Page 14 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 14
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 644 ® DUMINICA 4 MARTIE 1973
gg«ga»^MnKgsMra^jj^j>u^TiW7Prt^iiM^^
(Urmare din pag. 1) rii prime şi materiale, împo ţie, să se acopere deficien bugetul de stat. In sensul ho- lui economic administrativ vor concentreze atenţia spre pro 4. Vom intensific© schimburile
triva rebuturilor, a oricăror tele în modul de utilizare a tărîrilqr Conferinţei Naţiona ţrebui şă fie exţjnse şi apror ducţie, pe ridicarea calită
pentru extinderea acordului forme de risipă care măresc fondurilor materiale şi finan le este ngceşar să se acţione fundate la toate nivelurile or ţii ei.
global, care s-a dovedit şi în preţul de cost, diminuează ciare puse la dispoziţia con ze ferm pentru eliminarea ganizatorice, Ministerele, cen In plenară au fost dezbătu comerciale, cooperarea şi
construcţii o formă eficientă venitul naţional, dăunînd prin ducerilor întreprinderilor. verigifor intermediare, creşte- tralele economice, întreprin- te şi adoptate proiepteie de
şi stimulativă de organizare aceasta însăşi bunăstării po Consider necesar ca în a- rea răspunderii şi competen- derjle vor trebui să reducă acte normative referitoare la colaborarea economică cu alte stufe
şi remunerare a muncii. în porului, Aşa cum am menţio naljza de bilanţ a activităţii ţei centralelor şi întreprinde substanţial numărul treptelor înfiinţarea şi funcţionarea
deplinirea j integrală a planu nat şi Ja plenara din noiem economice pe anul 197g o rilor. Trebuie simplificate în ierarhice, care generează for- Consiliului Suprem al Dez Stimaţi tovarăşi, tate a produselor. Prinlr o mai
lui de investiţii ţrebuie să brie, pînă şi consumul lumi deosebită atenţie să fie acor mod radical raporturile, lg fflUlgpjşţieg şi birocratism, voltării Economice şi Sociale, largă diversificare a sortimen=
devină upul din obiectivele nii la un bşc de 25 W tre dată situaţiei preţurilor de nivel central, înţre ministere trecînd la comasarea direcţi Curţii Superioare de Contro! Am subliniat în repetate telon pu calităţi ţehpice şu^
centrale permanente ale mi buie să constituie o preocu producţie, luîndu-şe rgăşuri şi diferite organe de sinteză, ilor generale, direcţiilor ş ; Financiar şi Opn.siljylyj psm rînduri importanţa pe care o perioare şi cu o finisare e-
nisterelor, comitetelor jude pare a conducerii întreprin hotărîte împotriva fenomene precum şi pe verţjealg, între serviciilor, a birourilor şi pc tru Problemele Organizării E- au pentru progresul rapid şi xemplară, e.şţe necgşar §§ fie
ţene de partid, ale centrale derilor ; fiegare kilowat con lor negative ce şe mai ma ministere, centrală şi între iorlalte compartimente. Pc conomico-Sociale, reglemen- multilateral al ţării noastre ridicat gradul de competiti
lor industriale şi întreprinde sumat inuţil ridică preţul de nifestă în acest domeniu, For prindere. Se impune reduce baza raţionalizării structuri tîndu-se astfel noi şi impor schimburile comerciale, coo vitate al tuturor mărfurilor
rilor, ale organelor şi organi cost, aduce daune economiei marea preţurilor, absolut pe rea la strictul necesar a apa lor organizatorice, urmează tante probleme ale perfecţio perarea şi colaborarea econo româneşti destinate exportu
zaţiilor partidului nostru, ale naţionale, bunăstării întregu toate treptele organizatorice, ratului administrativ, funcţio să se realizeze o reducere de nării organizării şi conducerii mică cu alte staţe. Pornind de lui. Trebuie Intensificată pre
tuturor oamenilor muncii. lui poppr. trebuie şă se încadreze gu năresc, îndreptînd specialiştii cel puţin o ţreime a persona economiei, Adoptarea acestor Îs acest considerent, partidul ocuparea pentru valorificare*
e
Realizarea cu succes a întreprinderile trebuie să cea mai mare rigurozitate în spre activitatea productivă. lului U conducere ; totodată, măsuri are drept scop urgen şj guvernul promovează o po superioară a produselor noas
prevederilor planului pe 1973, examineze cu cea mai mare normele legale. Este inadmisibil ca unele sec Va ţrebui să se asigure o scă^ tarea traducerii în viaţă a litică de dezvoltare largă a tre pe piaţa ejeternă. Eşle ne
ca dealtfel ale întregului atenţie şi răspundere cauze Plenara din noiembrie a a- toare de concepţie din între dere substanţială a persona hoţărîrilor Congresului ai relaţiilor de colaborare şi cesar ca centralele industria
X-Iea şi Conferinţei Naţiona
cincinal, este condiţionată le care au dus la depăşirea t.ras în mod serios aţentia mi prinderi, proiectarea şi cerce lului tehnico - administrativ le. In fond, prin aceste mă schimburi multilaterale cu le şi întreprinderile să-şi e-
înţr-un înalt grad de accele normelor de consum şi să nisterelor, centralelor şi în tarea să ducă lipsă de cadre Este necesar şă se creeze con suri gg soluţionează cea maj xercjte mai bine atribuţiile
rarea procesului de moderni stabilească măsuri pentru re treprinderilor asupra necesi tehnice, în timp ce un mare diţiile corespunzătoare ca (nare parţe a sarcinilor pri toate sţatele lumii, în spiritul
zare a produselor, de înnoi ducerea lor rapidă, combă- tăţii de a asigura calificarea număr de specialişti sînt an personalul de conducere şi vind perfecţionarea organiză principiilor egglităţji depline ce le revin îp domeniul co
rea şi ridicarea continuă a ţîndu-şe orice atitudine de forţei de muncă în pas cu ne gajaţi în luprări administrati specigiiţate şă se poată con ri) şi conducerii vieţii econo- în drepturi şi avantajului re merţului exterior, desfăşurînd
calităţii acestora. Toate for autgmulţumire manifestată cesităţile dezvoltării econo ve, în ministere şi centrale, sacra în întregime activităţii ciproc. In ultimii ani au fost o mal Intensă activitate de
ţele noastre tehnice trebuie în această direcţie de unele mie), Anual, numărul de sa chiar şi în întreprinderi. Spe de concepţie, de control Şi în mico-spciale- Avem toate con încheiate acorduri de coope prospectare a pieţelor, elabo-
diţiile ea pînă la jumătatea
concentrate în direcţia scur cadre tehnice şi economice. cialiştii cu pregătire superi drumare, perfecţionînd stilul anului să încheiem elaborarea rare cu peste 60 dc ţări şi s-au rînd studii proprii de marke
tării duratei de asimilare a Ţrebuie încheiată rapid ac lariaţi creşte În tara npaşfră oară sînt folosiţi în numeroa de muncă, eliminînd cu hotă- măsurilor şi legilor stabilite finalizat peste 240 de ac ting, aşigurînd adaptarea ra
produselor noi, cu perfor ţiunea d? revizuire a norme cu 200—350 mii şi în cea irjai se cazuri la lucrări care pot rîre şedinţele de prisos, egre dg Congresul al X-lea şi de ţiuni şi convenţii de co pidă a prodgetiel la condi
n
manţe calitative superioare, lor de ognsum, astfel încît, mare parte gceştia ^| ţ tri fi executate de personal cu consumă timp şi absorb ener Conferinţa Naţională. Elabo operare Desigur, noi con ţiile pieţei externe, intensifi-
la gradul de integrare prevă începînd eu _ trimestrul II al mişi să lucreze lg maşini şi pregătire medie. gie în discuţii interminabile, rarea acestor reglementări, cepem schimburile comercia cînd acţiunea de propagandă
zut. Este necesar să fie în acestui an, şă se lucreze pre utilgje de înaltă tehnicitate. Upii tovarăşi din conduce de multe ori sterile, lipsite care vizează practie toate la le, desfăşurarea colaborării şi şi publicitate, participarea ia
orice
de
urmare,
dauna
tărită răspunderea înţreprin- tutindeni. cu norme îmbună Aţa cum s-a hotărît, este ne rea ministerelor au spus aici muncii concrete, în rezolvării turile vieţii sociale din ţara cooperării economice şi teh- tîrguri şi expoziţii, contactele
derilor pentru nivelul ealita- tăţite, cesar ca încă la aprobarea g- că există întîrzieri în elabo noastră, a necesitat un mare ■ nico-ştiinţifice internaţionale cu firme comerciale de renu
tiv al produselor. In viitor Trebuie arătat că cheltuie xecufiei noilor obiective şi ca rarea unor proiecte, în timp practice a problemelor impu vojum de studii, analize, nu în condiţiile circulaţiei ne- me internaţional.
va trebui ca, odată cu do lile neproductive se menţin pacităţi de producţie să se gg în ministere lucrează în se de viaţg, he bung desfă meroase e^perjmeutări, 0 lar ş'ingheriţe a valorilor în ulu Ministerele, centralele şi în
cumentele de livrare, să se încă ridicate, iar în unele sec ştabilşaşgă măsuri concrete f nneţii administrative un şurare a producţie), Vor tre gă consultare cu cadre de bele sensuri, prin înlăturarea treprinderile au datoria să se
emită şl „certificatul de ca toare chiap au crescut, redu- pentru recrutarea şi pregăti mare număr de .ingineri. Tgg- bui, ţotodgţg, mult sporjte a- specialitate, cu activişti de tuturor barierelor şi restric preocupe cu mai multă aten
generale
tribuţiile
direcţiilor
1
litate ' semnat de conducăto cîndu-şe beneficiile. Este ne- rea feftei de muncă. In gene te forţele trebyje îndrepţgţe şi direcţiilor din m’ nlste rP Ş> papţid şi de gtat, cy oameni ţiilor, ţie de dimensionarea judicioa
rul unităţii şi de controlorul eesgr ca Ministerul Finanţe ral, va ţrebui asigurată o mai spre întregrinderg, sppe pro- cefelalţe organe penţralg şi ai muncii, in procesul tradu Corespunzător procesului să a importurilor, finind sea
calităţii. Este necesar să se lor şj băncile să analizeze de bună corelare a planurilor de igpţape şj cepcefape. fntreprin- locale, şţabiiindu-şe totodată cerii lor în viaţă vor mai a- general de dezvoltare econo ma de faptul că în ultimii ani
asigure un asemenea control urgentă cauzele acestor feno şcolarizare cu nevoile reale depea trebuie sg şteg perma cg acestea şă aibă rplafü Di pare probabil necesar? unele mică, necesităţii participării la p şerie de produşe d? ba-
al calităţii încît să se evite în mene — împreună cu ministe ale unităţilor productive, evi- nent îp atenţia orgarţelop d° recte cu oompartimeritele p. perfecţionări şi adaptări. Am noastre tot mai active lg dk pă ş-au înregistrat Importan
e
mod categoric ieşirea de pe rele şi organizaţiile economi tîndu-sg. situaţiile de astăzi, papţid şi de stat. Este nece răspunzătoare ale orggnelor creat un cadru orggnizatoric viziunea internaţională a mun te creşteri de preţuri. Trebuie
porţile fabricii a vreunui ce respective — şi să deter cînd ia unele profesii se for sar şă se înţeleagă că veni de şigţeză .economică şl ale lega], care asigură desfăşura cii, la schimbul mondial de avută în vedere luarea măsu
produs care nu corespunde mine măsuri hotărîţe pentru mează un număr insuficient tul naţipngl nu şe creează în alţor instituţii. rea în bune condiţii a între valori, planul pe apul 1973 rilor necesare ca influenta a-
birouri, ci numai în produc
exigenţelor calitative stabili remedierea situaţiei. Consider de muncitori calificaţi, în timp gii activităţi economice şi so prevede creşteri importante cestei tendinţe asupra eficien
Este, de asemgnea, necesar
te în plan. Respectarea in- că organele financiare acordă pe la altele, absolvenţii nu ţia muferială, Reducerea per şă fie continuată acţiunea dp ciale. Acum esenţial este con ale volumului comerţului ex tei producţiei interne bazate
sonalului funcţionăresc şi mă
dloilor de calitate este o o- încă o slabă atenţie eficien pot fi încadraţi în meseriile rirea proporţiei celor care lu grefare a centralelor indus cretizarea în fapt a reglemen terior §j realizarea unui nu pe importuri să fie cît raai re
bligaţie primordială de cea tei activităţii economice, ma pentru care s-au pregătit. O crează direct în producţie triale pe> ştrueţura principale tărilor stabilite, desfăşurarea măr ?,pqrit de acţiuni de coo dusă. In acest sens, este ne
mai mare răspundere a con nifestă în această riirepţie o deosebită atenţie trebuie acor eşte o ppnejiţie fundamentală unei vaste munci organizato perare economică şi tehnico-
ducerilor întreprinderilor, a insuficientă exigentă, nu ac dată bunei desfăşurări a învă- a creşterii productivităţii lor întreprinderi din coynpo rice practice, în spiritul pre- ştiinţifică. Aceasta impune ca cesar să se acţioneze cu fer
ponta lor, aşigurînd integra
mitate în primul rîpd pentru
organizaţiilor de partid, sin ţionează eu fermitate împo tămîntului profesional şi teh muneji sociale, a sporirii a- rea efeptivg a'activităţii cen y§derj.h? legale, gl orjen ţări ministerele, celelalte organis
r
dicale şi de tineret, este pî triva diferitelor forme de gos nic. Se impune ca ministerele yuţiei naţionale, a creşterii tralei şi întreprinderii de ba- lor Congresului ai X-|gg şi me economice, Comisia guver reducerea consumurilor spe
nă lg urmă o sarcină patrio podărire neratipnajă a fondu ■şi consiliile populare jude bunăstării ^iateri.a.le şi spiri ză, eliminînd paralelismele în Conferinţei Naţionale, ppfitru namentală de colaborare şi cifice, pentru extinderea înlo
tică 9 fiecărui colectiv, a rilor materiale şi financiare ţene să se preocupe maj urnit tuale a întregului noşţru po exercitarea atribuţiilor Cgp- valopifipupog dip plin a Posi cooperare economică şi teh cuitorilor şi valorificarea cît
fiecărui muncitor. «le Întreprinderilor, Avem o de dezvoltarea acestei reţele por. ţrg|ele — fojoşind un aparat bilităţilor create de ansairir nică să se preocupe activ de mai largă a reşurşelor de ma
Aşa cum am arătat şi la lege financiară care prevede de învăţărnint. Este necesar Dupg cum aţi văzut, Comi restrţns şi ppergţiv — ţre bjpi măsurilor gdpptgţe de finalizarea intr-un Igrmen mai terii priiu? şl combustibil ?-
xisţente în tară, inclusiv q de
Conferinţa Naţională, noi măsuri foarte bune, răspun să se ¡a de urgenţă măsuri tetul Executiv' a considerat buie să preia în fapt ţoate partid In vederea pepiepţio- scurt a acţiupilor de coope-
concepem realizarea înain deri precise ale organizaţiilor în vederea şporirij numărului necesar ca, acţionînd în spi sarcinile pare privesc prphie- nărji conducerii, organizării rarp cu toate ţările socialiste, şeurilor.
te de termen a cincinalului financiare, pîiţg lg fiecare uni de elevi, pentru meseriile de ritul hotăririlor Conferinţei mele generale ale întreprin si planificării economiei na în cadrul C.A.E.R., al eoipfşlî- Va trebui şă se ţină în mai
nu pe seama intensificării e- tate. Eş ţrebuie ¡aplicată cu ficitare. Ministerul Educaţiei Naţionale, să treacă la redis derilor şubordpnaţe, îndeoseb' ţionale Ffptărîtoare este a- îor mixte guvernamentale de mape măgură seama de con
fortului fizic, ci în principal toată fermitatea | Ministerul Şi Inyăţămîntului, Ministerul ceig legate de aprovizionarea eum munca organizatorică- colaborare economică şi al re junctura aeţuală a pieţei ex-
pe seama creşterii eficienţei Finanţelor, băncile şînt che Muncii şi Comitetul Centrat tribuirea cadrelgr începînd cu tehnieo-materiaiä, de contrac practică. Pe gceasţa depinde laţiilor bilaterale. ţprne, earagter.izaţă prin frec
economice, a promovării mai mate să-şi îmbunătăţească ra al u.T.e. să sprijine în mai PQşţyrile de miniştri adjuncţi, tarea şi desfacerea prpduoţiei, îndeplinirea pu SUpees a ţu- venţe fţueţugţii de gre
rapide a progresului tehnic dical activitatea, să acţioneze mare măsură, Plin qpţiuqi co secretari generali şi alte cg- realizarea investiţiilor, jntpo- fupor sgrcinjlor; în acegştă De aseipenea, este necesar ţuri, de devalprizgri şi re.-
In producţie, extinderii me mult maţ prompt atunci cjnd ordonate, orientarea pppfesio- dre de condueere. Simplifica due-ereg progre Uhii tehnic, direcţie trebuie sg ne îndrep să şe asigure ţnrpa desfăşura yglqrizări îlîPnP^P, Q? UP-
s
canizării şi automatizării, într-un sector şag altuj gpir pafă a absolvenţilor şcolilor întreprinderile trebuie să-şi tăm toafe forţele, ¿ re a cooperări) cu ţării? care maf? a crizei sistemului velur
organizării pe baze ştiinţifi neajunsuri în uţjlizarga fon generale şi liceelor do cultu rea şi raţionalizarea apargtu- au păşit pe calea dezvoltării tar mondial al ţărilor capita
ce a producţiei şl munoii în durilor, ş$ controleze cu -stric ră generală. Ministerele şi independenţe, .cu ţpaţp cele liste. Ministerul Comerţului
fiecare întreprindere. Indice teţe situaţia financiară a fie centralele, organele locale au lalte ţarj ale lgjidh li! uţţimp Exterior şi Ministerul de Fi
le sintetic fundamental al e- cărei unităţi, să vegheze per de aşemenea, datoria sg exer 3. Prevederi care vor şflmufa eforturile fărărnimis vreme gu fpşţ ereaţ.e 9 şerje nanţe, celelalte organism? e-
ficienţei este, după cum se manent lg buna administrare cite un control permanent n- de şogiefăţi fflişţ? — atit P? cononşice şi financiare trebuie
ştie, nivelul productivităţii a avuţiei noastre naţionale. SUpry actiyitătii de reciclare pentru creşterea producţiei aoricoie, vor coîitrlby baza propunerilor partenerilor să urmărească cu cea mai
muncii. Cu toate succesele ob şi ridicare a calificării pro esterni, cîf şi ca efect ai ini mare atenţie aceste fenome
ţinute în acest domeniu, ni Este necesar, totodată, să şe fesionale a pamenilor muncii, ţiativelor întreprinderilor noas-- ne, luînd în mod operativ mă
velul productivităţii atins în introducă mai multă ordine şi lichfdînd manifestările de for la îmbunătăţirea activităţii în agricultură tre. Este necesar să se asi surile ce şe impun pentru des
anul 1972 se află sub preve ÎU ce priveşte formarea pre malism şi lipsă de continuita gure o eficienţă maximă a fon făşurarea eît mai avantajoasă
derile cincinalului cu aproa ţului de cost al produselor. te car mai d§inuje în acest Slţ.maţi tovgrăşi, nent, in fiecare unitate, ren- tru a puter şti cît costă în durilor investite în societăţi a actiyitătii noastre comercia
e
pe 1 200 lei pe salariat. Gra Pe lingă reducerea cheltuie domeniu, Cred că nu este ne ij-2-.area producţiei vegetale si mod real un produs sau, altuţ. le mixte existente, îhfreprin- le şi financiare ' în exterior;'
dul de utilizare a timpului lilor, se impune perfecţiona cesar şă . insist ..asypra impor Şi în agricultură se ppgţc Măsurile pe care le-am gdop- zîndu-se, totodată, măsuri pen Este necesar şă se acţione
"S-a menţinut în industria re rea planificării, evidenţei şi tantei deosebite pe care o arc spune că anul 1973 este hotă- eniirmie planificate, îndeplini tat pentru îmbunătăţirea nor tru crearea de noi asemenea ze cu toaţă fermitatea pentru
publicană în J97? la nivelul calculării preţului de cost pe ridicarea pyno.şl tufelor profe- rîtor pentru înfăptuirea pre rea sarcinilor de livrare către mării şi retribuirii muncii sînt unităţi atit în străinătate, cît echilibrarea balanţei de plăţţ.
stat, de aceasta depinzînd a-
anului 1971 — de 04,0 la su fiecare produs, in fiecare în şipnaie, tehnice aie muncito vederilor cipcingiujyi — şi de chemate să pună grdîne şi să şi în tară. Avem ţoate condiţiile pentru
tă. Pentru a şe înţelege cit treprindere, secţie şi loc de şjgurgrea în hune condiţii îmbunătăţirea aeţiYiţătii de dşzvpltţirea relaţiilor interna
Se pierde prin uţilizareg ne- producţie trebuie s§ existe rilor- Chemaţi Să manevreze, aceea şe per luate măsuţa deo a consumului populaţiei şi sa introducă disciplină în acti .export impune o atenţie deo
sebite
pentru
realizarea
în
satişfăcătoape a timpului de planuri de cheltuieli care şă şă Ştăpîneasoă utilaje de înal bune condiţii a lucrărilor a- tisfacerea nevoilor economiei vitatea cooperativelor agrico ţionale economice, pentru rea
lucru, voi menţiona că în fie urmărite' şi îndeplinite ţn tă tehnicitate, c n naţionale, le de preilpcfie — de aceas sebită pentru ritmicitatea li lizarea în bune condiţii a pla
prezent în economia noastră modul cel mai riguros. Se Plenara din noiembrie a Co grgzpqtehni ? î Vederea ob O atenţie deosebită trebuie ta depinde dezvoltarea rapidă vrărilor şi respeetar-ea eu nului de comerţ exterior pe
vegetale
ţinerii
de
producţii
se realizează înţr-p pră o impune să fje lichidată prac mitetului Central a atpgş' a- şi animale sporite. Este nece acordată dezvoltării şi îmbu a agriculturii. Nu putem dez stricteţe a condiţiilor de cali acest an.
producţie induşţrială de 70 tica unor ministere cape ,— tentia asupra necesităţii unei sar S9 se ie mesupi urgente nătăţirii activităţii industrie) volta agricultura socialistă în
milioane lei, Ţinînd seama sub pretextul unor qşa-zişe mai raţionale şi eficiente uti penţry tprmingrea arăturilor alimentare, pxistă un program, condiţiile unei lipse gprpape
de pierderile de cîţeva zeci îmbunătăţiri de calitate şau lizări a petenţialuluj nostru pe suprafeţele rămase neara- stabilit în concordantă cu complete de evidenţă, lucrîn-
de milioane zile-om muncă, modificări sortimentale ~ mă ştiinţific, eliminînd dispersa tp din toamnă, pentru pregă prevederile Congresului al X- dn-se lg întîmplare. Aceste 5. No* măsuri penfru îmbunifăfire©
vă închipuiţi cîte miliarde resc în mqd nejyşţificgt pre rea forţeler pe un npmăr ex tirea terenului şt înşămînta- leg, pentru ridicarea rapidă a măsuri vor fi aplicate în mod
sp irosesc prin nefolosirea ţurile de producţie. Organe cesiv de mare de teme, din rea culturilor, potrivit cu pla nivelului unităţilor din indus provizoriu pînă la sfîrşitul a- coîidifiiEor de frai aie oamenilor
întregului potenţial al uzine le economice, conducerile în carg unele de importantă mi nul fipcăPUi judeţ, al fiecă trii alimentară. Trebuie să ceştui an, pentru a putea tra
lor noastre, prin faptul că treprinderilor, organizaţiile de noră. Planul pe anul 1973 mar rei unităţi agricole în parţe, spunem însă că acest program ge togfp concluziile necesa muncii de la oraşe şl safe
nu se utilizează tot timpul partid nu datoria şă analizeze chează un anumit progres în în raport cu condiţiilp din a- nu s-a realizat în bune condi re — urmînd să fie definiti
de lucru, temeinic aceste probleme. Di- acest sens, dar şi îp această ceastă primăvară. Se cer lua ţii în ultimii doi ani. Este vate pînă în octombrie, pen
a
Planul pe 1973 prevede creş că comitetele judeţene de par direcţie se poate spune că te măsuri speciaje ppnţru a- necesar ca Ministerul Agricul tru CU ' întocmirea planului şţţmaţi tovuruşi, locuit ale populaţiei prin da
terea productivităţii muncii tid şi-au îmbunătăţit mult ac s-au făcut abia primii paşi ; sigurarea întregii cantităţi de turii, Industriei Alimentare şi viitor să se lucreze pe baza rea în folosinţă a unui nu-
în industria republicană cu tivitatea — şi în gcşste zjle, această orientare va trebui legume planificate ; în fieca Apelor. împreună U coiţijle-r lor. Acţiopînd pentru dezvolta mă? toţgl d? ceg 28Ş mit lo
p
9,1 la sută. In vederea reali în plenară, ş-a observat pu în continuare adîncită şi dez- * re judeţ şi în fiecare unitate t.ele judeţene de partid şi con Acordarea de credite coope rea rapidă a economiei naţio cuinţe, a sporit dotarea toh-
zării acestei sarcini s-au sta cită competentă analizează Şi vpltată. Şe impune ca cerce trebuie stabilită suprafaţa co siliile populare pe teritoriul rativelor agricole care nu au nale, partidul nosţr-u pleapp nicp-edilitară a lgcgJiţăţjlQF,
bilit programe de măsuri pe soluţionează ele diferitele pro tarea ştiinţifică şă aducă p respunzătoare afectată legu cărora şe află acgste gniţătir posibilităţi financiare şă asi de la prepusa că acepsţa eşfe ş-a lărgit şi modernizat ba?.a
ministere, centrale şi între bleme ale dezvoltării econo contribuţie maj mare, mai di micultorii, structura speciilor să ia toafe măsurile pentru gure piaţa venitului garantat Singura sursă a îmbunătăţirii materială a învăţămînţuluj şi
prinderi. Ministerele trebuie mice — de problemele efici rectă şi mai operativă la re de legume, precum şi eşalo realizarea programului privind şi a drepturilor suplimentare continue a nivelulyi de trpi, culturii, s-gu aşigurat condi
să ia măsuri ferme pentru enţei ecoporaipe, ale preţu zolvarea problemelor de care narea producţiei, astfel încît dezvoltarea industriei uliirmu- rezultate din depăşirea planu buza satisfaceri) în condiţii tot ţii ţot mgi bune pentru ocro
îndeplinirea în cel mai sGurt lui de cosi ,elp nu ş-au apro depinde îndeplinirea cincina şă se asigure nşcesarul de le fare, valorificarea superioară lui <1e product!?- constituie o mai btipp g cerinţelor rp.aţg- tirea sgnăţăţil oamenilor mun
timp a gceştei sarcini, pentru piat î.npă aşa cum se cuvine- lului înainţe de termen, în gume timpurii, de vară şi de a produselor agricole, asigu- expresţe elocventă a şpriji- riale şi spirituale a|§ întregu cii de la ogăşe şl tşgtp.
Stabilirea în fiecare întreprin Vreau să aţşag atenţia orga deosebi a cei-or privind valo toamnă, atit pentru consum irind astfel aprovizionarea nplui ¿ai d? statul nostru în lui noştru popor. Planul f .finul 1973 preve
dere a ;modalităţilor de eli nelor d? sinteză, ministerelor rificarea superioară a resur proaspăt, cît şi pentru indus populaţiei cu o gamă mai lar tăririi agriculturii cooperaiisr Veniturile totale reale ale de crcştere-g în ogntinuare a
minare a cauzelor oare au şi organelor locale că in de selor materiile Şi reducerea trializare şi export. Avem a- gă de produse agroalimen- ţe, penţru ridicarea nivelului populaţiei au fost la sfîrşitul nivelului de trai, potrivit pro
generat rămîneri în urmă la terminarea gradului de înde consumurilor specifice de ma semepea condiţii încît prac- tare. de trai al tărăniriaji. Eşte ne anului 1972 cu 20,6 la sută gramului adoptat de Congre
productivitatea muncii. ţie toate judeţele pot şi tre cesar ţnsă şă se intensifice mai mari decîţ în 1970. Â sul al X-lea aj partidului. Vg-
plinire a planului şe y.or fo terii prime- promovarea teh buie şă-şi soluţioneze proble Creşterea continuă a gra
Asigurarea creşterii efi losi preţurile constante pre- nologiilor moderne, înnoirea mele aprovizionării. eforturile cooperativelor pen sporit simţitor cîştigul din sa niţurile reale a|e populaţiei
cienţei impune eforturi spo vgznţg iniţial în cincinal, hţu- producţiei şi asimilarea d dului de înzestrare tehnică a ţru a-şi acoperi din surse pro larii, acordîndu-.se o atenţie urmează să crească cu cjrqa
e
rite pentru reducerea cheltu mat In comparaţie cu aceşţe produse cu caracteristici supe O problemă cenlrglă a a- agriculturii impune perfecţio prii cheltuielile de producţie, deosebită creşterii salariilor 16 miligrde lei faţă de volu
ielilor de producţie. Cu toate preţuri trebuie să s,e lucreze rioare. Trebuie accelerştă în griculturii noastre este gos narea activităţii de pregătire penţru a-şi îndeplini, la nu mici ; salariul minim pe eco mul realizaţ anul trupul. Com
realizările ohţinute, trebuie pentru pă §e această bază şra fiinţarea institutelor ¡centrale podărirea cu maximum de profesională a ţărănimii. Este dul lor, obliggţjile faţă dg ştgţ. nomie S-a ridicat la 1 000 lei. parativ cu 1972, venjţuriie fjin
spus că în primii doi ani ai întocmit planul, Qrice modi coordonatoare pentru princi grijă şi răspundere a fondu de înţeles că o agricultură la începînd din acest ap se va Au fost mărite alocaţiile pen salarii se vor mări cu fi lg
cincinalului ' oheltuielile de ficări de preturi nu vor li lua palele ramuri şi domenii d.e lui funciar, Trebuie acordată nivelul cerinţelor acţuale .a|e introduce salarizarea în acord tru familiile cu mulţi copii şi suţă, veniturile ,reale ale ţă
producţie planificate au fost te în consideraţie. Nici o for gctiyjţaţe, oferind aş.tfel ca mai mulţă atenţie realizării ştiinţei Şi tehnicii necesită pg- global şi pentru personalul pensiile ¿P asigurări sociale, rănimii pe 0 persoană cu 9,7
depăşite, ceea ce a dus la drul organizatoric corespun programului dc îmbunătăţiri meni pregătiţi în mod cores din întreprinderile agricole de s-a introdus venitul minim lg şuţă, iar pensiile cu 12,6
diminuarea acumulărilor bă mă de umflare a preturilor zător pentru mobilizarea tutu funciare, desecări şi de scurge punzător. ’ Actualele forme de stat, atit la cultura plantelor, garantat în sistemul de remu Ja sută,
re a apelor — care acoperă
nu poate fi admisă, sub nipi
neşti cu aproape 4,2 miliar un motiv. Avem o lege în a- ror forţelor spre problemele mari suprafeţe. Trebuie să invăfămînt agrozootehnic do eît şi în zootehnie, eeeg pe nerare a ţărănimii cooperatis Volumul desfacerilor de
de lei. Sarcina ministerelor, ceastă privinţă, şi ea trebuie pele mai Stringente, de interes realizăm plapul de irigaţii şi masă sînt cu fotul insuficien va trebui şă ducă şi în aces te. Veniturile băneşti ale ţă rpărfuri eu amănuntul greyă-
a organizaţiilor de partid, a prioritar aie economiei şi dez să folosim cît mai eficient te şi va trebui să instituim te unjtaţi la sporirea produer rănimii obţinute din sectorul zyţ în pjan pentru §UPŞt an
controlului
Consiliul
aplicată.
tuturor colectivelor de oa muncitoresc, împreună su Co voltării sociale. Este, de ase toate suprafeţele irigate. Mi forme mai eficiente de pre ţiei şi a eficienţei economice. socialist au înregistrat o creş este cu 12,1 mijigrde joj m§i
meni ai muncii este recupe menea, necesar ea Consiliul nisterul Agriculturii, comite gătire. Va trebui cregt un sis tere de 19 la sută faţă de mare de 't îp anul 1972, A-
c
rarea, în cursul anului 1973, mitetul pentru preţuri şi ce Naţional pentru Ştiinţă şi Teh tele judeţene de paţ-tid, apa tem măi avansaţ de pregătire Au fost stabilite măsuri 1970. Au crescut desfacerile cegstă creştere anuală cşţe
a tuturor rămînerilor în urmă lelalte organe de sinteză, au nologie, ministerele economi ratul' agricol trebuie să în profesională a ţăranilor, pe pentru creşterea rezervelor de mărfuri cu arpăpuntu] ppin ceg mai m? '? roalizat^ vreo
1
1
datoria să nu admită nieăieri de staţ la cereale şi furaje. comerţul socialist cu peşte 16
din anii 1971 şi 1972. Pentru ce să acţioneze mai energic treprindă acţiuni mai ferme bazfl ungi program de per dată lg npi şi echivalează ou
şi în nici uh fel umflarea pre spectivă, temeinic elaborat, în .Va trebui să mărim -rezerve Ja şuţă faţă de 1970 ; în pri înţFOgul volum dg deşfgrere
acpaşţa "trebuie dusă o luptă ţurilor de producţie. Trebuie pentru aplicarea rapidă a re pentru scurgerea apelor şi le de carne şi alte produse mii doi ani ai cincinalului realizaţ în anul 195Q. Şe pre
intransigentă împotriva con să împiedicăm ca, pe calea zultatelor cercetărilor în pro corectarea excesului de umi- concordanţă CU cerinţele Şţijţl- agroalimentare. s-au yîndut populaţiei măr văd importanţe sporuri gle li
tei moderne, ale unei agricul
sumurilor exggerşte de mate- majorării preturilor de produc ducţie, djţate, pentru îmbunătăţirea După cum Ufi văzut, din furi 9 căror valoare depăşeş vrărilor pentru fondui pieţei
solului, preeum şi pentru cul turi intensive de înalt randa
tivarea tuturor terenurilor li ment. materialele prezentate, n? te gu 2,2 miliarde iei preve lg carne Şi produse din egr-
derile
iniţiale
planului.
ale
ne, zahăr, ulei, ouă, încălţă
preocupăm să aducem unele
Plenara
Comitetului
Central
2. Noî măsuri penfru perfecţionarea conducerii bere din vetrele de sat, din a dezbătut noi măsuri pentru îmbunătăţiri şi în conducerea Prevederile cincinalului la li minte, Confecţii, tricoţaje şi
agrozootehni
eenstrueţiiie
tre
ce şi a eelor rezultate din li generalizarea aeordului global agriculturii, pornind de la fap vrările de produse alimentare altele. In apelaşi timp, ''blu
şi organizării vieţii eOOnomico*şoeiak mitarea drumurilor de acces. şi îmbunătăţirei organizării şi tul că bgza conducerii g cpp- penţru foneju! pieţei au fost mul prestărilor de servicii
depăşiţe ; la carne şi produse
Eforturţ deosebite trebuie retribuirii muneii în agricul ştitu}e judeţul, întreprinderea pentru populaţie se vg miri
Soluţionarea problemelor nă funcţionare cere specialişti şlabă, la lipsuri serioase. Este depuse în continuare pentru tură. Ridicarea venitului ga de şţat, consiliile igterGQppp- de carne — cu 1,5 la sută, în anul 1973 cu peste 11 la
pîine — cu 6 ia sută, făină —
complexe de care depinde .şi cadre de copducepg Ggmge- necesar cg abşplvenţii noi să creşterea producţiei zootehni rantat în cooperativele agri raţişte, copperaţivele ele pro cu 12,3 lg sulă, zahăr cu — sută faţă de 1972, Pornind de
dezvoltarea oconomiGO-socială ţenlp. Lichidarea lipsurilor ş- fie repartizaţi, de regulă, în ce, ţinînd seama de faptul cole — la 1 360 lei lunar în ducţie. Şi în agricultură aten 2,6 la suţă, ouă — cu peste aici, este necesar ca ministe
a tării impune aplicarea inte xistente în îpcadrapea cu spe unităţjle veghi, iar unităţile în ultirea vrem? producţia rpe- zootehnie, 900 lei în Iegumi- ţia principală Ya trebui să fie 20 la şuţă. Aprovizionarea rele produeăteare şi Ministe
grală a hotăririlor Conferinţei cialişti a unităţilor dş produc poi să fie încadrate cu spe '¿¡e de lapte a înregistrat o culţură şi viticultură, 800 lei acordată deplasării cadrelor populaţiei ou produse agrqg- rul Comerţului Interior să ia
Naţionale privind perfecţiona ţie impune luarea unor mă- cialişti cu experienţă din cen tendinţă de scădere,’ iar in in pomicultură — în condiţii jos, îp întreprinderi şi coope limentare a fdşt completată toate măsurile pentru asigu
rea organizării şi conducerii şuri pentru deplasarea ag§ş- trale, întreprinderi .şi minis dicele de natalitate la vaci le aplicări) acordului glpbgl, rative, pegtru întărirea din şi prin achiziţiile făcute de rarea acestor produse şi ser
economiei. Cu toate rezultate ţqra din minişţepe şi centra tere, şi numaj într-p mică eşte îpcă redus. Trebuie şă se care asigură creşterea veni ţpate punctele de vedere g ac cetăţeni direct de jg cpppe- vicii, pentru rezolvarea |a
le obţinute în ultimii ani in le îp întreprinderi, aepip up- proporţie ou specialişti ţineri. pună mul multă ondine în ae- turilor pe măsura creşterii tivităţii gpestora. rgtivele agricole şi de la pro timp a problemelor aprovizio
perfecţionarea şj simplificarea ide şe decide soarta produc Numai astfe^şe va asigura ca tiviţatpa fermelor zpoţehniee, producţie) livrate, vg avea un Conducerea partidului şi ducătorii individuali şi care nării populaţiei, Un rol mai
îndeplineas
trebuie
activ
să
structurilor organizatorice, în ţiei, Este necesar de aceea şă aceste unităţi §§-şi poată des acordîndu-se o atenţie deose puternic efect stimulator asu statului vor examina în con se estimează că reprezmtă pe
apropierea conducerii de pro şe asigure pe tpaţe Lrepteje făşura acţivitgţgg în condiţii bită creşterii, în fiecare uni- pra ţărănimii, va contribui la tinuare şi alte măsuri pen primii doi ani ai cincinalului că Consiliul pentru aprovi
r™,
Organizatorice
ministere,
zionarea populaţiei, precum şi
bune. Această ggţiune de re
ducţie, lichidarea centralismu direcţii generale, centrale şi distribuire a cadrelor impune tşte, a şnimilelor de reprg- mai buna valorificare a for tru stimularea producţiei a- 9 miliarde de lei, dar, care, organele corespunzătoare din
lui excesiv, • a unor paralelis lichidarea neînlîrziaţă şi ho- ducţie, sub îngrijirea unui ţei c]e muncă din ggricuHură gricole, precum şi pentru mai se pare că sînt muit mai judeţe în studierea cererii
me şi verigi infermegigre în întreprinderi — P mai raţio tărîtă a oricăror fengmerte de pprşonql şpgcial, bine pregă şi ţa creşterea rapidă, a pro buna corelare a preţurilor u- mari. Ca urmare a îrmşurjlqr popufgţjei, lărgireg. gamei de
nală repartizare şi utilizare a
conducerea activităţii econo forţelor, o judicioasă distri paralelism şi suprapunere, e- tit. In acest ?ens, ţrebuie să ducţiei îr unjfgţile coopera nor produse. Fără îndoială, luate pentru a asigura stabi produse si servicii, îmbunătă
mice, aşa cum pe bună drep buire a cadrelor de conduce xisfă încă verigi intermedia şe eonşiituie ferme speciale tiste. Doresc şă insişţ cg pre aplicarea măsurilor stabilite litatea preţurilor şi îmbună ţirea aptivjţăţii comerciale,
tate s-g apreciat în plenară, re şi de specialişti în favoa re care menţin un aparat ad acordîndu-se şi ajutorul nece vederile gcprdului global ?ă de plenara noastră va consti tăţirea continuă a aprovizio peptru satisfacerea în condi
în aceste domenii mai dăinuie rea activităţii directe de pro ministrativ umflat, îndeosebi sar penţru buna funcţionare fie luate ca bază, organizîn- tui un puternic imbold pen nării populaţiei, indicele pre ţii tpţ mai hun? a cerinţeiqr
încă serioase lipsuri, anoma ducţie, Vreau să atrag aten funcţionăresc — în jânduf că a aceslpra. îndeplinirea sar qu-se în acest spirit munca în tru oamenii muncii din agri ţurilor la bunurile de con populaţiei.
lii şi fenomene negative, ţia asupra încadrării unităţi ruia se găsesc mulţi specia cinilor pe care ni le-am pro ţoale cooperativele agricole cultură, va intensifica efortu sum, în anul 1972, a repre Consiliile populare vor tre
zentat 100,4 ia sută faţă de
In primul rîţţd, Jxebyie să lor noi, Pste inadmisibilă lişti — şi care generează bi pus în dezvoltarea zootehniei de producţie. Chiar în coope rile pentru mai buna gospo 1970, ceea ce înseamnă că, bui să ia toate măsurile pe
ţipem seama d? faptul că |n pracţipa d? a U se trimite, de impune luarea de măsuri e- rativele cu o situaţie bună practic, a rămas constant. se impun pentru realizarea
aceşti ani au intrat, şi în uu regulă, absolvppţii anului în rocratism, îngreunează rezolva norgice pentru asigurarea ba trebuie să pornim de la aceas dărire a fondurilor materia!? Rondurile alqcate de la bu integrală a celor 111 mii apar
e
rnători) ani vor continua şă care intră în producţie uni rea operativă a prob}§m !§r zei furajere necesare, tă bază. şi financiare, pentru realiza get în aceşţi doi anj pentru tamente prevăzute în plan. a
intre, îp producţie un mape tăţile respective, Acest lucru din întreprinderi, încarcă pre Ministerul Agriculturi), In Este necesar şă se pună or rea şi depăşirea sarcinilor acţiuni social-culturale au în căminelor pentru tineret, cre
număr de obiective noi, de condamnă de la început a- ţul de cost al producţiei cu dustriei Alimentare şi Apelor dine şi în ce priveşte preţul planului pe 1973 şi pe anii ur sumat pesţe 76 miliarde lei. ţelor şi grădiniţelor d? copii.
înalţă tehnicitate a căror bu- ceste unităţi la o activitate cheltuieli inutije, greyegză trebuie să urmărească perma de cost îp copperative, pen mători ai cincinalului. Ş-au îmbunătăţit condiţiile de (Continuare in pag. a 3ra)