Page 11 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 643 ® SIMBĂTĂ 3 MARTIE 1973 3
Femeia — tovarăşă
*
de muncă si de viată
* * _
Manifestări
Clubul muncitoresc din Pe- şi nivelului cultural al popu „Speo—turism" —, s-ar pu
trila — unitate culturală laţiei oraşului. Cu o evocare tea organiza acţiuni mult in cinstea '
care concentrează întreaga eroică, o joie pentru tineret, mai interesante decît cele
viaţă spirituală a oraşului, un medalion literar, un sim despre mari animale de al
fiind principalul factor şi pozion „Metode psihologice tădată, dar directorului clu
mijloc de distribuire a de educaţie pionierească“ — bului, ion Floca, relativ în ziki de 8 Marii©
diverselor manifestări cultu- la şcoli, expuneri gen „Mari cepător în activitate, nu i
ral-artistice şi educative în animale de altă dată" sau s-a explicat încă (pînă la
rîndul populaţiei, instituţie „Originea vieţii pe pămînt" data vizitei noastre) cam ce In toate localităţile judeţu ca - cheia fericirii omului". In-
bine dotată material şi co — organizate intr-un oraş în are de făcut. Reprezentanţii lui nostru se desfăşoară in a- tîlnirea, la care a participat un
respunzătoare cerinţelor loca care este greu de presupus forurilor locale coordonatoa ceste zile numeroase acţiuni mare număr de femei, a avut
lităţii — reuşeşte să-şi îm re şi colaboratoare — sindi dedicate apropiatei sărbătoriri loc la atelierul mecanic din
plinească mandatul intr-o BsnmmiMaBBiaraBKizBssiiramEssiM cate, U.T.C., comitetul muni a zilei de 8 Martie - Ziua fe Gojdu al întreprinderii de in
mai mică măsură dccît po cipal pentru cultură şi edu meii - devenită sărbătoare a dustrie locală Deva şi s-a bu
tenţialul său real. Climatul spiritual al caţie socialistă, casa de cul întregii noastre societăţi. La curat de o unanimă apreciere.
Manifestîndu-se, din punct tură a sindicatelor Petroşani manifestările organizate parti
de vedere artistic, prin o oraşului — au mai călcat pragul clu cipă un mare număr de fe MEDALION LITERAR
serie de formaţii — cor, fan bului din Petrila, spunîndu-i mei - muncitoare, gospodine,
fară, orchestre de muzică .»go* directorului că are de făcut lucrătoare din cooperativele a- La biblioteca din Brănişca
populară şi uşoară, brigadă cutare şi cutare lucru. De Moderna bază florlcolă a I.G.C.L. Hunedoara este pregătită de po acum In vederea sezonu gricole de producţie, intelec s-a desfăşurat un medalion li
artistică de agitaţie, dansuri că trăieşte vreun cetăţean la Consiliul judeţean al sin lui florilor. Imaginea de faţă o demonstrează cit se poate de convingător. tuale. terar „Marin Preda". Cu acest
şi colaborarea cu formaţiile neşcolarizat —, putem afirma dicatelor, însă, activiştii cul Foto: V. ONOIU Au loc simpozioane, coloc prilej, numeroşi elevi ai şcolii j
şcolare — clubul, în puţi cu deplin temei că clubul turali, de specialitate, au ve vii, dezbateri, expuneri pe te generale de 8 ani din locali
nele zile dintr-o lună dedi răspunde prea puţin înălţă nit, s-au uitat pe planul de me legate de condiţia femeii tate, îndrumaţi de biblioteca
cate spectacolelor, aduce în toarelor şi mobilizatoarelor muncă şi au plecat. „Nici în societatea contemporană, ra Margareta Turcu, au pre
sală numeroşi spectatori, care imperative ale programului unul n-a stat măcar o Zi să participarea activă a femeii la zentat aspecte semnificative
pleacă suficient de satisfă educaţional al partidului. urmărească o activitate, să N o i i p r i e t e n i înfăptuirea măreţelor obiective din creaţia apreciatului pro
cuţi. Punînd la socoteală şi Nu se poate spune că in mă îndrume în organizarea ale politicii partidului, creşte zator contemporan.
una — două deplasări prin stituţia nu dispune de forţe ei“ — ne-a spus directorul rea aportului femeii la făuri
apropiere, sau programele le necesare realizării unor Ion Floca. rea societăţii socialiste multi LA CASA DE CULTURA Şl
susţinute la mină cit şi spec programe şi activităţi mai Revenim la părerea că po a i p i o n i e r i l o r lateral dezvoltate. CLUBURILE DIN VALEA JIULUI
tacolele trupelor profesioniste elevate, conforme opţiunilor sibilităţile clubului din Pe Vom aminti cîteva dintre
organizate la Petrila, cu o- actuale ale populaţiei. Cu trila sînt mult mai mari de manifestările care au avut loc Dintre manifestările consa
cei circa 400 de activişti şi
cazia turneelor prin ţară, am cît realizările de pînă acum, metodice-practice, model la sau se desfăşoară in aceste crate zilei de 8 Martie orga
putea conchide că din acest colaboratori ai săi, cu acel subliniind că o coordonare La Deva s-a desfăşurat o I tivităţii organizaţiei de pio şcolile din Deva, printre ca zile în judeţul nostru : nizate zilele acestea la Casa
punct de vedere, al mani nucleu de „prieteni ai clu adecvată, cuplată elanului şi instruire deosebită. Deosebi nieri, obiectivelor şi elemen re : dezbaterea pe tema ..Din de cultură a sindicatelor din
festărilor artistice, locuitorii bului", cu ajutorul cercurilor bunelor intenţii ale directo tă prin auditoriul căruia i se telor noi apărute în mişcarea tradiţiile de luptă ale U.T.C.- SIMPOZION Petroşani şi la cluburile din
oraşului nu se prea pot plîn- permanente (Speo—turism rului, s-ar încheia cu mult adresa, prin problemele noi pionierească în urma Confe celelalte oraşe ale Văii Jiu
ge. „Piatra Roşie“, „Popclub" şi succes pe planul traducerii pe care le-a pus în dezbatere. rinţei Naţionale a Organiza ului (la clasa a VII-a), ana Comisia de femei din ca lui amintim cîteva mai intere
cercul literar „Venus" ş.a.), în viaţă a sarcinilor reieşite Se întilniseră, la Liceul pe ţiei pionierilor şi sarcinilor liza modului cum pionierii drul Consiliului popular jude
Dar, analizînd un program comandanţilor instructori a- detaşamentului au răspuns sante. Astfel, la Casa de cul
lunar al activităţilor instruc- clubul ar putea să se ajute din documentele de partid dagogic din Deva, zeci de u- jutori. A fost prilejul unor chemării pionierilor din Va ţean a organizat un interesant tură din Petroşani au avut loc
tecişti din judeţ — tineri dc
tiv-educative, politico-ideolo- mult mai eficient în organi referitoare la organizarea şi cele mai diferite profesii, ho- valoroase sugestii destinate lea Jiului (la clasa a IV-a), simpozion „Probleme noi în li o dezbatere pe tema „Femei-
gice, se constată foarte pu zarea şi desfăşurarea activi desfăşurarea programului stimulării prin activităţi pio „De la cravata roşie cu trico teratură şi artă". Expunerea a eroi" şi o seară literară dedi
tăţilor cultural-educative. Cu cultural-educativ al popu tărîţi să-şi petreacă ore din fost susţinută de prof. Petre
ţine manifestări de acest gen, mijloacele propi'ii — de pil laţiei. timpul lor liber în mijlocul niereşti a interesului pentru lor, la mîndrul titlu dc ute- Ţirău, vicepreşedinte al Consi cată poetului maghiar Petofi
care să răspundă exigenţelor dă „produsele" cercului N. STANC1U micilor purtători ai cravate învăţătură, dezvoltarea ini cist" — festivitate de înmîna- liului judeţean pentru cultură Sandor, La Lupeni a fost des
lor roşii cu tricolor. Şi-au dat ţiativei, a aptitudinilor tehni re a carnetelor U.T.C. elevi şi educaţie socialistă. Tema chisă o interesantă expoziţie
întîlnire aici, pentru prima ce, artistice, cultivarea unor lor din clasele a VlII-a, cu par în discuţie a fost ilustrată cu cu lucrări de artizanat execu
dată în ţară, noii comandanţi trăsături de caracter ferme, ticiparea comandamentelor proiecţii de diapozitive şi în tate de femei. Astăzi, la Pe
instructori ajutori din întreg ghidate de deviza: pionieri — detaşamentelor claselor a Vl-a soţită de o plăcută audiţie troşani, are loc „Ziua tinere
Ştafeta brodat în alb am călătorit judeţul, pentru a primi îndru azi, viitori revoluţionari în şi a VII-a, un „Almanah ştiin muzicală pe bandă, lor". In cadrul el, se întîlnesc
Zilnic pe poarta oficiului
7 P.T.T.R. din comuna Ghelar într-unn din zile împreună mări şi sprijin în noua lor ac cercaţi — mîine. ţific" după modelul emisiuni activiste ale organizaţiilor de
iese un I.M.S. de culoare cu cei doi coechipieri de la lor Tv. ..Mai aveţi o întreba
gălbuie. Toţi cetăţenii, de la Ghelar la Runcu Mare — tivitate, din partea Comitetu De un interes deosebit re ?" (la clasa a V-ar), o acti DUPĂ-AMIAZĂ LITERARA femei cu tinerele fete din co
lui judeţean al U.T.C. şi Con
folclorică mic la mare, ştiu care este Ruginosul — Vadul Dobrii siliului judeţean al Organiza s-au bucurat îndrumările în vitate la clasa a VII-a pc Biblioteca municipală Deva, merţ. In zilele următoare, la
privinţa
eşalonării
direcţiilor
misiunea celor doi coechipi — Bnniln — Alun şi prin ţiei pionierilor. Se găseau aici şi sarcinilor colaborării Uniu marginea realizărilor oameni cu sprijinul comisiei de femei, U.U.M. Petroşani şi in toate
eri ai autoturismului : şofe multe alte sate pînă an» a- lor muncii hunedoreni în în
W W ti 5B tineri entuziaşti, cu experien nii Tineretului Comunist cu a organizat o frumoasă după- exploatările miniere vor avea
rul Aron Preda şi mînuito- juns Îs Teliuc. Peste 200 de ţă în activitatea pionierească, organizaţia pionierilor la ni deplinirea cincinalului înain amiază literară pe tema „Mun-. loc programe artistice.
rul ,de valori Constantin kilometri a înregistrat la te de termen, ..Ştafeta încer
7? tineri din Combinatul side velul şcolii, în privinţa sarci
Burlacu. Ei merg să ducă bord autoturismul. Nici nu rurgic Hunedoara, spre exem nilor instructorilor ajutori în cărilor" — o ştafetă aplica
veşti, bani, colete oamenilor e de mirare! Am pornit pe plu, care, prin clipele petre direcţia colaborării şi conti tivă a claselor VII—VIII, cu
de comori“ care s-au stabilit în aşezări un drum şi ne-am reîntors cute în mijlocul detaşamente nuităţii pe plan superior a învăţarea unui cîntec ostă M A M A
şesc, o discuţie privind pri
le din inima munţilor Poia
pe un altul. Am făcut un
activităţii pioniereşti. S-a sub
lor de pionieri, i-au făcut pe
na Ruscăi. E un drum lung ocol al munţilor. Multe din aceştia să cunoască şi să în liniat, cu acest prilej, rolul mele organizaţii de copii din
şi greu, presărat la tot pasul obstacolele întîlnite nu spe drăgească meserii specifice lor în vederea pregătirii po- ţara noastră şi sarcinile ac Cine ar putea socoti ciţi noapte spre leagănul copii
La ora începerii spectaco cu obstacole. De aceea, nu centrului siderurgic al ţării, tuale ale pionierilor (la clasa paşi face mama pentru co lor pentru a le alina fier
lului, sala căminului cultu ram să le trecem I Dar mn- să-i ajute în orientarea lor litico-ideologice a pionierilor a Vl-a). piii ei ? Ziua şi noaptea. binţeala frunţii şi a le aşe
şi şcolarilor, a introducerii u-
ral din Rapoltu Mare era profesională. Erau şi alţii, nui plus de spirit revoluţio Intr-o întreagă viaţă de za pe trupuri scutece cu
arhiplină — publicul întîm- la primul lor contact cu noua nar muncitoresc, de combati Noii prieteni ai pionierilor om, femeia care aduce pe rate ? Cite mame ?
pinîndu-i cu aplauze pe ar postură de îndrumători ai au pornit, de la această pri lume oameni, face fiecare Nimeni vreodată nu va
tiştii amatori ai comunei PE DE pionierilor, cu toţii însă do vitate şi exigenţă în activita mă confruntare cu obligaţiile pas pentru fericirea şi şti numărul lor, nu va pu
Turda ş. rind să afle cît mai multe tea grupelor şi detaşamente care le revin, hotărîţi să adu bucuria copiilor. tea număra paşii făcuţi in
De un frumos succes s-au modalităţi de integrare în lor.
bucurat soliştii vocali Du preocupările celor mici, de Un bun ghid pentru activi că o infuzie de tinereţe şi ho- Cîte mame îşi leagănă noapte de mamele noastre.
mitru Făgădar şi Mircea sprijin efectiv în educarea, în tăţile viitoare a fost prezen tărîre în mişcarea pioniereas noaptea copiii pe braţe ■? Pentru copii, pentru noi,
pentru viaţă.
Vlad, nu atît pentru calita Pilii MITUL SCRIS că hunedorcană, să o apropie Cîte mame îşi sacrifică
formarea lor complexă, mul
tea interpretativă, cît mai a- tilaterală. Unor asemenea de tarea filmului cineclubului de preocupările colectivelor ceasurile nopţii la căpă- Laolaltă, ceasurile de
les prin autenticitatea re ziderate a răspuns dezbaterea Casei pionierilor din Deva, tiiul copilului atins de ari neodihnă şi zbucium, paşii
7
pertoriului. Şezătorile din principiilor organizatorice şi „Orizonturi pioniereşti", ca şi de muncă din care vin, dc pa bolii Cîte se ridică în noapte ai mamelor, sin-
•Turdaş şi Pricaz au surprins principalelor domenii ale ac- organizarea unor activităţi viaţa de zi cu zi a judeţului, în capul oaselor pentru ă tem noi, oamenii. Cei care
autenticitatea strigăturilor, oricare conducător auto se şina condusă, cu pricepere să devină, pentru micii lor admira cu ochii umezi de au fost, cei de astăzi şi
snoavelor şi cîntecelor, con încumetă să-l parcurgă, mai Sra supus de fiecare dată prieteni — îndrumători apro lacrimile bucuriei zîmbe- cei care vor veni...
stituind veritabile comori sles că pentru fiecare porţi docilă comenzilor tînărului tele din somn ale copii
folclorice locale. S-au re une de drum este stabilit un comunist Aron Preda. piaţi în formarea lor pentru lor ? Cite mame păşesc in G. IGNAT
marcat în acest sens solista orar de mers. Da, un orar! Am ajuns la Bunila şi şo Noi locuinţe proprietate personală viaţă. ILEANA LASCU
vocală Maria Barta şi călu Pentru că pe traseu la mar ferul şi-a privit ceasul. „A-
şarii copii din Pricaz, care gini de drum maşina este vem cinci minute avans" —
pe drept cuvînt s-au dove In oraşul nou Brad, peste rîul Luncoi, zonă în
dit a fi revelaţia spectaco aşteptată de 11 factori poş ne-a spus el. Prilej pentru care se va extinde mult oraşul în următorii ani, se
tali, cu care se fac schim
a schimba cîteva vorbe cu
lului. află în construcţie două blocuri cu apartamente
Preluînd ştafeta folclorică, buri de corespondente. Şi< primarul comunei Bunila, proprietate personală. Cele două blocuri vor avea k întrebare
artiştii amatori din Rapolt factorul poştal care vine — Aron Rădoane. „De cînd vin în total 28 de apartamente —unul 20 şi celălalt 8
au prezentat un program u- de pildă — din comuna Le- băieţii aceştia la noi citim
nitar în care au excelat e- lese la ramificaţia din Ceri- cu regularitate, în fiecare zi apartamente confort 1.
lemcntcle folclorice tradiţio şor îi aşteaptă liniştit pe cei presa, primim scrisorile, co- Primul bloc, cel cu 20 de apartamente, se află
nale zonei. doi coechipieri cu maşina letele, banii la timp. Merită cu zidăria la nivelul primului etaj, iar cel de-al Teodor Morar — Şoimuş. că, însă proporţional cu lu în locuri de muncă cu con
Solistele vocale Emilia lor, pentru că oricum In ora toată lauda“. doilea, Ia fundaţie. Din cele 28 dc apartamente, Unităţile pot suporta costul nile cuprinse în intervalul diţii deosebite, prevăzute în
Lobonţ, Kodica Tomotaş dar 13,15 se vor înlilni. îşi vor Am reparcurs cu gîndul transportului zilnic al sala de la data reîncadrării şi pî listele anexă la H.C.M. 1149/
mai ales Lenuţa Mărunţ, a- întinde mîinile, se vor salu lungul şi dificilul traseu cu 19 sînt deja contractate. riaţilor care domiciliază în nă la sfîrşitul anului în 1968, mai beneficiază de un
companiate de taraful cămi ta, vor lua şi vor da cores obstacolele sale temerare. alte localităţi şi care au un curs. De asemenea, va bene concediu suplimentar de o-
nului, au cules binemeritate pondentele apoi îşi vor ura Apoi ne-am gîndit şi la cei salariu tarifar de încadrare ficia de alocaţia de stat pen dihnă, cu durata arătată în
11
aplauze, iar căluşarii copii drum bun şi „pe mîine . doi tineri entuziaşti, specia de pînă la 1 000 lei lunar, tru copii din prima lună de acele liste anexă. Noul cod
din Rapolt interpretînd „Că Cînd îşi spun „pe mîine" lişti în adevăratul sens al -“1 iar distanţa de la staţia de la reîncadrarea în muncă. al muncii nu aduce nici o
luşarul" şi „Romana", in înseamnă că oricum se vor cuvîntului în a străbate dru îmbarcare din localitatea în Alexandru Csurkuv şi Au modificare în legătură cu a-
tr-un stil deosebit, au dat reîntîlni, fie că va ploua a- muri şi poteci de munte, O veHflabâlă Secfie ds îsforîe care se află domiciliul şi pî rel Ncgrean — Hunedoara. cordarea ori durata conce
dovadă dc remarcabile ca bundent fie că va ninge. Şi pentru a le duce oamenilor nă la staţia de debarcare în Locurile de muncă sau me diului de odihnă, faţă de ac
lităţi artistice interpretati aici cînd plouă şi cind nin ce sălăşluiesc departe în ini care se află locul de muncă seriile (funcţiile) cu condiţii tele normative în vigoare în
ve. ge natura nu se joacă! Pe ma munţilor Poiana Ruscăi Cercul de istorie în colaborare cu organizaţia al salariatului este cuprinsă deosebite la care se pot prezent, care reglementează
Spectacolul s-a încheiat astfel de anotimpuri drumu ziare, reviste, trimiterile U.T.C. din cadrul Liceului de cultură generală nr. 1 între 5 şi 50 km. Cînd sala plăti sporuri se stabil’es*c această problemă. In legă
dc către artiştii amatori din rile ce străbat stinghere ma poştale de tot felul. Aceşti din Hunedoara au organizat o instructivă şi educati riul acestuia se majorează prin regulamente de acor tură cu unele drepturi ale
>
Rapolt care au adus pe sce sivul Poiana Ruscăi aproape doi modeşti călători teme vă excursie la Ţebca. Cu acest prilej, elevilor li s-au prin aplicarea unor acte dare a sporurilor întocmite bunicilor dv., urmează să vă
nă un frumos obicei de nun că dispar sub apă sau sub rari merită într-adevăr toată prezentat aspecte din trecutul istoric al poporului normative care prevăd că de către ministere, celelalte adresaţi Uniunii judeţene a
tă de pe Valea Mureşului. nostru, activitatea conducătorului revoluţiei dc la depăşirea plafonului arătat cooperativelor agricole de
marama zăpezilor şi numai lauda, aşa cum spunea pri 1848 din Transilvania, Avram Iancu. Astfel, ex mai sus nu afectează drep organe centrale şi dc comi producţie din judeţul unde
VASiLE BOTA trecătorii curajoşi se încu marul de la Bunila. cursia iniţiată s-a transformat intr-o veritabilă lec turile de transport suporta tetele executive ale consili aceştia au avut ultimul do
metodist la Centrul de îndru metă să le străbată. ţie de istorie a poporului nostru. te de către unităţi — cazul ilor populare judeţene de a- miciliu.
mare a creaţiei populare şi a Pe un astfel de anotimp N. PALTIN aplicării noului sistem de 'cord cu comitetele uniunilor
mişcării artistice de masă L salarizare — aceste drepturi sindicatelor de ramură, ¡cu Florea Vişan — Hunedoa
se menţin. Dacă însă acest avizul Ministerului Muncii ra. Dacă dv. âveţi domici
salariu se majorează indivi şi cu consultarea Consiliuţyi liul stabil în municipiul Hu
dual, prin schimbarea func Central al Uniunii Generale nedoara, unde aţi achitat
ţiei, acordarea unei trepte a Sindicatelor. Aceste spo contribuţia bănească pentru
Dezvoltarea . impetuoasă a O.C.L. Tg. Mureş şi Caran ori gradaţii de salarizare, ruri pentru condiţii vătămă efectuarea unor lucrări de
economiei naţionale, creşterea sebeş, sau 1 000 rochiţe fetiţe salatiaţii respectivi nu mai toare se acordă în sume fixe interes obştesc, nu mai sîn-
nivelului dc trai, a gradului Contractele comerţului cu la O.C.L. Constanţa), aceste pot beneficia de plata trans de 50-75-100-125 şi 150 lei t<3ţi obligat să achitaţi a-
de satisfacere a nevoilor tot produse nu sînt contractate portului dc către unităţi. lunar, în raport cu intensi ceastă contribuţie şi în loca
mai diverse şi mai numeroa şi dc comerţul din judeţul tatea factorilor care justifi litatea unde aveţi construită
se ale populaţiei impune — nostru. De ce ? Doar sînt Victoria Lazăr — Rapoltu că acordarea lor. Angajaţii o casă care este helocuită.
pentru comerţul nostru so industria locală şi cooperaţia cerute. Responsabila unităţii Marc. Soţiile militarilor în care prin natura muncii lor Dovada despre plata contri
cialist — o activitate tot mai nr. 60 din piaţa Hunedoarei, termen care beneficiază de sînt obligaţi să lucreze nu buţiei băneşti în localitatea
complexă, mai bine organi Popescu Ştefana, ne spunea alocaţia de stat pentru co mai o parte din timpul de de domiciliu o puteţi face
zată pentru asigurarea unei că la dînşii sînt mult ceru pii nu mai beneficiază şi dc muncă în locuri cu condiţii fie cu o adeverinţă elibera
aprovizionări optime, în pri te confecţiile pentru copii alte drepturi care să de deosebite pot beneficia de o tă de către comitetul execu
mul riad cu toate produsele meşteşugărească - o sursă de numai că nu au totdeauna. curgă din această situaţie. parte din sporul ce se acor tiv al consiliului , popular
cerute şi, bineînţeles, la un Şi mai e un aspect : pen dă salariaţilor care lucrează respectiv, fie cu chitanţa de
înalt nivel calitativ. tru unele produse cerute co Cornel luga — Ţebea. permanent în locurile de plată a acesteia.
An de an. fondul de măr operaţiei, comerţul nu asi Pentru clarificarea situaţiei muncă respective.
de completare a fondului de marfă
furi destinat aprovizionării gură materia primă necesa care vă interesează, solici Ionel Lăscoi — Chitid.
populaţiei a sporit simţitor. ră. Forţă de muncă şi con taţi sprijinul comitetului e- Victor Oprean •— Lăsău. Orice lămurire în problema
In asigurarea fondului diţii sînt create în toate co xecutiv al consiliului popu Vechimea dv. în muncă este ce vă interesează puteţi ob
marfă cerut de populaţie, un operativele meşteşugăreşti, lar comunal. întreruptă. Concediul de o- ţine de la serviciul organi
rol important îl are coope deci ele ar putea da mai dihnă îl veţi putea primi zarea muncii din unitatea
rarea cu industria locală şi te. In anul 1972 au fost pre au fost cerute de comerţul duc o gamă largă de: con mult pentru fondul pieţei Petru S. — Hunodoaora. numai după împlinirea unei la care sînteţi angajat, de
cu cooperaţia meşteşugăreas zentate de către industria lo din judeţ. Deci, lipsa de pe fecţii, tricotaje, plapume, bi dacă li s-ar cere. Pentru a beneficia de spo Vechimi neîntrerupte în unde urmează să o solici
că, ambele producători po cală a judeţului nostru, în piaţa locală a unor bunuri belouri sau marochinărie. In final, se impun şi cîte rul dc 7 la sută din salariul muncă de 11 luni de la re taţi.
tenţiali de bunuri de con vederea contractării şi livră de consum se datorează şi Numai cooperativele „Viaţă va concluzii. Comerţul, pen tarifar, trebuie să aveţi o încadrare. In cazul dv., du Ioan Lucaciu — Birtin.
sum. rii în 1973 la fondul pieţei, partenerilor de contract ai nouă" Orăştie şi „Moţul" tru cumpărătorii săi, cere. vechime neîntreruptă în a- rata concediului de odihnă Salariaţii transferaţi la ce
ceeaşi unitate între 15 şi 20
Cum e folosită această mo peste 50 produse şi sortimen întreprinderilor producătoare Brad vor livra anul acesta Industria locală şi coopera va fi în raport cu vechimea rerea lor de la o unitate
dalitate de a completa fon te noi de bunuri de larg — organizaţiile comerciale. produse în valoare de aproa ţia meşteşugărească — re e- ani. Ca să obţineţi un cer totală în muncă. Alocaţia socialistă la alta nu bene
dul de marfă cu toate cele consum. Conform prevederi In acest sens, credem că o pe 4 milioane lei fiecare. rindu-ne numai la aceşti 2 tificat de absolvire a cursu de stat pentru copii o veţi ficiază de sporul pentru ve
cerute de cumpărători ? Ce lor de plan şi contractelor cunoaştere mai aprofundată Produsele cooperativelor factori — sînt cei care, pe lui elementar de 8 clase, primi după 90 zile calenda chimea neîntreruptă în ace
cere comerţul, ce oferă şi ce încheiate, în acest an vor fl a cererii de mărfuri a popu meşteşugăreşti din judeţul plan local, îi pot oferi mult. este necesar să urmaţi şcoa ristice de la reîncadrarea în eaşi unitate.
la.
ar mai putea oferi factorii produse şi livrate comerţu laţiei, precum şi perfecţio nostru sînt foarte solicitate E nevoie însă de o strînsă muncă cu contract pe dura
de care am amintit ? — sînt lui mărfuri în valoare de narea relaţiilor dintre pro şi în alte judeţe, precum şi şi permanentă cooperare în Ileana Florcscu — Hune tă nedeterminată. Janeta Carpen — Simcria
cîteva întrebări la care vom aproape 65 milioane lei, iar ducţie şi comerţ, sub toate la export, aici referindu-ne tre factorii de care am vor doara. Răspunsul la întreba Un grup de mecanici — Activitatea depusă la coope
încerca să răspundem în rîn- produse alimentare — pîine, aspectele, ar fi binevenite. în primul rînd la articolele bit : comerţ-industrie locală - rea dv. este negativ. mina Teliuc. Problemele ri rativa agricolă de produc
durile ce urmează, referin- făină, mălai — în valoare Rolul pe care cooperaţia de artizanat ale cooperativei şi cooperaţia meşteşugăreas dicate prin scrisoare sînt dc ţie nu constituie vechime în
du-ne la judeţul nostru. de peste 230 milioane lei. meşteşugărească îl arc în a- „tlaţegana" din Haţeg. Coo că. Prin cunoaşterea temei iosif Stoian — Sarmizege- competenţa Ministerului Mi muncă în cadrul asigurări
Sînt de apreciat, desigur, Dar, unele dintre produse cest angrenaj producţie-des- perativele meşteşugăreşti hu nică a nevoilor de consum, tusa. Se consideră că are ve nelor, Petrolului şi Geolo lor sociale de stat. Pentru
eforturile pe care le face le oferite de industria loca facere e similar cu cel al nedorene au contracte în va organizaţiile comerciale, în chime neîntreruptă în ace giei, unde vă puteţi adresa. a putea beneficia dc ajutor
industria locală în produce lă au fost contractate de industriei "locale. Care e lori însemnate cu O.C.L., strînsă colaborare cu unită eaşi unitate şi salariatul cu social e nevoie să dovediţi
rea şi punerea la dispoziţia organizaţiile comerciale în contribuţia, care sînt resur U.J.C.M. sau I.C.R.T.I. din ţile socialiste producătoare contract de muncă pe dura Ioan Neagu — Hunedoa
populaţiei a unui sortiment cantităţi reduse sau chiar sele pe care aceasta le are multe centre principale sau de bunuri, vor putea lărgi tă nedeterminată care s-a ra. Incepînd cu data de 1 ia cu acte oficiale că aţi lucrat
cît mai bogat de bunuri de necomandante deloc. Dintre în asigurarea unui fond dc judeţe ale ţării, ca : Bucu continuu fondul de marăă încadrat în muncă în ter nuarie 1968 concediul de o- în calitate de angajată col
larg consum. Lărgirea per diversele produse mctalo- marfă mereu sporit ? reşti, Constanţa, Braşov, Ti oferit populaţiei, aceasta a- men de 90 zile de la data dihnă plătit nu se mai a- puţin 5 ani şi să aveţi îm
manentă a gamei dc produse chimice. mobilă şi alte pro Cooperaţia meşteşugărească mişoara, Cluj, Galaţi, Vîlcea vînd desigur efecte pozitive cînd nu a mai fost înca cordă în raport de funcţia plinită vîrsta de 57 ani.
realizate de industria locală, duse din lemn sau piele ale din judeţul nostru asigură şi altele. Insă în timp ce — şi aşteptate, totodată — drat intr-un grad de invali salariaţilor, ci în raport cu
diversificarea continuă a a- industriei locale, unele, ca : comerţului, prin livrările cooperaţia meşteşugărească în ce priveşte satisfacerea ditate. In această situaţie, el vechimea în muncă a aces IOAN VASILIE
cestora, precum şi faptul că plasă de sîrmă pentru gar către fondul pieţei din acest clin judeţul nostru trimite cerinţelor sporite ale acelora va beneficia de concediu do tora, indiferent de funcţia VASILE AVRAM
industria locală are mari po duri, garnituri de cauciuc, an, produse în valoare de produse de sute de mii de în numele cărora se fac e- odihnă chiar în anul reîn pe care o ocupă. In afară de la Direcţia judeţeană
sibilităţi şi face eforturi antene de televizoare, huse peste 4" milioane lei, în spe lei unor O.C.L.-uri din ţară forturi : cetăţenii, oamenii cadrării în muncă în raport de acest concediu de odih pentru probleme de muncă
pentru creşterea volumului cial prin reţeaua proprie de (doar un exemplu : peste muncii. cu vechimea totală în mun- nă, salariaţii care lucrează şi ocrotiri sociale
de mărfuri oferite organiza auto, diferite scaune, tabu desfacere. Cooperativele meş
ţiilor comerciale sînt eviden- rete, mese, lampadare, nu teşugăreşti hunedorene pro 600 bucăţi rochiţe femei la DOINA COJOCARU