Page 13 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 13
R E Z O L U Ţ I A
Proletari din toate ţările, unlti-vă!
Plenarei C.C. ai P.C.R. din
28 februarie - 2 martie 1973
Plenara Comitetului Cen strează, în mod concludent, le ale planului la producţia
tral a analizat, în zilele de realismul prevederilor planu industrială şi export, depăşi
28 februarie — 2 martie lui cincinal, evidenţiază uria rea nivelului planificat al
1973, modul în care se înfăp şele capacităţi creatoare ale productivităţii muncii, redu
tuiesc sarcinile adoptate la poporului, marea forţă orga cerea suplimentară a cheltu
Conferinţa Naţională pentru nizatorică a partidului nos ielilor de producţie, sporirea
ANUL XXV Nr. 5 644 DUMINICĂ 4 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI accelerarea mersului înainte tru, care mobilizează şi uneş beneficiilor şi punerea mai
al României pe calea făuririi te toate energiile naţiunii so rapidă în funcţiune a noilor
societăţii socialiste multilate cialiste pentru accelerarea capacităţi de producţie, Con
ral dezvoltate, precum şi mă progresului economic şi so siliul de Miniştri va trebui
corelarea
surile stabilite la Plenara cial al patriei să asigure asumate, baza angaja
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI prevederilor planului pe 1973 de baza din sarcinilor Comitetului nico-materială necesară şi re
teh
In perioada care a trecut
mentelor
C.C. al P.C.R. din noiembrie
în
1972
îndeplinirii
la
Plenara
vederea
partizarea
producţiei
supli
1972,
noiembrie
Central
pentru
mentare
in
export,
pe
rezultate
— an hotărîtor pentru reali
zarea
înainte
Plenara consideră că în e-
Nicolae Ceauşescu şi Hotărî
actualului cincinal. de termen a din expunerea tovarăşului vestiţii şi fondul pieţei.
îndeplinirii
pre
Bilanţul planului pe primii rea adoptată cu acest prilej, tapa actuală sarcina princi
pală a Consiliului de Miniş
NICOLAE CEAUŞESCU doi ani ai cincinalului relie partid, de masă şi obşteşti, tri, întreprinderilor, a centralelor
vederilor
organizaţiile
şi
organele
de
ministerelor,
şi
tuturor
rezultatele
fează
remarcabile
comitetele şi consiliile oame
consiliile
organizaţiilor de
organelor
nilor
de
muncii,
şi
de
obţinute
poporul
român,
ministere
din
conducere
partid este de a depune o in
şi
sub conducerea partidului, în
au
economico-socia-
dezvoltarea
tehnico-cconomică
rică
în
numeroase
întreprins
lă a ţării. Concomitent cu celelalte organe centrale, teh- tensă şi activitate organizato
măsuri
îndeplinirii
măsuri
vederea
potenţialului
şi
sporirea
econo
politico-organizatorice
la încheierea Plenarei al P.C.R. mic, s-au produs importante nico-economice condiţiilor asigu lor stabilite, de a concentra
pentru
îndepli-
rarea
tuturor
pentru
toate
rea
forţele
de
mutaţii
structural,
ordin
exemplară
rea
sarcinilor
a
lizării
sarcinilor
a
exemplare
care au avut ca urmare va
lorificarea cu eficienţă spori
economieo-so-
ximale ale planului şi a an
stabilite
cială
tă a forţei de muncă şi a de dezvoltare pentru anul cantitative şi calitative ma
resurselor naturale ale ţării. naţio 1973. şi conferinţele gajamentelor asumate pe a-
nul 1973.
venitului
Creşterea
Adunările
I. Planul pe primii doi ani ai cincinalului şi măsurilor stabilite de Comi pentru defalcarea sarcinilor nal cu 24 la sută faţă de a- de dare de seamă şi alegeri siliul de Miniştri, ministerele,
— Plenara obligă Con
1.
de
Central,
tetul
conducerea
pînă la fiecare loc de mun
judeţene,
ale
organizaţiilor
nui 1970 şi cu 10 la sută fa
partidului şi statului, a pre
că, pentru nominalizarea pro
vederilor legilor în vigoare. ducţiei şi stabilirea de repar ţă de anul 1971, ritmul de municipale, orăşeneşti şi co centralele şi întreprinderile,
pe primele două luni ale acestui an a fost Analizînd cu spirit de răspun tiţii la principalele materii creştere a producţiei indus munale de partid, din unită organele să şi ia organizaţiile de
continuare
în
partid
triale de 11,7 la sută obţinut
şi
instituţii,
ţile
economice
prime şi utilaje. In întreaga
dere stările de lucruri din e-
conomie, conferinţele judeţe ţară domneşte o atmosferă de în primii doi ani ai cincina adunările generale ale oame măsuri energice pentru ASI
APROVIZIONĂ
îndeplinit cu succes, în rîndul întregului popor ne de partid şi adunările ge puternic entuziasm în muncă, lului, sporirea în ritmuri mai nilor muncii au analizat cu RII RITMICE CU MATERII
GURAREA
răspundere
de
rezulta
spirit
înalte — care ajung pînă la
toţi cei ce muncesc de la o-
nerale
muncii
ale
oamenilor
MATERIALE
au elaborat programe concre raşe şi sate îşi concentrează circa 16 la sută — a produc tele economico-sociale, cau PRIME ŞI şi structu
cantităţile
în
ţiei în ramurile care asigură
manifestate
deficienţelor
zele
domneşte o atmosferă de puternic entuziasm te menite să înlăture lipsu eforturile pentru valorificarea accelerarea progresului teh în activitatea politică, organi ra sortimentală prevăzută
să
pună
rile
existente,
la maxim a resurselor noas
mai
bine în valoare rezervele e- tre economice în scopul rea nic, sînt o dovadă grăitoare zatorică şi economică şi au în plan, prin balanţe şi re
conomiei, să asigure toate lizării în fapt a tuturor anga a puternicului avînt al forţe stabilit măsuri în vederea partiţii, pentru respectarea
în muncă condiţiile pentru de ter jamentelor asumate. lor de al intensului proces intensificării îmbunătăţirea politi întocmai a contractelor eco
patria
muncii
producţie
din
realizarea
pentru
ac
noastră,
ce,
nomice.
cincinalului
înainte'
In primele două luni pre
men. In acest cadru au fost vederile maximale ale planu de modernizare a economiei, tivităţii economice şi sporirea Ministerele Industriei Con
luate importante angajamen lui pe ansamblul industriei a ridicării eficienţei activită eficienţei în toate ramurile strucţiilor de Maşini Grele
Stimaţi tovarăşi, După cum se ştie, recent a viaţă a programului minunat te privind depăşirea prevede s-au realizat cu., o depăşire, ţii economice. producţiei materiale, în toa şi Construcţiilor de Maşini
fost dat publicităţii Comuni al Congresului al X-lea. rilor maximale ale planului Pe această bază s-au făcut te întreprinderile. Unelte şi Electrotehnicii, ce
Plenara Comitetului nostru catul cuprinzînd bilanţul dez Doresc, de aceea, să adre pe acest an. Municipiul Bucu asigurîndu-se o creştere de noi progrese în creşterea bu • Consiliul de Miniştri, mi lelalte ministere producătoare
Central a analizat modul în voltării economico-sociale a sez mulţumiri şi felicitări cla reşti şi un număr de 36 ju circa 14,5 la sută a produc nei stări a oamenilor muncii nisterele, centralele şi între de utilaje tehnologice să con
care se realizează obiectivele României în primii doi ani sei muncitoare, ţărănimii şi deţe şi-au propus să depă ţiei faţă de aceeaşi perioadă de Ia oraşe şi sate. Venitu prinderile au pregătit în con centreze toate forţele pentru
adoptate de Conferinţa Na ai cincinalului, bilanţ ce re intelectualităţii, tuturor oa şească planul pe 1973 la pro a anului trecut. După datele rile totale reale ale popu diţii mai bune îndeplinirea lichidarea în termen scurt a
ţională pentru accelerarea liefează dinamismul creşterii menilor muncii, fără deose ducţia marfă industrială cu de pînă acum, depăşirea pe laţiei au fost, la sfirşitul a- planului pe acest an. S-a ac restanţelor, pentru CON
dezvoltării noastre economi- avuţiei naţionale a poporului bire de naţionalitate, întregu aproape (5 miliarde lei. La două luni însumează aproape nului 1972, cu 20,6 Ia sută ţionat mai eficient pentru a-
co-sociale pe calea făuririi so nostru, drumul mereu ascen lui nostru popor, organizaţi export, 18 judeţe s-au anga 100 milioane lei. Un mare nu mai mari decît în 1970, veni sigurarea echilibrului mate TRACTAREA INTEGRALA,
cietăţii socialiste multilateral dent al societăţii socialiste ilor de partid, comuniştilor jat să depăşească prevederile măr de întreprinderi au de turile din salarii au sporit cu rial, financiar şi valutar al FABRICAREA ŞI LIVRAREA
dezvoltate, precum şi sarci româneşti. pentru victoriile dobîndite pî planificate pe anul în curs păşit sarcinile planului sta 15,1 la sută, acordîndu-se o planului, pentru eşalonarea UTILAJELOR ŞI A INSTA
nile şi măsurile stabilite la Trebuie relevat că în pe nă acum în realizarea preve cu peste 180 milioane lei va bilite pe aceste luni. Aceasta atenţie deosebită creşterii sa mai raţională a sarcinilor de LAŢIILOR DE AUTOMATI
Plenara din noiembrie 1972 a rioada primilor doi ani ai cin derilor cincinalului, pentru lută. Angajamente importante demonstrează că prevederile lariilor mici. Veniturile bă plan şi concretizarea lor pî ZARE, în strictă concordanţă
Comitetului Central al Parti cinalului, potenţialul nostru e- abnegaţia şi hotărîrea cu care au fost luate, de asemenea, planului pe 1973 sînt realis neşti ale ţărănimii obţinute nă Ia fiecare loc de muncă ; cu programele de montaj şi de
dului Comunist Român în ve conomic a cunoscut nu numai înfăptuiesc politica partidului în domeniul creşterii produc te, existînd toate condiţiile din sectorul socialist au în au fost mai bine soluţionate punere în funcţiune ; o atenţie
derea înfăptuirii cu succes a o creştere impetuoasă, ci a de edificare a societăţii socia tivităţii muncii, reducerii pentru realizarea lor cu suc registrat o creştere de 19 Ia o serie de probleme privind deosebită trebuie acordată e-
prevederilor planului pe 1973 înregistrat şi importante mu liste multilateral dezvoltate cheltuielilor de producţie, ces. sută : fondurile alocate de Ia aprovizionarea cu materii liminării deficienţelor de
— an hotărîtor al cincinalu taţii pozitive de ordin struc în România. (Aplauze puter sporirii beneficiilor, punerii Revine ministerelor, cen buget, în aceşti doi ani, pen prime şi materiale, desface calitate, îmbunătăţirii perfor
lui. De asemenea, plenara a tural, care au ca urmare va nice). mai rapide în funcţiune a tralelor şi întreprinderilor, or tru acţiuni social-culturale au rea producţiei pe piaţa inter manţelor tehnico-econoniice
dezbătut o serie de proiecte lorificarea cu eficienţă spori Informările prezentate, dis noilor capacităţi productive. ganelor şi organizaţiilor de însumat peste 76 miliarde Iei. nă şi externă, organizarea a maşinilor şi utilajelor.
de legi de o deosebită în tă a forţei de muncă şi a re cuţiile purtate în cadrul ple partid sarcina de a desfăşura S-au îmbunătăţit condiţiile cooperării în producţie, ridi Consiliul de Miniştri trebuie
semnătate pentru reglementa surselor materiale ale ţării. narei au subliniat pe bună Se poate aprecia că minis o intensă activitate pentru de locuit ale populaţiei prin carea calităţii producţiei, să acţioneze cu mai multă
rea activităţii unor sectoare Creşterea venitului naţional dreptate că succesele în dez terele, centralele şi întreprin unirea tuturor forţelor într-o darea în folosinţă a unui nu realizarea planului de inves fermitate pentru aplicarea
de bază ale vieţii economico- cu 24,0 la sută faţă de anul voltarea noastră economică ar derile — acţionînd în spiri direcţie unică, lichidînd nea măr total de circa 285 mii tiţii. măsurilor stabilite în vederea
sociale, pentru perfecţionarea 1970 şi cu 10 la sută faţă de fi fost şi mai mari dacă nu tul indicaţiilor şi orientărilor junsurile care mai dăunează creării unor capacităţi supli
organizării şi conducerii so anul 1971 a devansat ritmul ar fi continuat să se mani stabilite ele plenara din no activităţii economice, valorifi- locuinţe, a sporit dotarea Plenara apreciază că, prin mentare destinate producţiei
cietăţii noastre, pentru mersul produsului social ; ritmul feste o serie de neajunsuri şi iembrie anul trecut — au cînd mai bine marile rezerve tehnico-edilitară a localităţi modul în care a fost elaborat de utilaje tehnologice pentru
1
înainte al ţării pe calea so creşterii producţiei industria defecţiuni, dacă s-ar fi acţio- pregătit în condiţii mai bune şi posibilităţi de care dispu lor. s-a lărgit şi modernizat şi fundamentat planul na chimie, metalurgie, energeti
cialismului' -şi - comunismului. le a fost de 11,7 la sută — hat cu mai multă hotărîre îndeplinirea planului pe acest ne • economia noastră naţio baza materială a învăţămîn- ţional de dezvoltare econo că şi materiale de construc
Din informările, proiectele comparativ cu 10,5 la sută, pentru traducerea în viaţă a an. S-a acţionat mai operativ nală. tului, culturii şi ocrotirii să mică şi socială a ţării pe a- ţie.
de legi şi hotărîrile prezenta cit se prevăzuse iniţial — ob- nătăţii. nul 1973 şi programele spe — Asigurarea cu piese de
te, precum şi din discuţiile ţinîndu-se, pe această bază, Plenara Comitetului Cen ciale de măsuri întocmite în schimb a unităţilor economi
purtate rezultă că s-a desfă o producţie suplimentară faţă tral dă o înaltă apreciere ab legătură cu principalele sale ce trebuie să constituie o
şurat o intensă activitate pen de prevederile cincinalului de II. Sarcinile organelor de partid şi de stat, negaţiei şi hotărîrii cu care prevederi, se creează o bază preocupare permanentă a în
tru soluţionarea problemelor peste 14 miliarde lei. Ritmuri clasa muncitoare, ţărănimea, trainică pentru buna desfă treprinderilor, centralelor si
de care depinde desfăşurarea mai înalte, care ajung pînă intelectualitatea, toţi oamenii şurare a activităţii economice ministerelor, în scopul utili
în bune condiţii a produc la circa 16 la sută, s-au rea ale colectivelor de oameni ai muncii privind muncii înfăptuiesc politica pe anul în curs. zării depline a capacităţilor
ţiei pe anul în curs, au fost lizat în ramurile care asigură partidului de edificare a so In vederea asigurării con de producţie, întreţinerii co
adoptate o serie de măsuri accelerarea progresului teh cietăţii socialiste multilateral diţiilor materiale pentru în respunzătoare, reducerii la
pentru eliminarea neajunsuri nic, modernizarea producţiei valorificarea tot mai eficientă a rezervelor dezvoltate. Rezultatele obţi deplinirea angajamentelor a- minim a întreruperilor şi
lor şi deficienţelor constatate şi ridicarea calităţii produ nute în dezvoltarea cconomi- sumate de organizaţiile jude stagnărilor, asigurării bunei
la plenara precedentă, pentru selor, cum sînt industria con co-socială a ţării în anii ţene de partid şi a munici
perfecţionarea organizării şi strucţiilor de maşini, chimică, şi posibilităţilor economiei naţionale in scopul 1971, 1972 şi pe primele două piului Bucureşti, pentru de
conducerii activităţii noastre precum şi în industria uşoa luni ale acestui an demon păşirea prevederilor maxima (Continuare in pag. a 4-a)
economice. ră.
Caracteristica generală a întreaga industrie a cunos îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973
dezbaterilor în comisiile de cut în aceşti ani un intens
lucru şi in plenară este înal proces de modernizare, prin Cuvîntul tovarăşului loachim Moga
tul spirit de î-ăspundere cu asimilarea de noi produse, in 1. Penfru modernizarea şi creşterea
care membrii Comitetului troducerea unor tehnologii
Central, reprezentanţii orga perfecţionate şi ridicarea ni
nelor de partid locale, cadre velului calitativ al produse eficienţei activităţii industriale In perioada care a urmat niere din Petroşani s-a or După ce s-a referit la mă
le din economie şi din cele lor. Pe ansamblul industriei, Plenarei C.C. al P.C.R. din ganizat un compartiment de surile preconizate pentru în
lalte sectoare ale vieţii socia comparativ cu anul 1970, noiembrie 1972, acţiunile în cercetare şi proiectare, s-au lăturarea neajunsurilor exis
le au analizat problemele la ponderea produselor noi şi O deosebită atenţie va tre O deosebită atenţie trebuie ducă la creşterea nivelului treprinse de Comitetul jude început lucrările primei eta tente în domeniul aprovizio
ordinea de zi şi hotărîrile pe reproiectate a fost de peste bui acordată în continuare acordată aprovizionării cu calitativ al studiilor tehnico- ţean de partid au fost orien pe de dezvoltare a producţi nării tehnico-materiale, con
care Comitetul Central a fost 22 la sută. însemnate s-au folosirii depline a capacită piese de schimb a unităţilor economice şi al proiectelor de tate spre folosirea intensivă ei de utilaje, care va ajun sumurilor specifice şi chel
Realizări
chemat să le adopte, unani ţilor de producţie. Sporirea economice în vederea bunei execuţie, să asigure o efici a capacităţilor efe producţie, ge în 1975 la circa 4 300 to tuielilor materiale, informa
mitatea manifestată în apro obţinut şi în creşterea pro producţiei pe această cale im funcţionări a maşinilor şi enţă sporită în realizarea in îndeosebi a furnalelor, oţelă- ne, şi se proiectează pentru rea a subliniat sprijinul deo
barea document ’or supuse ducţiei agricole vegetale şi pune o preocupare mult mai instalaţiilor, utilizării depline vestiţiilor şi exploatarea noi riilor, laminoarelor, maşinilor etapa următoare creşterea sebit primit din partea con
dezbaterii, în sic. lirea direc animale. In ultimii doi ani mare pentru întreţinerea co a capacităţilor de produc lor capacităţi. şi a celorlalte utilaje pentru capacităţii acestei importante ducerii partidului, a tovară
ţiilor de acţiune pentru trans am realizat cele mai mari re respunzătoare a utilajelor şi ţie. Ministerul Aprovizionării Există, de asemenea, nea realizarea înainte de termen unităţi la 14 000 tone utilaj şului Nicolae Ceauşescu, pe
punerea în viaţă a hotărîrilor colte de cereale din istoria instalaţiilor. Este necesar să Tehnico-Materiale, C.S.P., îm junsuri în contractarea uti a parametrilor proiectaţi la pe an. La Hunedoara au fost linia rezolvării unor proble
plenarei. Aceasta constituie o ţării — 14,5 milioane tone în fie luate măsuri pentru pre preună cu ministerele, tre lajelor pentru unele obiecti noile obiective. Ne-am preo obţinute rezultate importante me complexe ale industriei
expresie a capacităţii organi 1971 şi 16,7 milioane tone în lungirea. perioadelor de lu buie să verifice stadiul asi ve noi. In timp ce pe unele cupat de reducerea duratei în domeniul sporirii produc extractive.
zatorice şi politice a partidu 1972. Efectivele de animale cru, reducîndu-se la minim gurării pieselor de schimb şantiere se întîrzie livrarea lucrărilor de reparaţii şi îm ţiei de fontă prin punerea In continuare, informarea
lui nostru, a unităţii sale, a au sporit în primii doi ani întreruperile pentru repara pentru anul 1973 în fiecare utilajelor, pe altele rămîne- bunătăţirea execuţiei acestora, în funcţiune înainte de ter a relevat că, deşi s-au în
competenţei cu care îşi reali ai cincinalului cu 550 mii bo ţii. întreruperile frecvente unitate, acţionînd imediat rile în urmă în execuţia lu mai buna aprovizionare a men a furnalului nr. 9 de treprins în Valea Jiului ac
zează rolul de forţă politică vine, 2 423 mii porcine şi cu produc, după cum se ştie, de pentru soluţionarea tuturor crărilor au determinat forma locurilor de muncă şi 1 000 mc şi crearea condiţii ţiuni pentru asimilarea unui
conducătoare în societatea so 624 mii ovine, iar numărul reglări în funcţionarea insta problemelor. Centralele tre rea unor stocuri de maşini creşterea productivităţii mun lor de realizare a parametri volum sporit de utilaje, ca
cialistă românească. păsărilor cu peste 10 mili laţiilor, accelerează uzura lor buie să-şi îndeplinească cu şi instalaţii. Dacă mai puţin cii, diversificarea sortimente lor proiectaţi cu 6 luni mai
oane. de 50 la sută din utilajele şi pentru dezvoltarea produc
De la plenara precedentă, In anii 1971-1972, din fon şi de aceea trebuie făcut to mai multă răspundere atri existente ar fi fost montate lor şi ridicarea nivelului teh devreme la acest furnal. Nu ţiei de piese de schimb, mai
ministerele au desfăşurat o durile centralizate ale statu tul pentru a prelungi dura buţiile ce le revin prin lege la timp, programul de in nic al producţiei, mărirea vo : mai pe seama creşterii indi sînt necesare utilaje care nu
activitate largă, au dezbătut lui s-au realizat investiţii de ta dintre reparaţii. în domeniul aprovizionării vestiţii ar fi fost chiar depă lumului de export şi reduce celui de utilizare a capacită pot fi executate datorită insu
mai temeinic problemele în aproape 160 miliarde lei, dîn- O problemă de bază de tehnico-materiale a unităţilor rea importului, toate acestea ţilor existente vor fi realiza ficientei dotări a atelierelor
cadrul centralelor şi între du-se în exploatare peste 800 care depinde îndeplinirea cu componente. şit. Iată de ce adoptarea de în condiţiile creşterii eficien te în plus în acest an 200 000 proprii. Pentru îmbunătăţirea
prinderilor, împreună cu co capacităţi de producţie indus succes a planului pe acest an O altă problemă centrală măsuri concrete în vederea ţei întregii noastre activităţi. tone oţel şi 60 000 tone lami condiţiilor de securitate a
mitetele judeţene de partid. triale şi agrozootehnice. şi pentru a cărei soluţionare a activităţii noastre economi punerii în funcţiune a utila Deşi nivelul planului pe nate, de fapt întregul spor muncii în subteran este ne
De asemenea, comitetele ju trebuie luate în continuare ce este îndeplinirea în cele jelor existente reprezintă o 1973 este mai mare cu 1,3 de producţie faţă de 1972 la cesar să se urgenteze reali
deţene, municipale, orăşeneşti In anul 1972, volumul total măsuri energice este aprovi mai bune condiţii a pla sarcină de prim ordin în e- miliarde lei decît realizările aceste sortimente. zarea şi aprobarea studiilor
şi organizaţiile de partid din al comerţului exterior s-a mă zionarea tehnico-materială a nului de investiţii care în conomia noastră. Pentru gră de anul trecut, pe primele Ca urmare a criticilor a- de fundamentare a necesaru
lucrărilor
birea
de
montaj
întreprinderi au desfăşurat o rit cu 14,0 la sută faţă de a- întreprinderilor. Planul pe a- acest an prezintă o creştere pe şantierele rămase în ur două luni ale anului acesta dresate de tovarăşul Nicolae lui de utilaj şi aparatură de
activitate intensă. Sper că a- nul precedent şi cu aproape nul 1973 asigură baza mate de aproape 12 la sută faţă de mă, ministerele trebuie să pe judeţ s-a realizat o pro Ceauşescu la Plenara C.C. al măsură şi control. In acelaşi
cest fel de muncă va conti 26 la sută faţă de anul 1970. rială necesară pentru reali realizările anului 1972. Tre consituie — aşa cum s-a ho- ducţie industrială suplimenta P.C.R. din noiembrie 1972, timp, trebuie să crească şi
nua şi în viitor. S-au făcut, In anul 1972, produsele rea zarea producţiei programate. buie să fie tuturor clar că ră în valoare de peste 38 mi privind existenţa unor pier răspunderea furnizorilor de
cu prilejul discuţiilor din ple lizate de ministerele construc Un mare număr de produse realizarea integrală a acestui tărît dealtfel şi s-a menţio lioane lei, concretizată în deri exagerate de metal în utilaje şi echipamente meca
nară, multe observaţii criti ţiilor de maşini şi chimiei au şi grupe de produse au fost program de investiţii condi nat şi în cursul discuţiilor 6 390 tone cărbune, 5 350 to industria metalurgică, ne-am nice şi electrice. în sensul de
ce, s-au formulat propuneri reprezentat aproape 40 la su repartizate consumatorilor ţionează în mod hotărîtor în — echipe de montori care să ne fontă, 6 440 tone oţel, 3 400 îndreptat în mod special a- a li se asigura acestora pro
valoroase pentru soluţionarea tă din valoarea totală a ex prin plan. Principalele grupe făptuirea înainte de termen a sprijine constructorii în recu tone laminate, 2 400 mc pre tenţia spre reducerea consu prietăţi antigrizutoase, cît
unor probleme concrete ale porturilor. de utilaje pentru noile capa cincinalului. Planul pe pri perarea întîrzierilor. In vii fabricate din beton şi alte mului de metal în procesul şi incombustibile.
vieţii noastre economice şi Se poate aprecia, pe drept cităţi au fost detaliate fizic mele două luni ale anului a- tor, este necesar să fie in produse, s-au livrat în plus de fabricaţie. S-a . trecut la
sociale. Spiritul critic al dis cuvînt, că bilanţul succeselor pe uzine producătoare, core- cesta la investiţii nu s-a rea trodusă în plan sarcina mi la export produse în valoare organizarea prin autoutilare Referindu-se la preocupă
cuţiilor a fost pozitiv, deşi ’ obţinute în dezvoltarea eco lîndu-se mai bine livrarea a- lizat cu circa 1,7 miliarde nisterelor de a asigura mon de peste 2 600 000 lei valută şi a unei secţii pentru produ rile comitetului judeţean vi-
putea fi şi mai bun. In ce nomiei în anii 1971-1972 de cestora cu termenele de pu lei. Unii tovarăşi au arătat tarea şi darea în folosinţă a de 6 000 000 lei valută pe de cerea unor prafuri exoterme zînd creşterea continuă a
priveşte spiritul autocritic, monstrează în mod concludent nere în funcţiune a investiţii o serie de neajunsuri mari maşinilor şi utilajelor. In vize libere, iar la investiţii originale, prin a căror utili producţiei agricole, informa
trebuie să menţionez — şi de realismul prevederilor cinci lor. care se mai manifestă în a- nici un caz această recupe există condiţii ca pe trimes zare la turnarea oţelului se rea a menţionat măsurile a-
această dată — că el a fost nalului, evidenţiază uriaşele Cu toate acestea, la înce cest domeniu. Vor trebui lua rare nu trebuie făcută prin tru I să fie realizat cel pu va reduce considerabil con doptate pentru intensificarea
destul de timid şi... greu de capacităţi creatoare ale po putul lunii februarie mai ră te măsuri energice pentru reducerea timpului de efec ţin 22 la sută din planul a- sumul propriu de metal. Nu- contractării produselor cu
observat. Este necesar ca în porului, marea forţă organi măsese necontractată aproape grăbirea elaborării documen tuare a probelor tehnologice nual. maL pe această cale se vor cooperativele de producţie şi
activitatea noastră să punem zatorică a partidului nostru, 23 la sută din producţia mar taţiilor tehnice, folosind mai sau în dauna calităţii lucră In continuare, informarea da în plus, faţă de anul tre gospodăriile populaţiei, pen
un accent mai mare pe ana care mobilizează şi uneşte fă planificată pe 1973. Tre bine potenţialul de proiecta rilor de montaj. Luîndu-se a menţionat că, în scopul a- cut, circa 30 000 tone lamina tru generalizarea acordului
liza propriilor lipsuri, pe cau toate energiile naţiunii socia buie lichidată rapid această re şi atrăgînd la această ac măsuri pentru grăbirea mon sigurării bazei tehnico-mate te. De asemenea, din punct global la cultura porumbului
zele acestora, pentru că nu liste pentru accelerarea pro rămînere în urmă. Este ne tivitate şi specialişti din in tării tuturor instalaţiilor şi riale, îndeplinirii planului pe de vedere calitativ, produc şi cartofului şi extinderea a-
mai astfel vom şti să soluţio gresului economico-social al cesar să se înţeleagă că a- stitute de cercetare şi învă- maşinilor, trebuie să se acor 1973 cu cantităţi sporite de ţia de metal înregistrează cestei retribuiri în legumi
năm neajunsurile şi să îm patriei. ţămînt, din administraţia pro de cea mai mare atenţie ca materii prime indigene, Co îmbunătăţiri continue: au cultura, pomicultură şi zoo
bunătăţim activitatea in toa Aceste realizări de seamă ceasta nu este o chestiune fa prie, precum şi din centrale lităţii lucrărilor de montaj — mitetul judeţean de partid fost asimilate noi mărci de tehnie ; elaborarea unor
te sectoarele. oglindesc preocuparea sporită cultativă, ci o obligaţie pe şi întreprinderi. Se impune, condiţie esenţială pentru bu acţionează împreună cu cen oţeluri şi tipodimensiuni de programe de dezvoltare a le-
care nimeni nu-şi poate per
Propunerile făcute în ple a ministerelor, centralelor şi mite să o nesocotească. de asemenea, ca un volum na funcţionare ulterioară a tralele miniere pentru creş laminate, iar ponderea oţelu gumiculturii, pomiculturii şi
nară, în comisii vor trebui e- întreprinderilor pentru valo Buna desfăşurare a aprovi mai mare de proiecte de e- utilajelor. Realizarea volu terea volumului de rezerve rilor aliate şi carbon de ca zootehniei, atît pe ansamblul
xaminate cu seriozitate şi rificarea mai bună a resurse ■ xecuţie şi detalii să fie ela mului de construcţii-montaj geologice şi atragerea aces litate superioară creşte în a- judeţului, cît şi pe fiecare
spirit de răspundere de Se lor materiale şi de muncă şi zionării tehnico-materiale a borate şi pe şantiere. Prin prevăzut pe acest an impune tora în circuitul economic, a- cest an la 57 la sută din to comună, potrivit indicaţiilor
cretariatul Comitetului Cen utilizarea cu maximum de întreprinderilor depinde în asigurarea unei conlucrări e- organizarea mai bună â mun sigurînd în acelaşi timp va talul producţiei. In scopul re tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
tral şi de Comitetul Executiv, randament a capacităţilor de mare măsură de asigurarea ficiente între proiectanţi, con cii pe şantiere, adoptarea de lorificarea superioară a mi ducerii cheltuielilor materia In încheiere, informarea a
stabilindu-se măsuri cores producţie. Ele sînt rodul ac materiilor prime şi materia structori şi beneficiarii de soluţii c.onstructive şi tehno nereurilor. le, inclusiv a costului de subliniat că toate resursele
punzătoare pentru îmbunătă tivităţii entuziaste, pline de lelor din import. Cunoscînd investiţii vor trebui revizuite logii de execuţie perfecţiona Pe baza indicaţiilor tovară producţie, au fost iniţiate organizaţiei judeţene de par
ţirea rapidă şi radicală a abnegaţie a tuturor oamenilor nevoile constante, de per proiectele ce se dovedesc ne te, mecanizarea lucrărilor cu şului Nicolae Ceauşescu s-a acţiuni pentru îmbunătăţirea tid, ale oamenilor muncii din
muncii în toate sectoarele e- muncii, fără deosebire de na spectivă, ale economiei, Mi economice, stabilindu-se solu consum mare de manoperă, elaborat un studiu preliminar continuă a normelor de con judeţul Hunedoara sînt mo
conomice, pentru crearea u- ţionalitate, care, sub condu nisterul Comerţului Exterior, ţii constructive cît mai efici extinderea folosirii utilajelor privind sporirea producţiei sum, gospodărirea judicioasă bilizate pentru înfăptuirea
economice
trebuie
ministerele
nor condiţii tot mai bune, în cerea partidului comunist, au să se preocupe de încheierea ente, cu un consum de mate în două şi chiar trei schim de cărbune cocsificabil, iar a bunurilor materiale, valo exemplară a sarcinilor tra
întreprinde
Trusturile,
buri.
vederea înfăptuirii cu succes ştiut să găsească noi şi noi riale cît mai scăzut. Organis pentru creşterea producţiei de rificarea unor resurse ener sate prin hotărîrile Conferin
căi şi mijloace de sporire a unor contracte externe de mele nou create pentru co rile şi şantierele trebuie să piese de schimb şi utilaje getice secundare, recondiţio- ţei Naţionale a P.C.R., Ple
a ■ ircinilor trasate de Con producţiei, de îndeplinire a lungă durată, care să- asigure ordonarea şi controlul acti asigure cohdiţiile necesare specifice condiţiilor de zăcă- narea unor piese de schimb narei C.C. din noiembrie
gresul al X-lea şi de Con prevederilor planului, făcind aprovizionarea întreprinderi vităţii în construcţii trebuie mînt din Valea Jiului, în şi folosirea largă a înlocuito 1972 şi a celor ce vor fi sta
ferinţa Naţională. totul pentru traducerea în lor în bune condiţii. să ) măsuri ferme care să ! (Continuare in pag. a 2-a) cadrul Uzinei de utilaje mi- rilor. bilite la actuala plenară.