Page 106 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 106
¿,0
* l£r ’ ^
Proletari din toate fările, unifi-vă !
Depăşiri c le plan la
sectorul 1 al minei Petrila
PETRILA. Colectivul Conştienţi de misiu-
de muncă din cadrul nea pe care o au în a-
sectorului I al E.M. Pe- sigurarea liniei de front
trila depune eforturi Ia nivelul planului, mi-
susţinute în vederea nerii din brigăzile con-
realizării exemplare a duse de Zoltan Miko-
sarcinilor de plan la Ia, Gheorghe Zaharia,
lucrările de pregătiri. Arpad Kadar şi Petru
Zilnic, minerii de aici Tătar au reuşii ca în
realizează o depăşire a luna martie să depă-
preliminarului cu 1 ml şească prevederile zii-
pe fiecare front de lu- nice de plan în medie
cru. cu 10—15 la sută.
ANUL XXV Nr. 5 667 SIMBĂTĂ 31 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
ADUNAREA ESTIVĂ ONSACRATA MPIINIRII La m fiecare
I
F
C
la
fiecare
constructor
tofiar
A 80 E NI E A REAREA ARTIDULUI LA ŞANTIERUL NR. 1 AL T,Q. DEVA
D
C
P
E
D
A
Factorii intensivi de accelerare a ritmului
C
R
M
POLITIC L LASEI UNCITOARE IN OMÂNIA
A
D
de execuţie să acţioneze din plin!
30 martie 1973. Capitala Ceauşescu, tovarăşii Manea Erou al Muncii Socialiste, sub a cărui conducere înţe Luînd cuvîntul în încheie
patriei a trăit în această zi Mănescu, Paul Niculescu-Mi- muncitor la uzina mecanică leaptă ducem mai departe rea şedinţei festive, tovară
un moment de seamă: adu zil, Gheorghe Pană, Gheor- de material rulant „Griviţa tradiţiile glorioase ale clasei şul Gheorghe Cioară a spus:
narea festivă consacrată îm ghe Răduleseu, Virgil Trofin, roşie", Maria Arşu, munci muncitoare, ale mişcării re „Vă asigurăm, tovarăşe se Ne aflăm la scadenţa pri unde s-a mutat centrul de mai puţin de 4 zile, fără a
plinirii a 80 de ani de la Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- toare la fabrica de confecţii voluţionare din ţara noastră, cretar general, că ideile ex mului trimestru din acest an greutate al activităţii şantie diminua calitatea lucrărilor,
crearea partidului politic al nu, Gheorghe Cioară, Florian şi tricotaje „Bucureşti", Co- spre viitorul comunist al puse de dumneavoastră şi în hotărîtor al îndeplinirii cin rului) se află în recepţie. La iar prin folosirea deplină a
clasei muncitoare din Româ Dănălache, Emil Drăgănescu, rina Băjescu, studentă la fa României, înfăptuim idealu demnurile călduroase pe ca cinalului înainte de termen blocurile 13 şi 31 se execută maşinilor de raşchetat am
nia, glorioasă aniversare ca- Janos Fazekas, Petre Lupu, cultatea de electronică a In rile luminoase pentru care re ni Ic-aţi adresat de la a- şi printre şantierele Trustu ultimele retuşuri: raşchetarea „finisat" parchetul dintr-un
dobîndeşte semnificaţia u- Dumitru Popescu, Leonte stitutului politehnic din Capi au luptat şi s-au jertfit cei ceastă tribună constituie pen lui de construcţii Deva, ace parchetului, finisarea zugră bloc într-o singură zi. Nu
j. ,ei mari sărbători a între- Răutu, Gheorghe Stoica, Şte tală. mai înaintaţi fii ai naţiunii tru noi un puternic imbold la care poate oferi încă de velilor şi mozaicului etc. E- pot însă să mă declar pe de
ilui nostru popor. fan Voitec, Iosif Banc, Con In sală sînt prezenţi mem noastre". de a face totul pentru a fi pe acum realizări deosebite xistă garanţii sigure că a- plin mulţumit. Avem încă
’ala Palatului Republicii stantin Băbălău, Petre Blajo- bri ai C.C. al P.C.R., ai Con Intîmpinat cu entuziasm, demni de istoria glorioasă a este şantierul nr. 1. O primă partamentele acestor blocuri destule greutăţi în ce priveş
te
aprovizionarea
ritmică
cu
nliste România are un vici, Cornel Burtică, Miron siliului de Stat şi ai guver cu urale şi ovaţii, ia cu- poporului nostru, de a nu dovadă că pentru onorarea vor fi predate beneficiarilor parchet şi mai ales în ce pri
sărbătoresc. Steaguri Constantinescu, Mihai Dalea, nului, conducători de institu vîntul tovarăşul Nicolae precupeţi nimic pentru a integrală a planului de locu înainte de termenul planifi veşte calitatea acestuia.
\ tricolore îşi îngemă- Aurel Duca, Mihai Gere, Ion ţii centrale şi organizaţii ob Ceauşescu, secretarul general făuri un viitor tot mai lumi inţe, în pofida timpului ca cat.
’aldurile pe fundalul Ioniţă, Ion Păţan, Ştefan An şteşti, militanţi din ilegalita al Partidului Comunist Ro nos naţiunii noastre socia pricios, aici munca s-a des — Spre deosebire de pri — Necazuri sînt şi în exe
înde se află inscrip- drei, Ion Dincă, precum şi te ai partidului şi ai mişcării mân, preşedintele Consiliului liste, pentru a ne spori con făşurat la cote de înaltă exi mul trimestru din anii tre cutarea conform graficelor a
de ani de la crearea militanţi din ilegalitate ai muncitoreşti, activişti de par de Stat al Republicii Socia tribuţia la progresul şi pros genţă şi responsabilitate, aşa cuţi, în acest trimestru ne-am mozaicului de pe coridoarele
partidului politic al clasei partidului şi ai mişcării mun tid şi de stat, personalităţi liste România. peritatea patriei noastre — cum recomanda tovarăşul organizat mai bine şi am în blocurilor — intervine în dis
muncitoare din România". citoreşti din ţara noastră —~ ale vieţii ştiinţifice, cultura Ampla cuvîntare a secreta România socialistă". Nicolae Ceauşescu la recenta tărit mai mult disciplina în cuţie şeful de echipă Ioan
Strălucesc în reflexe aurii Chivu Stoica, Constantin Pîr- le şi artistice, muncitori frun rului general al partidului a Şedinţa ia sfîrşit într-o at plenară a partidului tuturor muncă — ne spune şeful e- Pîrvu. Adeseori se produc
datele jubiliare „1893—1973", vulescu, Ion Pas, Constanţa taşi din întreprinderile bucu- fost ascultată cu profund in mosferă de nestăvilit entu acelora care hotărăsc soarta chipei de parchetari Constan decalări în execuţia tencuie
mareînd simbolic o epocă Crăciun, Petre Constantines- reştene, generali şi ofiţeri su teres de participanţii la şe ziasm. Sub înalta cupolă ră investiţiilor din acest an. tin Bodac. Totodată, aplicăm lilor şi fără să vrem sîntem
glorioasă, o epocă de luptă cu-Iaşi, Victor Brătfăleanu, periori, studenţi şi elevi. dinţă, iar prin intermediul sună urale şi ovaţii însufle Şantierul a creat premise pe scară largă noi tehnologii şi noi traşi înapoi.
eroică, de jertfe şi neobosite Vanda Nicolschi, Alexandru Şedinţa festivă este deschi staţiilor de radio şi televi ţite. Se aclamă cu înflăcăra serioase pentru materializa şi tehnici de construcţie a Străbatem viitorul cvartal
eforturi, de hotărîtoare vic Sencovici, Ion Popescu-Pu- să de tovarăşul Gheorghe ziune — de milioane de ce re pentru partid şi secreta rea a peste 23 la sută din blocurilor. Şi, iară îndoială de la un capăt la altul şi no
torii pentru înfăptuirea înal ţuri, Anton Breitenhofer şi Cioară, membru al Comitetu tăţeni din întreaga ţară. rul său general, pentru pa planul anual, multe din a- tăm stadiile avansate în care
telor idealuri de libertate, Ion Felea — Suzana Gâdea, lui Executiv al C.C. al P.C.R., tria noastră socialistă. Parti partamentele prevăzute a se realizările bune îşi spun cu
progres, dreptate socială ale preşedinta Consiliului Naţio prim-secretar al Comitetului In repetate rînduri, cei cipanţii la adunarea festivă finaliza în primul semestru vîntul. Eu, de pildă, cu cei se află execuţia blocurilor 18
poporului român, pentru tri nal al Femeilor, Ion Traian municipal Bucureşti al P.C.R., prezenţi au subliniat cu pu îşi exprimă hotărîrea de a aflîndu-se în stadii avansate 8 oameni din echipă am a-
umful socialismului pe pă- Ştefănescu, prim-secretar al primarul general al Capita ternice aplauze cuvîntarea to- duce mai departe opera îna de execuţie. ILIE COJOCARU
mîntul României. C.C. al U.T.C., George Ciucu, , varăşului Nicolae Ceauşescu, intaşilor, marile cuceriri ale Blocul nr. 2 cu 40 de a- juns să batem parchetul din
rectorul Universităţii Bucu lei, care, subliniind faptul că document de excepţională partamente (din Micro 15 — apartamentele unei scări in (Continuare in pag. a 4-a)
Ora 17. Sosirea în sală a to reşti, Petre Zimbran, direc sărbătorirea însemnatului e- valoare teoretică şi practică, luptei revoluţionare a eroicei
varăşului Nicolae Ceauşescu, veniment are loc în prezenţa cuprinzătoare şi profundă a- clase muncitoare, a poporu
a celorlalţi conducători de torul uzinelor „Republica", conducerii de partid şi de naliză ştiinţifică a istoriei lui nostru, de a munci cu
partid şi de stat, este saluta Maria Diţă, directorul între stat, a spus : mişcării muncitoreşti din neobosită energie şi pasiu
tă de asistenţă cu puternice prinderii „Crinul", Ion Fătă- „Ingăduiţi-mi, înainte de România, a luptei revoluţio ne comunistă pentru a trans
şi îndelungi aplauze, cu ova ceanu, directorul Institutului toate, să folosesc acest prilej nare duse de clasa muncitoa pune in viaţă politica inter
ţii şi urale. Se scandează, de proiectări pentru con pentru a aduce, in numele re, de întregul popor, sub nă şi externă, marxist-leni-
minute în şir, „Ceauşescu — strucţia de maşini, , lancu dumneavoastră, al tuturor conducerea Partidului Comu nistă a partidului şi statului,
•P.C.R.", „Ceauşescu şi po Drăgan, directorul Institutu comuniştilor, al întregii popu nist Român, pentru unitate, hotărîrile Congresului al X-
porul“. lui de cercetări metalurgice, laţii a Capitalei, salutul nos pentru eliberare socială şi lea şi ale Conferinţei Naţio
In prezidiul şedinţei festi Vasile Iscru, Erou al Muncii tru fierbinte celui mai iubit naţională, pentru edificarea nale, măreţul program de
ve iau loc tovarăşul Nicolae Socialiste, mecanic la. uzinele fiu al poporului român, to orinduirii socialiste în patria făurire a societăţii socialiste
Ceauşescu, tovarăşa Elena „23 August", Bănilă Marin, varăşului Nicolae Ceauşescu, noastră. multilateral dezvoltate.
S P E C T A C O L O M A G I A L
Spectacolul omagial pre de partidul nostru a pus-o ţ In timp ce spectatorii ur Poporul înalţă imn chis larg drumul propăşirii
zentat apoi s-a impus ca o la temelia noii istorii a pa măresc prin intermediul ima şi împlinirii celor mai fier
impresionantă manifestare ar triei. ginilor aspecte din munca partidului iubit. binţi năzuinţe ale naţiunii
tistică, emoţionantă evocare Ultima parte a spectacolu neobosită depusă de întregul Sub steagul lui României socialiste. Echipa do dulgheri de pe Şantierul 4 construcţii Brad, co ndusă de Petru Herculca, mon
în versuri şi melodii inspira lui este consacrată marilor popor pentru înfăptuirea cin ne avîntăm spre soare tează cofrajelc de elevaţie de la şcoala ce se află în constru cţie.
te din lupta de veacuri a po victorii obţinute de poporul cinalului înainte de termen, Să făurim un viitor mai In această atmosferă de
porului pentru eliberarea na român, sub conducerea par grandioase peisaje industria fericit. puternică însufleţire, specta
ţională şi socială, a celor mai tidului, în perioada anilor le, satul românesc de astăzi colul festiv ia sfîrşit.
semnificative momente ale 1944—1973. Artişti şi solişti în noile sale ipostaze, mo Spre voi, aleşi în sfatul Toţi artiştii care şi-au dat 0 necesitate de maximă actualitate la oraşe şi sate
drumului victorios străbătut de renume dau expresie în mente emoţionante din întîl- comunist al ţării, concursul la acest spectacol
în decursul a opt decenii de vers şi cîntec avîntat chipu nirile secretarului general al omagial. apar pe scenă, in-
bartidul politic al clasei lui luminos pe care l-a îm partidului cu oamenii mun Se îndreaptă nădejdea terpretîn'd, în final, „Interna
muncitoare din România. brăcat patria noastră în a- cii în timpul numeroaselor întregului popor, ţionala", iar împreună cu ei Plantarea de
Intr-o îngemănare simboli ceste ultime decenii, în timp vizite întreprinse de-a lungul Gîndiţi cutezător, spre întreaga sală cîntă imnul de
că — răsună acordurile cîn- ce pelicula cinematografică anilor pe întreg cuprinsul largurile zării ! luptă al clasei muncitoare de
tecului „Glorie ţie, partid“, readuce în memorie imagini ţării, în sală răsună însufle- Să urce naţiunea spre
legătura puternică, din tot din activitatea avîntată a ţitele versuri din rapor comunism, în zbor ! pretutindeni.
deauna, a partidului cu pă- oamenilor muncii din ţara tul prezentat de tovarăşul Sînt momente • de intensă La sfîrşitul programului, primâvarâ a pomilor
mîntul străbun, cu poporul, noastră — români, maghiari, Nicolae Ceauşescu la Confe trăire a tot ceea ce poporul în. semn de preţuire, inter
cu întreaga noastră istorie, germani şi de alte naţionali rinţa Naţională a partidu datorează eroicei noastre
gâsindu-şi expresia în versu tăţi, uniţi prin muncă şi lui : preţilor le sînt oferite flori
rile : „80 de ani ! Partidul idealuri comune în marea o- E toată ţara românească-n clase muncitoare, gloriosului din partea conducerii de Prin condiţiile sale natura constată Insă că nu în toate titatea stabilită. Un simplu
muncitorilor români/Din ră peră a înfăptuirii programu sărbătoare, partid comunist, care a des partid şi de stat. le şi economice, judeţul nos comunele şi unităţile agricole calcul arată că producţia
dăcini adînci crescu pe-al ţă lui Congresului al X-lea, ho- tru oferă posibilităţi deose se acordă grija cuvenită păs marfă nu reprezintă nici
rii plai,/Din faptele lui Mir- tărîrilor Conferinţei Naţio bit de favorabile în privinţa trării, întreţinerii şi dezvol- 1 000 kg fructe la hectar, ra
cea şi Ştefan şi Mihai,/ Din nale a partidului, de edifi dezvoltării patrimoniului po portat la livezile aflate pe
dorul libertăţii nutrit de care a societăţii socialiste micol şi ridicării randamen rod.
agri
unele
In
cooperative
bravi străbuni". multilateral dezvoltate în pa tului livezilor. Datorită spri Locuitori de la sate cole, cum sînt cele din To-
jinului acordat de stat s-au
Momentele următoare ale tria noastră. extins an de an plantaţiile, teşti, Haţeg, Peşteana, Dobra
spectacolului — intitulate In vibrante cîntece şi ver în prezent acestea ocupînd şi altele, unde se depune in
„Pagini de istorie, pagini de suri se reflectă puternica le mai mult de 7 500 hectare, şi oraşe, teres pentru aplicarea lucră
eroism din anii 1821—1921" gătură a partidului cu mase cu un număr total de peste rilor de îngrijire, sînt per
— îşi găsesc încununare în le de oameni ai muncii, uni 3 500 000 pomi fructiferi. Din tineri şi tinere, spective ca potenţialul live
evocarea zilei de 8 Mai 1921, tatea indestructibilă a popo suprafeţele existente, mai zilor să fie fructificat efi
a evenimentului istoric al rului în jurul partidului, a mult de 50 la sută se află TRECEŢI CU TOATE cient, pomii avînd o stare de
creării Partidului Comunist secretarului său general, to în proprietatea cooperativelor vegetaţie mai bună. Pomicul-
Român, continuatorul celor agricole. Demn de menţionat FORŢELE torii din unităţile respective
mai bune tradiţii ale mişcă varăşul Nicolae Ceauşescu, este că un accent de seamă se preocupă cu insistenţă de
rii revoluţionare şi muncito omul care de-a lungul a pe s-a pus pe extinderea livezi LA ACŢIUNEA întreţinerea pomilor, fertili
reşti. In versuri vibrante, în ste 40 de ani de activitate lor moderne, intensive, în zarea terenului, combaterea
imagini clocotitoare este re revoluţionară şi-a legat, prin care se aplică tehnologii îna dăunătorilor, aplicarea tăie
dată istoria vie, eroică, a intate şi se pot realiza pro DE PLANTARE rilor etc. Hotărîrea adoptată
Partidului Comunist Român. faptă, viaţa de popor. ducţii superioare — 20 000- recent de Comitetul Central
Nume drag ca steagul Şl ÎNGRIJIRE
In acordurile răscolitoare ale 50 000 kg fructe la hectar. al partidului privind îmbu
tricolor, Numai în ultimii ani în ju
cîntecului revoluţionar „Pă nătăţirea organizării şi re
Eşti lumina noastră şi deţul nostru s-au înfiinţat a- A POMILOR! tribuirii muncii în agricultu
şiţi înainte, tovarăşi" este
mîndria, semenea plantaţii pe mai ră, care prevede ridicarea
înfăţişată insurecţia armată, mult de 250 de hectare. cîştigului lunar garantat al
Ceauşescu înseamnă viitor,
ziua eliberării, piatră de ho Ceauşescu înseamnă Firesc era ca eficienţa in tării patrimoniului pomicol. cooperatorilor din pomicultu
tar pe care poporul condus România. vestiţiilor efectuate pentru Ca urmare, în anul trecut s-a ră, în condiţiile aplicării a-
extinderea livezilor să se
concretizeze în obţinerea u- înregistrat o situaţie nefavo cordului global, la 800 lei re
Laminorul de 800 mm din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara. Maistrul Dumitru nor recolte sporite de fructe, rabilă în ceea ce priveşte prezintă un stimulent de
Orăşan, împreună cu Ioan Burtică, şeful de echipă alimentatori cuptoare, urmăresc cu atenţie realizarea fondului de stat
diagrama de încălzire a cuptoa relor. care să satisfacă necesarul de la fructe, de la producătorii seamă în mobilizarea efortu-
Foto : V. ONOIU consum al populaţiei, cerin
judeţ,
preluîndu-se
din
In pagina a ll-a ţele industriei şi exportul. Se puţin de 60 la sută din can mai (Continuare in pag. a 4-a)
al
Pe
tinerei
80 de ani de la crearea SPECTACOL şi educarea Dezbaterea gene şi nicipal scenă“ sindicatelor desfă mul de lucru deschide salaria tre pionierii de Ia sate şi VREMEA
al
troşani,
„Dialogul
şcoală
familie,
în
pe
ace
raţii
PENTRU FRUNTAŞI
se
ţilor,
va
săp-
După
de
oraşe.
la
cei
se
eaşi
va
societate“.
a
fost prilejuită de viziona şura în opt etape — în tămîna aceasta la mina frumoasa şezătoare au ur
Azi, 31 martie, taraful rea unei suite de filme fiecare sîmbătă şi dumi Paroşeni. mat jocuri distractive şi Pentru 24 de ore
al
„Doina Zarandului“, Gu- documentare: „La ea te-ai nică — pînă în preajma o reuniune. Vreme frumoasă şi căl
partidului politic al clasei rabarza, Musariu un bu „Dezertorii“, „Cuţitul“. vara“, zilei de 1 Mal. cînd se „ŞEZATOARE-N SAT CONCURS duroasă, mult cerul variabil,
muncitoresc
Clubului
treacă
gîndit“,
„Să
cu
prezintă
in
lo
va realiza un amplu spec
La
mai
Vîntul
senin.
calitatea
participat
acţiune
pă
chet de melodii populare rinţi şi au cadre didactice tacol festiv. LA NOI" va sufla slab pînă la po
sud-est.
dedicate fruntaşilor în din comuna Pui şi sa BUFETE DE INCINTA DE ARĂTURI trivit din minime vor Tem
os
peraturile
producţie de la I.M. Bar
muncitoare din România za. Acelaşi şi spectacol va tele învecinate. PENTRU SALARIAJI de "ioniera Clubul presei Angliei, Mîine va avea loc la grade, între 2 maximele între 2
Liliana
cila
şi
minus
pir-
la
iar
1
avea
duminică,
Ioc
aprilie,'" în localitatea Va DIALOG PE niereşti. Deva, ne scrie jâ Simeria ( faza judeţeană 9 Şi ÎS grade.
lea Bradului, fiind adre Salariaţii staţiei de cer detaşamentul clasei a a concursului de arături.
sat tot fruntaşilor în pro ACEEAŞI SCENĂ cetări pentru securitatea Vil-a de la Şcoala gene La acest concurs partici
ai
ducţie Barza, întreprinderii minieră din Petroşani be rală Cristur, împreună cu pă cite un mecanizator — Pentru următoarele
clasei
a
detaşamentul
cel mai bun — din fieca
două zile
care
loeu-
miniere
Documente iesc în acest sat. Valea Jiului deschide edi neficiază, înccpind de zi Vil-a A de la Şcoala ge re S.M.A. desemna pe pen
şi
I.A.S.,
Astăzi
în
se
acestea,
serviciile
de
lele
cei
a-i
prima
tru
nerală nr. 4 din Deva, au
de
incintă,
DEZBATERE ţie a unui ciclu de spec unui bufet bufetului „înfră a- organizat o activitate co care vor reprezenta jude Vreme frumoasă şi căl
nexă
a
tacole artistice sub de ţul nostru la faza pe ţară duroasă, cu cerul schim
numirea „Dialog pe ace ţirea“ al T.A.P.L. Petro mună, intitulată „Şeză- a concursului. Cîştigătorii bător la sfîrşitul interva
Căminul cultural din eaşi scenă“. Organizat de şani. bufetul satisface ce toare-n sat la noi“. Acti lului. Posibil va ploua
din presa vremii punctul în organizat o dezba Comitetul municipal pen rinţele de liric dejun. de incin vitatea a <ost organizată fazei pe ţară vor lua par la potrivit va sufla pînă
colaborare
cu
Pui,
slab.
Vîntul
bufet
un
cinematografic
Ha
Tot
sud-vest.
te
din
concursul
interţări,
la
a
tru cultură şi educaţie so
ţeg,
de
program
cu
tă,
minime
a
cu
scopul
de
fi
tere pe tema „Creşterea cialistă şl Consiliul mu ţionare corelat cu progra- func v/u- J şi mai mult prietenia în cimenta organizat în vara acestui Temperaturile între minus vor l
cuprinse
an la Halle (R.D.G.).
grad şi 3 grade.
J
1
!