Page 107 - Drumul_socialismului_1973_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 667 © SIMBĂTĂ 31 MARTIE 19'

Amplă şf complexă activifafe de aplicare a Decretului

80 de ani de la crearea partidului politic Consiliului de Sfat privind stabilirea normelor

al clasei muncitoare din România unitare de structură pentru unităţile economice

tîmplar
maistru
Sînt
de
DOCUMENTE va ani în urmă o şcoală de Producţia cîştigă
meserie. Am absolvit cu cîţi-
specialitate
lucrat
în
şi
am
cadrul unei unităţi de indus­
trializare a lemnului, unde noi specialişti şi
DIN PRESA Din motive familiale am fost
am avut satisfacţii în muncă.
nevoit să mă mut în muni­
cipiul
Deva.
Transferul
l-am
obţinut pentru fostul C.E.I.L. muncitori calificaţi
Deva, unde am lucrat ca teh­
C.T.C.
nician
la
serviciul
UREMII pentru produse cu meseria — La Uzina chimică Orăş- bîndită vreo calificare. Spre Trei decenii
de
pădure.
Nimic
înrudit
mea, nu mă simţeam în lar­
tie, ca şi în celelalte unităţi
ce
gul meu.
economice ale judeţului, pî- taţi ? activităţi au fost orien­
In perioada cît am lucrat în nă la aplicarea Decretului — Am dus şi ducem încă
producţie, am învăţat multe privind stabilirea normelor lipsă de operatori chimişti.
lucruri folositoare pregătirii unitare de' structură, concen­ Este firesc deci ca orienta­ ie aceiaşi
trarea în aparatul tehnico- rea acestora să se fi făcut
administrativ a unor cadre spre această meserie. 5
Pînă cel tîrziu la 1 mai a.c.
Profesez de specialitate a avut influ­ vom deschide cursuri de ca­
în
dezvoltarea
produc­
enţe
ţiei, a activităţii secţiilor de lificare în meseria amintită ioc de muncă
meseria pentru bază — ne mărturiseşte încă şi astfel spre sfîrşitul anu­
de la începutul discuţiei to­
lui vom dispune de încă 70
varăşa Ana Herlea, secreta­ de operatori chimişti. In această zi de sfîrşit de
care m-am ra comitetului de partid. Sar­ ma aplicării Decretului, pro­ martie un om îşi adună în
— Cu alte cuvinte, în ur­
buchet cele mai alese flori.
cina trasată de recenta ple­
nară a C.C. al P.C.R. pentru ducţia a cîştigat şi va cîşti- Florile muncii, ale împlinirii
pregătit se îndrepta spre locul creşterii ga în continuare noi specia­ ei, ale dăruirii şl statorniciei
unde
a
în meserie, ale dragostei
soarta
hotărăşte
cantitative şi calitative a e- lişti şi muncitori calificaţi, pentru ea. Cît e de frumoa­
capabili să-şi aducă un aport
conomiei, toate forţele teh­ substanţial la realizarea e- să această zi şi cît e de
mele profesionale. Mi-am iu­ nice — sarcină care îşi gă­ xempiară a sarcinilor deo­ grea ! Nu poţi trăi bucuria
bit meseria şi o iubesc şi seşte o reflectare profund sebit de mobilizatoare din a- deplină a încheierii anilor de
in prezent la fel de mult. realistă în actualul Decret — cest cincinal. muncă fără să încerci re­
Clnd lucram la birou şi mă a generat o serie de influen­ gretul despărţirii de ea. Sen­
— După cum este ştiut co­
îngropam pur şi simplu în ţe binefăcătoare pentru în­ lectivul nostru s-a angajat timentul acesta îl încearcă
maldăre de adrese şi rapoar­ treaga noastră activitate. astăzi, cu întreaga sa fiin­
te, sau mergeam pe teren la — Care sînt aceste influ­ să finalizeze cincinalul în 4 ţă, manevrantul specialist
unităţi, îmi dădeam seama că enţe ? ani şi jumătate. Rezultatele loan Topliceanu, omul care
munca nu este asta, că mă bune dobîndite anul trecut şi 33 de ani a păşit cu demni­
suprapun de multe ori cu — In primul rînd mă re­ în primul trimestru al aces­ tate muncitorească în halele
activitatea altora. De mai fer la faptul că eliberînd din tui an vor fi însă amplifica­ mari ale Combinatului side­
multe ori am cerut să plec funcţiile birocratice 147 ca­ te, tocmai datorită noilor for­ rurgic Hunedoara.
în producţie, mă săturasem dre cu diverse calificări şi ţe productive, mai puterni­
Portretul lui Fr. Engels, apărut împreună cu o biografie in grade de specializare am reu­ ce, de care dispune. De fapt Astăzi e ultimul său schimb
„Almanahul social-democrat din 1894“. Coperta Manifestului comunist, tradus de Panait Muşoiu, de birocraţie, de formalism şit să ne formăm o asistenţă actuala structură organizato­ de lucru. Numai el, mane­
1892. şi nici nu cîştigam prea bine. vrantul care de 28 de ani
De cîteva zile lucrez la tehnică de specialitate, ope­ rică, suplă şi realistă, va per­ lucrează în acelaşi loc de
secţia tîmplărie a I.I.L. Deva, rativă, competentă în cadrul mite urmărirea îndeaproape muncă, ar putea spune ce
4,Va i•*>,«*» *«. ¡«'-4. i&ZUivti *>»>»»'♦»> ca maistru. Aici nu mai sînt fiecărui schimb şi pentru a realizărilor şi va stimula
***. fcVXVJiW'W»: .•■.•.'.V .-^.v>^.w, fiecare secţie şi sector în efectiv pe fiecare salariat îii înseamnă minutele de azi
rupt de meseria mea, pot care trec acolo, la postul 1
să-mi aduc din plin aportul parte. producţia de bunuri materia­ de comandă, unde sub pri­
la progresul economic al ju­ Astfel la secţia de mase le — singura cale de creşte­ virea sa lingoul încins ca­
deţului şi de aceea am fost plastice asistenţa tehnică este re a venitului naţional şi pătă dimensiunile dirijate
unul dintre mulţii tehnicieni asigurată în cele 3 schim­ deci de ridicare a bunăstării
* ***¥ **••*<« ♦>■: >x V r ^ buri de cîte un inginer de celor ce muncesc. de el. Cîte mii de tone de
STiiypeA şi litkiíaIü *' *'< ‘ , şi maiştri care au primit cu blumuri, cîte mii de kilo­
• ' ■: ' / specialitate. Secţia metalur­ Aş dori să conchid prin a
X ' > /; .•-o. o,' >.* bucurie Decretul cu privire metri de ţagle au fost me­
A>xWyx*<<< A)*XÎ5»y la stabilirea normelor unita­ gică —• a cărei conducere era sublinia şi influenţa deose­ tamorfozate prin cajele stru­
re de structură pentru uni­ încredinţată unui maistru — bită pe care Decretul pri­ nite de el în cele aproape
tăţile economice. are în prezent un nou con­ vind stabilirea normelor u- trei decenii de cînd n-a pă­
Aplicarea în practică a an­ ducător capabil să-şi valo­ nitare de structură pentru u- răsit postul de manevrant ?
samblului de măsuri preconi­ rifice din plin cunoştinţele nităţile economice o are în Cit de imensă i-a fost mica
zate în lumina Decretului dobîndite în anii de studii. înfăptuirea programului nos­ dar sigura contribuţie Ic
creează premisele unei acti­ La atelierul pirotehnic, unde tru educaţional „In muncă, marele efort al siderurgîşti
vităţi şi mai susţinute în nu aveam o asistenţă tehni­ familie, societate: conştiinţă lor !
fiecare unitate economică că pe schimburi, treburile
...> • <y,A. X X - socialistă, demnitate, onoa­ Mulţumirile, felicitările, cu
pentru asigurarea unui ritm s-au reglementat prin aco­ re...". S-a creat un cadru
f-v>x< ; S.:v.vA:/x-; : : :
&■<<<<#>;$%r>xŞ
................. ; : ; : aa mereu ascendent al produc­ perirea schimburilor cu maiş­ vintele calde, strîngerile di
mînă de la sfîrşitul acestu
« «bSSS» ţiei în acest an şi în anii ur­ tri şi ingineri. Ar mai fi de deosebit de fertil impulsio­
mători ai cincinalului, potri­ nării programului devenirii îndelungat, dar prestlgio
vit cerinţelor dezvoltării e- adăugat că integrarea în pro­ noastre comuniste, un suport drum al muncii, sînt tot a
conomice şi ridicării nivelu­ ducţie a unor cadre de spe­
lui de trai al întregului po­ cialişti ne-a permis forma­ trainic al viitoarelor noastre tîtea urări de sănătate !
por. fapte ce poartă încă de pe a- viaţă îndelungată pe car
rea unei noi secţii — meca-
IOAN BUZAN nică-energetică — care dis- cum atribute cum sînt: onoa­ oamenii laminorului 800 m
maistru la secţia de tîmplurie rea, cinstea, corectitudinea, le adresează cu căldură . tc
a I.I.L. Deva pune de asistenţa tehnică a mîndria, demnitatea muncito­ varăşulul lor — loan Topi
7 cadre de specialişti. ceanu.
rească.
— Au fost eliberaţi din
LUCIA LICIU
funcţii de birou şi absolvenţi Discuţie realizată de
Autobsza T A.
»a»* ¿ de liceu care nu aveau do- C. ILIESCU
Brad a îndefJ'nit
planul trimestrial
w»«
:^á«S»»íío|«:: Prin îndeplinirea planului Campania agricola
trimestrial la indicatorul to­
ne transportate cu 9 zile mai
* v devreme şi cu 4 zile la indi­
catorul tone kilometrice, se
estimează ca pînă la finele de primavera
trimestrului, colectivul de
(■•>:v>;«>v îx«<- •: »» Vx*^/vV^:w' muncă de la Autobaza T.A.
x-n«» : v>
•x->< - > v.:.>-:<. - Mv, - a'-vw.
/
-> «•X'V» <:♦ •• •"• Brad să realizeze peste plan
60 000 tone transportate şi
Proiectul de program al P.S. n.M.R., publicat în ziarul „Mun­ 300 000 tone kilometrice. In PESTE 200 HA realizeze lucrarea respectivă ca arăturile şi pregătirea
ca“, în decembrie 1892. In num ărul din 21 februarie 1893, ace­ Ideea alianţei clasei muncilo are cu ţărănimea, exprimată su­ acest fel, volumul producţiei pe jumătate din suprafaţa renului să fio făcute nun
laşi ziar anunţa că între 31 mar tie — 4 aprilie va avea loc pri­ gestiv de revista „Lumea nouă ştiinţifică şi literară“, în numă­ INSĂMINŢATE LA stabilită — respectiv pe 10
mul congres al partidului munci torilor din România. rul său din 14 august 1895. suplimentare aferente pres­ în agregat cu grapele. E
taţiilor se va ridica la peste I.A.S. MINTIA hectare. Preşedintele consi­ o cerinţă care se ignore:
350 000 lei. liului intercooperatist din O- însă în unele cooperative
In fermele aparţinătoare în­ răştie, ing. Viorel Balotă, gricole, îndeosqbi în raza
treprinderii agricole de stat ne-a spus că o dată cu se­ activitate a S.M.A. Căi
din Mintia se desfăşoară o mănatul se face şi adminis­ Curmarea unor asemenea
susţinută activitate pentru trarea îngrăşămintelor chimi­ tuaţii impune intervenţia
i „Cuvintele au tîlcul lor. în mod practic cum se apli­ pregătirea unor baze temei­ ce în sol, folosindu-se astfel nergică a specialiştilor, urn
ÎMPLINIRILE NU AU VÎRSTĂI I Cînd nu sînt legate de fap- că în procesul de producţie nice recoltei viitoare. Urmă­ cu eficienţă ridicată.
j te, nu are rost să-ţi pierzi cele mai noi metode de rind folosirea cu randament rirea în permanenţă a caii'
; timpul. Vedeţi, eu cînd or- croi. La şcoala aceasta, a sporit a utilajelor şi a tim­ GRIJĂ SPORITĂ ţii lucrărilor efectuate.
i ganizez cu oamenii din bri- devotamentului şi deopotri­ pului favorabil, lucrătorii de CULTURILOR DE LEGUME
la această unitate au reuşit
Septuagenar® Maria Ştefan j gadă o convorbire, o discu- vă a exigenţei profesionale, să însămînţeze mai mult de sămânţat toate culturile de URGENTAŢI SOSIREA
i ţie, aşa, de la om la om,
crescut
Florina
au
Ştefan,
La C.A.P. Brad s-au în­
200 hectare cu in pentru u-
I mai întîi mă documentez şi
Eugenia Gridan, Marin Ca-
apoi caut să explic pe înţe­ ra.şcă şi mulţi alţi tineri cu lei, sfeclă furajeră, trifoliene, legume din prima urgenţă ÎNGRĂŞĂMINTELOR
lesul tuturor sensurile cele care fabrica se mîndreşte legume şi alte culturi. prevăzute în plan, respectiv CHIMICE
fruntaşă in mai adînci ale problemelor pe drept cuvint. AU SEMĂNAT SFECLA 3 ha morcovi, 1 ha păstăr- Acum este momentul cîi
nac, 0,30 ha salată şi 0,80
ha sfeclă roşie.
DE ZAHĂR PE 50 LA SUTĂ
S-au evidenţiat în mod deo­ trebuie plantaţi cartofii. I
DIN SUPRAFAJĂ sebit cooperatorii Maria Nis- tr-o serie de unităţi agricc
Ferma de animale a co­ obligaţi să-i urmeze şi e- tovarăşii care vin pe la noi Cooperativa agricolă din O- tora, Maria Bogariu, loan lipsesc însă îngrăşăminte
operativei agricole de pro­ xemplul. Maria Ştefan nu să ne îndrume, să ne spri­ răştie are planificat ca în a- împărat, loan Faur şi meca­ chimice. Asemenea prob]
ducţie din Brad este aşeza­ a fost răsfăţată de bucurii. jine, să ne ajute, stau în­ Cuvintele trebuie să cest an să cultive sfeclă de nizatorii Nicolae Avram şi me se ridică la C.A.P. CI
ră între umerii a două dea­ A rămas văduvă de la vir- totdeauna de vorbă şi cu zahăr pe o suprafaţă de 20 loan Popa. potiva, Beriu, I.A.S. Simer
luri, în preajma cărora sta de 32 de ani, într-una ea, îi cer părerea. Toate lu­ de hectare. Datorită măsuri­ etc. Fireşte, se impune i
curge apa limpede şi cu­ din îndoliatele zile ale ce­ crurile acestea o bucură pe lor luate pentru pregătirea FĂRĂ RABAT
rată a unui pîrîu. îngriji­ lui de al doilea război mon­ Maria Ştefan. Nu se mai LA CALITATE! factorii care se ocupă de ,
torii de animale care lu­ dial. Cu doi copii mici, fără crede un nimeni ca altă­ din vreme a terenului, a fost provizionare să intervină
crează în cadrul fermei ne nici un sprijin şi ajutor, dată. Şi aşa este ! Acum posibil ca în prima zi de la In condiţiile specifice a- nergic pentru onorarea ci
spuneau că pîrîul nu are şi-a trăit viaţa cum a pu­ are pensie de la C.A.P., trăiască prin fapte începerea însămînţării să se cestei primăveri, s-a indicat menzilor beneficiarilor.
nume. Are însă întrebuin­ tut. Captată mereu de gri­ primeşte mi se pare aproa­
ţare. De la el s-a tras apă ja copiilor a muncit pe un­ pe 200 lei. In afară de a-
prin conducte în toate adă­ de a putut, pentru a-i pu­ ceasta cîştigă cîte 800-900
posturile de animale, chiar tea creşte. Anii au trecut, lei lunar pentru creşterea
şi acolo unde sînt viţeii feciorii ei s-au făcut mari. viţeilor. Cînd i-am spus că
nou născuţi şi de care în­ Intre timp şi la noi în ţa­ o să i se mărească venitul profesionale pe care le dez- Pauza s-a terminat... Ope­
grijeşte cu multă stăruinţă ră s-au statornicit alte minim garantat la 1 200 lei, i batem, documentele de par­ raţia pretenţioasă de croire
cooperatoarea Maria Ştefan. rînduieli. Cînd s-a înfiinţat pentru că aşa a hotărît tid sau de stat ce apar în a hainelor, vestelor sau că­
cooperativa agricolă de pro­ partidul, mi-a spus aşa, presa centrală. Cuvintele a-
Despre această femeie ca­ ciulilor din piele velur, a
re se apropie de respecta­ ducţie, la Maria Ştefan nu parcă cu părere de rău gitatorului trebuie să aibă fost reluată. Maria Chişe­
bila vîrstă de 70 ani, se­ ne-am mai dus s-o chemăm „Nu o să mă schimbaţi de forţă de convingere, să mo­ rău, care constituie un fac­
să lucreze alături de noi. O la viţei ? Cu banii aştia bilizeze". tor activ, stimulator al e-
cretarul comitetului de par­
ştiam că îmbătrînise şi că cine nu ar vrea să îngri­ Aşa a debutat dialogul cu nergiilor colective şi-a pro­
tid pe C.A.P., Teodor Co- toată viaţa n-a făcut altce­ jească de animale ?“. „Nu, comunista Maria Chişerău, pus pentru acest an dobo-
drin, cdre este şi şeful fer­ va decît să trudească pe la fii fără grijă, am asigu- fruntaşă în întrecerea so­ rîrea recordurilor înregis­
mei zootehnice, ne-a vorbit unul şi pe la altul. Dar la rat-o noi. De dumneata nu cialistă la Fabrica „Vidra" trate pînă cum, precum şi
1
cu căldură. îngrijitoarea cîteva zile de la înfiinţarea ne lipsim noi aşa uşor' . din Orăştie. Am găsit-o în depăşirea indicatorilor de
faţa
unei
de
croit
mese
Am vizitat împreună cu plan de către toţi colegii
Maria Ştefan lucrează în cooperativei ne-am trezit cu haine din piele velur. Pe ei de muncă. Doreşte cu tot
şeful fermei toate adăpos­
zootehnie de la înfiinţarea ea că vine la sediu. „De ce turile de animale. Ne-am suprafaţa catifelată a mate­ dinadinsul ca brigada pe
cooperativei agricole de vă e ruşine de mine, oa­ oprit şi la ţarcurile văruite rialului, tiparul era raţio­ care o conduce să-şi aducă
nal aşezat pentru a nu se
producţie. De cînd o ştim meni buni ?" — ne-a între­ proaspăt. Acolo, înconjura­ pierde nici măcar un cen­ o contribuţie cît mai sporită
depăşirea
la
angajamentului
se ocupă numai de creşte­ bat ea Oamenii s-au uitat tă de 36 de viţei, o femeie timetru. Specialistă în ale pe care secţia confecţii l-a
rea viţeilor. A îngrijit pînă la ea miraţi. Nu ştiau de mică de statură spăla la croiului, Maria Chişerău, luat, de a realiza în acest
ani de-a rîndul ocupantă a
acum, de-a lungul celor 12 ce-i întreabă astfel. Mai un robinet, prin care curge unora din locurile fruntaşe an o producţie globală mai
cea
decît
mare
planificată
ani mai mult de 1 500 de tîrziu ne-am convins de apa de la pîrîul fără nu­ în întrecerea pentru mai bun cu 140 000 lei, beneficii pe­
viţei, de la vîrstă de o zi greşeală. Bineînţeles că i me, bucăţi de sfeclă pe şi mai ieftin, nu are nici ste plan în valoare de tot
şi pînă au ajuns la 6 luni. s-au explicat femeii adevă­ care apoi le ţăia felii şi le un secret faţă de ceilalţi atîţia lei şi de a crea 8 mo­
E de o hărnicie pilduitoa­ ratele motive pentru care da viţeilor din mînă. lucrători. Dealtfel, nu o da­ dele noi de haine din piele. I
Am ieşit din adăposturile tă, chiar după orele de pro­ Am înţeles de ce mi-a măr­
re. îndeletnicirea aceasta o nu o mai chemaserăm la gram, poate fi găsită ală­ turisit cu atîta convingere
de animale fără să mai
pasionează. Aceste două ca­ treabă. Acum, cooperatoa­ turi de cei mai tineri mun­ „atunci cînd te afli în mij­
lităţi ale ei i-au făcut pe rea Maria Ştefan se bu­ scoatem o vorbă. Ceea ce citori din secţie. Experienţa locul oamenilor, cuvintele
e frumos nu mai are ne­ trebuie răspîndită. < Le ex­
restul de îngrijitori nu nu­ cură din plin de viaţă. Se trebuie să trăiască prin fap­
voie de comentarii. plică cu răbdare şi cu tact'
mai ca să-i acorde respec­ vede şi se ştie că este res­ te".
pedagogic, le demonstrează V. P. Un nou univers îşi
tul cuvenit dar s-au simţit pectată de oameni. Toţi N. PANAITESCU Brad.
Foto : PAVEL po