestor momen tide relativ uşoare cu Italia conduce echipa Poloniei cu
cerea lui Panait Muşoiu, în Ciuc, Făgăraş^ Trei Scaune, rică şi politică a clasei mun te din trecutul de luptă al şi Austria, echipa R.D. Ger 6 puncte din 3 meciuri, urma
1892, ale unor texte din lu Cluj etc. Deosebit de sem citoare şi crearea partidului partidului clasei muncitoare. mane are şanse certe de a tă de România — 4 puncte
crările lui Marx şi Engels, nificativ este un raport al ei unic marxist-leninist, mă termina competiţia pe primul (din 2 jocuri), Bulgaria — 2 La evitarea incendiilor
scrisoarea lui Ion Nădejde, Ministerului de Interne al reaţă victorie politică a pro Secretarul general al parti loc. Disputa rămîne deschisă puncte, Danemarca şi Fran
din august 1886, în care re Austro-Ungariei care vorbeş letariatului, a maselor popu dului s-a întreţinut apoi cor pentru locurile doi şi trei ţa — 0 puncte *
comandă să fie citite lucră te despre mişcarea socialistă lare din patria noastră. dial cu militanţi din ilegali în care sint angajate forma ■ In seria I, fruntaşa clasa
rile „Anti-Duhring", „Origi din Balcani şi care situează Expoziţia marchează cu tate ai partidului şi mişcării ţiile S.U.A., Iugoslaviei şi mentului este formaţia Italiei
nea familiei, a proprietăţii în fruntea acesteia mişcarea valoare de simbol glorioasele muncitoreşti din ţara noas României. Hocheiştii români cu 4 puncte, secundată de in păduri sint datori
private şi a statului", „Răz socialistă din România. tradiţii revoluţionare ale tră. au avut pînă acum o evolu Iugoslavia — 2 puncte.
boiul ţărănesc". De aseme In expoziţie este Înfăţişa mişcării muncitoreşti şi re Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţie meritorie în actuala edi
nea, reţine atenţia, ca un tă pe larg activitatea desfă voluţionare din ţara noastră, tovarăşa Elena Ceauşescu, ţie. a campionatului : victo BASCHET
document deosebit de impor şurată de partidul muncitori preluate, îmbogăţite şi ridica conducătorii de partid şi de rii cu echipele Elveţiei, Aus
tant, scrisoarea lui Engels a- mii române pentru cucerirea te pe o treaptă superioară de stat ai ţării noastre îşi iau triei, Japoniei, Italiei, un PRAGA 29 (Agerpres). — să contribuie toti cetăţenii!
dresată lui Ion Nădejde, pu de drepturi şi libertăţi de Partidul Comunist Român, apoi rămas bun de la gazde, meci strîns cu lidera clasa In ziua a doua a turneului
blicată în revista „Contem mocratice, eliberarea socială pune în lumină semnificaţia numeroşi bucureşteni salutîn- mentului. Dar partidele cele internaţional masculin de
poranul", la 9 ianuarie 1888 : şi naţională, organizarea cla istorică a Congreselor IX şi du-1 la plecare pe secretarul mai dificile le au de susţi baschet „Kosice 73“, echipa
„Cu mare plăcere am văzut sei muncitoare, pentru dez X, a Conferinţelor Naţionale, , general al partidului cu ale nut chiar în faza finală a României a întîlnit selecţio
că socialiştii din' România voltarea industrială, cheză care au deschis o etapă nouă, se sentimente de dragoste, competiţiei : astăzi selecţio nata oraşului Viena pe care Inspectoratul silvic jude 0 Să nu arunce chibri
primesc în programul lor şie a creşterii forţei clasei calitativ superioară, în dezvol într-o atmosferă de cald en nata României înlîlneşte e- a învins-o cu scorul de ţean depune prin salariaţii turi, ţigări sau alte obiecte
principiile de căpetenie aie muncitoare şi a progresului tarea patriei pe calea edifi tuziasm. chipa S.U.A., iar mîine — re 91—87 (44—40). săi eforturi stăruitoare, pen aprinse în mirişti, păduri,
teoriei care a izbutit a adu cării societăţii socialiste mul Expoziţia' organizată la prezentativa Iugoslaviei. tru a apăra pădurea de in depozite, grajduri, sau In
na intr-un mănunchi de ţării, propăşirea economică şi tilateral dezvoltate. Muzeul de istorie a partidu Referindu-se la meciul ŞAH cendii. Pe lingă acţiunile alte locuri cu pericol de in
românesc,
satului
a
luptători mai pe toţi socia socială realizarea unităţii de lui comunist, a mişcării re România—Elveţia, corespon teoretice de prevenire, cum cendii ;
pentru
liştii din Europa şi din A- luptă a muncitorimii şi ţă Hotărîrile adoptate, expu voluţionare şi democratice denţii de presă subliniază BELGRAD 29 (Agerpres). ar fi organizarea de şedin
merica. E vorba de teoria nerile programatice ale se din România, se înscrie în puterea de luptă a hocheişti- — In cea de-a treia rundă a ţe la căminele culturale, 0 Să se monteze sVL-/~?
prietenului meu, răposatul rănimii. cretarului general, operele to suita de manifestări prin ca lor români care deşi au fost turneului internaţional femi montarea de pancarte şi a- şi dispozitive — apărători
Karl Marx". Deosebit de sugestive sint varăşului Nicolae Ceauşescu re comuniştii, întregul nos conduşi la un moment dat nin de şah pe echipe de la fişe, întîlnirile cu elevii contra seînteilor — la loco
Mişcarea muncitorească din documentele care reflectă — editate la noi, cit şi In tru popor omagiază împlini cu 3—0, iar în repriza a treia Vrnjacka Banja s-au înre şcolilor, in care scop cetăţe motivele care circulă pe
România, socialiştii români ideea politică majoră că miş numeroase ţări ale lumii —, cu 4—3, au reuşit să egaleze gistrat următoarele rezultate : nii sint informaţi asupra căile ferate, in păduri sau
au stabilit, încă de la înce carea noastră muncitorească alte documente fundamen rea a opt decenii de la con şi să înscrie golul victoriei Ungaria — România 2—1 pericolului pe care-1 pre lanuri de cereale, ori în a-
putul activităţii lor, legături a militat activ pentru drep- tale ale politicii marxist- stituirea P.S.D.M.R. în ultimele două minute ale (Ivanka — Nicolau remiză ; zintă focul în cazul în ca propiere de acestea. Să nu
-»ob» partidei, obţinînd în final Veroczi — Polihroniade re re nu se respectă normele se descarce cenuşarele de Ia
victoria cu 5—4 miză, Karakas — Pogorevici p.c.i., s-au luat şi unele mă locomotive in alte locuri de-
1— 0) : Bulgaria — Polonia suri concrete de preîntîmpi- cit în cele stabilite;
Comentatorul agenţiei Reu- 1,5—0,5 (Erenska — Gheor- nare a oricărui început de
ter remarcă forma bună a ghieva remiză ; Borisova — foc. Acest lucru se concre
echipei S.U.A. care a surcla Lipska 1—0, Radzikowska — tizează şi prin crearea de .0 Muncitorii care execu
sat cu 9—0 formaţia Aus Asenova întreruptă). locuri pentru fumat în ace tă lucrări In pădure să fie
a-
triei.
hocheiştii
Dealtfel,
In urma remizei înregistra
încetarea existentei comandamentului Şedinţa Biroului Executiv mericani au înscris cele mai tă în partida întreruptă dintre le zone ale pădurilor prin bine instruiţi cu privire Ia
normele de p.c.i. Organiza
care trec şosele şi poteci cu
multe goluri (36) în primele Baumsţark şi Kalhbrener, fluctuaţie mare de călători, ţiile socialiste care au in
american din Saigon al Prezidiului Uniunii Comuniştilor 5 etape ale campionatului. meciul din runda a doua din curăţirea de frunze a tere subordine astfel de lucrări
au obligaţia de a organiza
Ei au suferit o singură în-
tre echipele României şi Iu
SAIGON 29 (Agerpres). — Unite din Vietnamul de sud, frîngere (4—6) în meciul cu goslaviei a fost cîştigat cu nurilor, în vecinătatea căro echipe de prevenire şi stin
ra circulă mijloace mecani
Comandamentul american a părăsit, în aceeaşi zi, Sai- din Iugoslavia echipa R.D. Germană. 2— 1 de formaţia română. In zate de transport etc. gere a incendiilor;
din Saigori şi-a încetat, joi, gonul. Totodată, în cursul Ieri a fost zi de repaus. clasament conduce selecţio
în mod oficial, existenţa, iar zilei de joi a continuat re BELGRAD 29. -r- Cores cretă a Uniunii Comuniştilor Astăzi, campionatul se' reia nata Ungariei cu 6,5 puncte, Dar aceste măsuri şi alte 0 Instalaţiile, utilajele ce
generalul Frederick Weyand. tragerea militarilor americani pondentul Agerpres, Simion şi de angajare a comunişti cu următoarele întîlniri: din 3 întîlniri, urmată de le iniţiate de noi nu sint se folosesc in păduri trebuie
ultimul comandant suprem al din Vietnamul de sud, con Morcovescu, transmite: ' La lor în dezvoltarea conştiinţei România —S.U.A., Italia — Bulgaria 3,5 puncte (T) — 3 suficiente dacă nu sîntem să fie dotate şi prevăzute
forţelor armate ale Statelor form acordurilor existente. întîlniri, România 3 puncte, cu aparatură pentru preve
Belgrad a avut loc o şedinţă socialiste, în sporirea eficien R.D. Germană, Iugoslavia — sprijiniţi în acţiunile noas nirea focului.
a Biroului Executiv al Pre ţei activităţii sociale. Japonia, Austria — Elveţia. Iugoslavia 2,5 puncte, din tre şi de cetăţeni. Ce tre
zidiului Uniunii Comuniştilor cîte două meciuri susţinute. buie avut Jn vedere, deci, în Respectind aceste măsuri
din Iugoslavia, condusă de şi altele care sint cuprinse
A fost încheiată retragerea forţelor militare preşedintele Iosip Broz Tito. anotimpul acesta şi In ur în H.C.M. 2 285/15 decem
Au luat parte preşedinţii co BUDAPESTA. - Cancelarul mătorul de către toţi cetă brie 1969, vă aduceţi o con
vern) al ţării, în alcătuirea
ale S.U.A. din Vietnamul de sud mitetelor centrale şi provin Austriei, Bruno Kreisky, care căruia au intrat reprezentanţi cum s-a informat, Anwar Sa ţenii pentru ca în pădurile tribuţie _de seamă la apăra
ciale ale Uniunii Comunişti se află într-o vizită oficială ai partidelor democrat-creştin dat deţine în prezent şi func noastre să nu-şi găsească rea pădurilor împotriva
duşmanului ei cel mai de
SAIGON 29 (Agerpres). — seră afectaţi pe lingă dele lor, secretarul Comitetului in R.P. Ungară, a fost primit, şi socialist, precum şi ai Miş ţia de premier în noul gu loc focul; temut; FOCUL.
vern.
Surse- militare oficiale ame gaţia americană în Comisia Conferinţei U.C. din armata joi, de Pal Losonczi, preşedin cării pentru apărarea liber Pe de altă parte, decretul
ricane au anunţat că joi a militară mixtă cvadripartită, populară iugoslavă, membri tele Consiliului Prezidenţial al tăţilor fundamentale. In acest il numeşte guvernator militar
fost încheiată retragerea for 159 de soldaţi ai infanteriei ai Prezidiului U.C.I., preşe R.P. Ungare, şi de Antal fel, s-a pus capăt crizei gu adjunct pe Mamduh Salem,
ţelor militare ale S.U.A. din marine, însărcinaţi cu paza dintele Adunării Federale, Apro, preşedintele Adunării vernamentale declanşate în vicepremier şi ministru de in
Vietnamul de sud. S-a preci Ambasadei americane din preşedintele Consiliului pen de Stat. luna ianuarie a.c., după o în terne.
zat, totodată, că în Vietnamul Saigon, şi 50 de ofiţeri ai tru problemele politice exter Joi dupâ-amiazâ, au conti delungată ■ perioadă în care Se menţionează că decre
de sud au mai rămas 825 de corpului de ataşaţi’ militari ne al Prezidiului R.S.F.I., nuat convorbirile ungaro- Republica San Marino a fost tul a fost elaborat in baza le itori din parchete !
vicepreşedinţi ai . Consiliului
militari ai S.U.A., care fuse ai ambasadei americane. Executiv • Federal. austriece. Cancelarul Bruno gii din 1967, cu privire la
Kreisky a prezentat, la Aca proclamarea stării de urgenţă.
La şedinţă au fost exami demia de ştiinţe, o expunere
0 Nu lăsaţi fără supra
r.d. vietnam Ultimul grup de prizonieri de nate probleme privind activi pe tema: „Ţările mici şi im .CADRAN VIENTIANE. - Intr-o decla veghere lămpile de gătit şi ^ ni, iu cazul in care pere
Federal
tatea
Secretariatului
portanţa lor in politica mon
pentru Afaceri Externe. S-a dială" şi a oferit un dineu în raţie făcută presei la Vien- de iluminat, focurile aprin ţii de seîndură sau paiantă
război americani s-au întors în patrie dat un sprijin deplin poziţi cinstea preşedintelui Consiliu condusă de un bloc guverna tiane, Soth Phetrasy, purtă se în cuptoare, sobe şi caza- nu sint izolaţi în dreptul
ilor expuse şi iniţiativelor lui de Miniştri al R.P. Unga mental format din democrat- tor de cuvînt al Frontului Pa , ne de calorifer. Nu mînuiţi sobelor, respectiv al burla
nelor ;
triotic Laoţian, a relevat -
HANOI 29 (Agerpres). — mericani predat pe aeropor luate în vederea dezvoltării, ■ re, Jeno Fock. creştini şi social-democraţi in după cum relatează agenţia j şi transportaţi butelii de
Reprezentanţii R.D. Vietnam tul din Hanoi reprezentanţi în continuare, a organizării dependenţi. Reuter - că reprezentanţii j gaze lichefiate, fără să luaţi
8 Să nu curăţaţi duşu
au încheiat, joi, predarea că lor S.U.A. a fost alcătuit din şi activităţii Secretariatului LONDRA. - Premierul bri CONAKRY. — Un comunicat F.P.L. şi cei ai guvernului de i măsurile de protecţie îm melele, hainele, şi alte o-
tre reprezentanţii Statelor U- 67 de persoane. In aceeaşi zi, pentru Afaceri Externe, In tanic Edward Heath a cerut al Partidului African al In la Vientiane au convenit să potriva lovirii, căderii sau
nite a prizonierilor de război grupul a sosit, pe calea ae- special în domeniul întăririi celor două comunităţi - pro dependenţei din Guineea-Bis- accelereze negocierile în ve deformării lor. Este inter biecte cu substanţe uşor in
flamabile,
în
americani,- militari şi civili. 1 rului, la baza americană organizatorice şi al cadrelor. testantă şi catolică - din Ir sau şi Insulele Capului Verde derea alcătuirii unui guvern zis a se folosi butelii • de este aprins focul ; camere unde
Ultimul grup de prizonieri a- Clark, din Filipine. Miloş Minici, vicepreşedinte landa de Nord să accepte de coaliţie, în conformitate cu gaze lichefiate fără regula
al Consiliului Executiv Fede documentul publicat de gu (P.A.I.G.C.), dat publicităţii la prevederile acordului asupra tor de presiune, ori cu gar
ral, secretar federal pentru vern, la 20 martie, referitor Conakry, anunţă că forjele restabilirii păcii in Laos. nituri deteriorate, sau cu © Să nu se depoziteze
afaceri externe, a prezentat la viitorul constituţional al de eliberare guineeze au dis furtunul de cauciuc crăpat cenuşa din sobe şi cuptoare
Raiduri de bombardament ale aviaţiei o expunere. Biroul Executiv provinciei. El a făcut un apel trus alte două avioane ina SANTIAGO DE CHILE. - sau lărgit la capete ; încalţe locuri decît'în cele
a examinat, de asemenea, şi adresat tuturor locuitorilor mice în cursul atacului împo Reprezentanţii celor 29 de potrivite acestui scop, sau
americane asupra Cambodgiel a apreciat pozitiv acţiunile Irlandei de Nord „să reflec triva unei tabere întărite a ţări membre ale Comisiei E- @ Nu instalaţi sobe de fără ca cenuşa să fie stin
sociale întreprinse pe planul teze nu la luptele trecute, ca trupelor portugheze din sudul conomice a O.N.U. pentru A- metal sau burlane la o dis sa.
realizării sarcinilor care de re au dezbinat cele două co ţârii. Acpsfp prevederi sint va
HONOLULU 29 (Agerpres). Surse militare au precizat curg din scrisoarea preşedin munităţi, ci la interesele co CAIRO. - Printr-un decret merica Latină - C.E.'P.A.L. - tanţă mai mică de 70 cm labile nu numai pentru
— Avioane americane de ti că operaţiunile au continuat telui U.C.I. şi Biroului pri mune care, acum, ii pot uni". republican, publicat miercuri au încheiat dezbaterile gene faţă de pereţii de seîndură muncitorii din parchete ei
pul „B-52" şi-au continuat, vind lupta împotriva încălcă seara în capitala R.A. Egipt, rale, trecînd la examinarea sau paiantă, în cazul cînd SI pentru turiştii care vizi
joi, raidurile de bombarda cu aceeaşi intensitate' ca şi rii legilor, a criminalităţii şi SAN MARINO. - Marele preşedintele Anwar Sadat a rapoartelor şi a proiectelor de aceştia sint izolaţi în drep- tează pădurile, precum şi
ment asupra teritoriului în zilele precedente, concen- altor fenomene negative. S-a Consiliu General (parlamen fost proclamat guvernator mi rezoluţii, în vederea redactă pentru cetăţenii care lo
Cambodgiei, a anunţat Co trîndu-se asupra obiectivelor •arătat că succesele acestei tul) Republicii San Marino, litar general al ţării - infor rii unei declaraţii finale asu | tul sobelor şi burlanelor, ori cuiesc în apropierea păduri
mandamentul S.U.A. din zo din domeniile comunicaţiilor a format noul Congres (gu mează agenţia MEN. După pra dezvoltării economice a i Ia o distanţă mai mică de lor, ori în interiorul ei.
na Pacificului, reluat de a- lupte depind, In primul rind, continentului latino-american.
genţia Associated Press. şi transportului. de activitatea politică con-
Redacţia şl administraţia ilarului. Deva, «Ir. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane, nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 {sodal-audlenţe-scrlsori), 12317 (cultură sport). - nparul« t. P. Deva.