Page 15 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 644 ® DUMINICA 4 MARTIE 1973 3

(Urmare din pag. a 2-q) semenea, o importanţă deose­ plice cu toată fermitatea le­ oricăror probleme litigioase legăturilor comerciale eu alte ritoriile dominate de portu­ fundamentale caro trebuie să Centrale nemijlocit interesate
bită pentru lichidarea acti­ gea ; mă refer la miliţie, pro­ dintre state pe calea tratati­ ţări, a schimburilor culturale, ghezi drept singurele repre­ stea la baza relaţiilor dintre în această problemă. Noi nu
vităţii speculative a unor per­ curatură, justiţie. Trebuie să velor. turistice şi de altă natură. Tot­ zentante legitime ale popoa­ toate statele continentului. pretindem în niei uţ> fel şă
îmbunătăţirea legii privind soane, pentru protejarea oa­ se acţioneze cu mai multă Am salutat, de asemenea, odată, în cadrul O.N.U. şi al relor respective, reafirimînd Am în vedere principiile res­ semi)ăm documentele şi înţe­
construcţiile de locuinţe şi a menilor muncii cu venituri hotărîre, în spiritul eticii şi cu satisfacţie, încheierea re­ altor organisme internaţiona­ dreptul inalienabil al acestor pectării independenţei şi su­ legerile la care yor ajunge g-
legii chiriilor, pe care am ho- mai mici. Atrag foarte serios echităţii socialiste, în spiritul centă a acordului de restabi le, România a participat sc- popoare la autodeterminare şj veranităţii naţionale, ale e- ceste ştaţe, consideflnd eă g-
tărît-o astăzi, va exercita fără atenţia organelor în sarcina politicii consecvente a statu­ lire a păcii şi înţelegere na­ tiv, În spirit constructiv, la Independenţă. Colonialiştii tre­ galităţii depline în drepturi ceaşţa ţrgbuie ş-g fgcă numai
îndoială o influenţă deosebită cărora cade atît construcţia lui nostru de ridicare conti­ ţională în Laos, prin care se discutarea unor importante buie să plece cît mai curîpd între toate staţele, ale nea­ cei* direct interesaţi • apreeişm
şi în dezvoltarea construcţiei de locuinţe, cit şi închirierea nuă a bunăstării întregului pune capăt războiului din a- probleme ale vieţii politice, la din aceste ţări, să înceteze şă mestecului în treburile inter­ însă că trebuie să participăm
da locuinţe, dar şi în ce pri­ şi administrarea locuinţelor nostru popor. Organele d ceastă ţară şi se deschide per­ găsirea soluţiilor pentru rezol­ le domine 1 Este timpul să ne şi avantajului reciproc, cu drepturi eggle lg convor­
e
veşte buna gospodărire şi în­ să se preocupe mai urnit de partid şi de stat, consiliile spectiva reconcilierii şi reali­ varea lor, la eforturile pentru dispară definitiv de pe pla­ ale renunţării la forţă şi a- biri. Noi plecăm? de aseme­
treţinere a fondului Igcatjv, calitatea locuinţelor, de sis­ populare sînt chemate să ma­ zării unităţii naţionale a po­ normalizarea raporturilor- in­ neta noastră orice reziduu al meninţarea cu forţa în rapor­ nea, d? 1? premisa că redu­
1
Este pe deplin îndreptăţită tematizare, de problema în­ nifeste mai multă preocupare porului laoţian, constituind terstatale, pentru colaborare ruşinosului sistem colonial I turile interstatale. Considerăm cerea ţrupelor şi a armam? !'
hotărîrea plenarei de a pre­ chirierilor, pentru a crşa par pentru soluţionarea concretă totodată o contribuţie preţi­ şi destindere. Această politieă că togte popoarele continen­ telor îp Europa Centrală nu
vedea ca cetăţenii cu venituri meniior muncii condiţii cît şi operativă a tuturor proble­ In spiritul coexistenţei pas? tului sînt interesate oa vi­ reprezintă decîţ up prjm pa§
mari să treacă în mod trep­ mai bune de locuit şi de via­ melor legate de îmbunătăţirea oasă la instaurarea păcii in în­ — care a adus şi aduce ne­ pice, Republica SopiaUsţă itoarea conferinţă europeană spre retragerea toţajă a tru­
număraţi
treaga Indochină.
poporului
prieteni
tat, în concordanţă cu posi­ ţă. Ele trebuie să facă totul condiţiilor de viaţă ale oa­ român pe toate meridianele România dezvoltă largi rejaţii să ducă la aşezarea po ase­ pelor străine de pe ţeritgriile
bilităţile planului de construc­ penţru a pupe capăt oricărei Fără îndoială că normaliza­ cp toate statele lumii, fără menea baze noi a relaţiilor alţor ţăr> şi nu şe referă de­
ţie de locuinţe, la construirea specule cu locuinţele. Qrga- menilor muncii de la oraşe şi rea situaţiei din Indochină va lumii — corespunde pe deplin deosebire de orinduire şpcia? dintre state, înoît fiecare na­ cîţ la o regiune a cQnt.jnep-
de locuinţe proprietate per­ nele noastre de stat să nu sate, în concordanţă cu pre­ făuri premise pentru ca şi po­ intereselor naţiunii noastre şi, lă, extinde colaborarea şj co­ ţiune eur-opeană să dobîn- tuiui. Dg aeeen, acordînd. itiu
sonală. mai manifeste indulgenţă în vederile planului şi cu ritmul porul cambodgian să poată totodată, serveşte cauzei ge­ operarea economică., tehnico- dească garanţia că se poate por-tanţa cuvenită acestor pe-
Măsurile de reglementare a această direcţie, să nu ne mai de dezvoltare a economici obţine victoria în şi lupta sa nerale a socialismului, priete­ şţiinţjfică, culturală cy ţările dezvolta în mod liber şi inde­ gooiopj, considerăm, totodată?
că este necesar să se facă to­
niei şi înţelegerii între popoa­
indepen-
pendent, la adăpost de OFice
libertate
pentru
spaţiului şi chiriilor au, de a- prezinte justificări, ci să a- noastre naţionale. capitaliste dezvoltate, ou sta?
ţă naţională, astfel incit să sa re, progresului şi civilizaţiei t§le europene occidentale, cu agresiune sau atac armat din tul pentru soluţionarea Şj a
creeze posibilitatea ea şi el umane. ţări de pe celelalte continen­ partea altor state, că toaţe altor prQbleme legate "de de­
6. Hoiarîrlle plenarei vor exercita o înrrurire să-şi consacre energia, în con­ In spiritul hotărîrilor şi o- te. Vizitele realizate anul tre­ p.rojalemele litigioase vor fi zangajare militară, de dezar­
mare. Apreciem că este nece­
diţii de pace, dezvoltării eco- biecţivelor pe care ni le-am cut întF-o serie de ţă.ri fjjn Eu­ soluţionate po cale paşnică-
nomieo-sociale de sine stătă­ propus la Congresul al X-lea ropa occidentală, contactele Conferinţa trebuie să ajun­ sar şă se realizeze în acest
pozitiva asupra întregii activităţi de făurire a societăţii toare, fără amestec din afară. al partidului şi la Conferinţa largi la nivelul reprezentanţi* gă, de asemenea, la un con­ scop şi alţe înţelegeri regig-
Rezultatele obţinute pînă în Naţională vom continua si În lor diferitelor ministere şi ar? sens privind crearea condiţi­ pale.
socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră prezent în soluţionarea pro­ viitor această politică, inten- gane centrale, vizitele în ilor eaFO să favorizeze dez­ O importanţă deosebită ar.
blemelor conflictului din In- sificind colaborarea şi conlu­ România ale unor persoane o- voltarea largă a colaborării avea transformarea Balcanilor
dochina reprezintă, fără în­ crarea cu celelalte state, atît ficiale din statele ouropeno, şi a schimburilor economice, într-o zonă a păcii şi colabo­
Stimaţi tovarăşi, turor resurselor şi rezervelor prevederilor noilor legi sta­ doială, o importantă victorie pe plan bilateral, cît şi in ca­ ştiinţifice, culturale şi de glţa rării lipsită de arme nuclea­
de care dispunem în econo­ bilite de plenara noastră are a popoarelor respective. Prin drul organismelor internaţio­ printre care şj ceq a ministru? natură. între ţoate stateje din re. Considerăm posibil —
M-am referit pe scurţ la cî- mie. intensificarea muncii politico- ceeq ce s-a realizat pînă a. nale. Iui de externe al Franţei, ag Europa, fără deosebire de o- chiar pînă la desfiinţarea blo­
dus la extinderea şi adâncirea
teva din problemele mai im­ Organele şi organizaţiile de ideologice şi cultural-educati­ cum, se poate spune că ş-g m rinduire socială. O asemenea curilor militare să so ajun­
portante ale aetivităţii noas­ partid, comitetele judeţene, ve în rîndul oamenilor mun­ încheiat o etapă a luptei lor Ca ţaţă socialistă, vP â" raporturilor noastre ide coli- colaborare se impune ca o gă, în Balcani, prin eforturile
tre economico-sociale, la prin­ municipale, orăşeneşti şi co­ cii, pentru dezvoltarea conşti­ corda ii) coptj'nuare o impor­ borare. Cu multe ţări capita­ cerinţă obiectivă în condiţiile tuturor popoarelor, la dezvol­
cipalele măsuri şi hotă- munale, toţi comuniştii din u- inţei lor soeialiste, pentru ri­ pentru afirmarea dreptului sa­ tantă de prim ordin întăririi liste s.-ap îngheiat noi acor­ dezvoltării vertiginoase a for­ tarea unor forme active de
de
a-şi
singure
decide
cru
rîri adoptate de plenara noas­ nităţile productive, de cerce­ dicarea nivelului de înţelege­ soarta. In prezent, situaţia din prieteniei şi colaborării politi­ duri de schimburi şi coopera­ ţelor dp producţie, cercetării colaborare şi conlucrare in
tră şi care au o importanţă tare şi proiectare, din toate re a legăturii organice care ce, economice, tehmeo-ştiinţi- re, cu o serie de state s-au ştiinţifice, a tehnicii ş’, tot­ diferite domenii, inclusiv la
stringentă pentru îndeplinirea unjţgţile socialiste trebuie să există între accelerarea pro­ Indgchina intră într-o etapă ficg şi cuUuial? cu statele ca­ semnat declaraţii comune pare odată, ca un mijloc de inten­ măsuri de întărire a securită­
planului pe anul în eurş şi a acţioneze cu toată fermitatea gresului economic al ţării şi nouă — aceea a eforturilor re făuresc noua orinduire sp- pup bazele conlucrării atîţ pe sificare § conlucrării în solu­ ţii îp aceasţă regiune, de eli­
întregului cincinal, pentru pentru îndeplinirea hotărîrilor ridicarea bunăstării fiecărui pentru realizarea deplină a pă­ cială. In planul activităţii plan bilateral, cît şl pentru ţionarea unor probleme im­ minare a pericolului unei
re
mersul general înainte al so­ adoptate de plenară. Este ne­ cetăţean, a întregului popor, cii, pentru refacerea şi dez­ noastre de viRor şînţ prevă­ promovarea în viaţa interna­ portanţe dp interes general, CQnfruptări m.nRg şi care să
cietăţii noastre şi ridicarea cesar să crească răspunderea Totodată, organele şi organi­ voltarea economică şi socială, zute numeroase acţiuni — ţională a uppr relaţij noi, de cum sînt protejarea mediului contribuie la destindere şi
bunăstării întregului nostru fiecărei organizaţii de partid, zaţiile de partid, organele de pentru soluţionarea politică a contacte, intilniri, vizite — egalitate şi respect reciproc. ambiant, valorificarea resur­ pace în Europa. In ce priveş­
popor. Aşa cum am mai ară­ situîndu-se permanenţ în stat şi aparatul nostru de stat diferitelor lor probleme inter­ menite să Întărească priete­ Şi în acest an sînt prevăzute selor energetice, lărgirea te dezvoltarea colaborării şi
tat, esenţial este acum să se fruntea luptei pentru îndepli­ au datoria să vegheze ca toa­ ne, potrivit vojnţei şi aspira­ nia şi să amplifice raporturile acţiuni pentru amplificarea transporturilor, telecomunica­ înţelegerii în Balcani, avem,
ia rapid măsuri politice şi or­ nirea şi depăşirea prevederi­ te măsurile stabilite să se g- ţiilor fiecărui popor. de colaborare cu toate ţările relaţiilor eu aceste ţări. In a- ţiilor' şi altele. Apreciem, de desigur, îp vedere să partici­
ganizatorice pentru traduce­ lor planului, pentru mobili­ plipe în spiritul principiilor România va dezvolta larg socialiste, atît in interes reci­ ceastă ordine de idei doresc asemenea, marea ' importanţă pe în primul rînd ţările din
rea în viaţă în cele mai bune zarea iniţiativei oamonjlgr eticii şi echităţii socialiste, relaţiile de colaborare cu po­ proc cît şi al cauzei generale să arăţ că în prima jumătate pe oare o are dezvoltarea lar­ această regiune. Fără îndoia­
condiţii a tuturor acestor muncii în dubla lor calitate in spiritul politicii generale poarele din Indochină, acţio- a socialismului, Chiar in zi? a anului în egrs sînt prevă? gă a schimburilor culturale, lă însă eă, daeă şi alto ţări
sarejni. In acest scop, este de producători şi proprietari a partidului nostru, ţn cen­ nind ferna în sprijinul efortu­ lele urmgtoare voj face o vi­ zute vizite în ţărj europene, artistice, turistice, a schimbu­ îşi vor manifesta interesul să
negesară o bună organizare a ai mijloacelor de producţie, trul căreia stau omul, asigu­ rilor igr de dezvoltare liberă zită neoficială de prietenie în ca Olanda, Italia, Republica rilor de persoană, ea mijloc participe la discuţiile în ve-
muncii, întărirea spiritului de pentru crearea unui climat de rarea tuturor condiţiilor pen­ şi independentă pe calea pro­ Cehoslovacia, care ya contri­ Federală Germania. Vom de adineire a eunoaşterii re­ derea ‘dezvoltării colaborării
răspundere şi disciplină la avînt creator în toate colec­ tru înflorirea multilaterală a gresului şi prosperităţii. bui, fără îndoială, la întărirea primi la rîndul nostru, în ciproce, de lichidare a neîn­ şi păeii în Balcani — aşa
toate nivelurile, intensificarea tivele de muncă. Sindicatele personalităţii umane. Progresele obţinute pe ca­ colaborării dintre partidele şi cursul acestui qg, în Rqmâ? crederii şi do apropiere între cum şi noi ne-arn manifestat
activităţii de control, reparti­ şi organizaţiile de tineret sînt Inii exprim convingerea oă lea destinderii, cursul nou ca­ popoarele celor două ţări, ser­ ni a, vizita unor conducători popoarele continentului Noi interesul să participăm la
zarea cît mai judicioasă a chemate să-şi aducă şi ele aplicarea măşurjlgr şi hotjjrî- re se impune tot mai mulţ în vind totodată cauzei generale de state şi ş a|tqr reprezen? concepem colaborarea eultu- discuţiile privind Europa Cen­
forţelorf Ministerele, tqate or­ contribuţia aotivă la buna or­ rilor plenarei din acesţe zi je relaţiile internaţionale sînt un a socialismului. tanţi gi ţărilqr cii cape între? ral-artistică drept o formă do trală — se poato ajunge la o
ganele economice trebuie să ganizare şi desfăşurare a în­ va exerpiţa o înrîunre deo­ rezultat al faptului că, pretu­ Ne vom aduce şi in viitor ţinem relaţii economice, poli? combatere şi respingere co­ înţelegere corespunzătoare.
imprime un stil mai dinamic trecerii pentru transpunerea sebit de pozitivă asupra în­ ticg, ţehnico-ştiinţifice şi ţje mună a tot ee dăunează dem­ Q necesitate imperioasă a
şi eficient în întreaga lor ac­ în viată a angajamentelor a- tregii activităţi de făurire a tindeni în lume, a creşcuţ şi contribuţia la dezvoltarea şi altă natură. România dofeşje nităţii umane şi idealurilor continuării cursului sprs des­
tivitate, soluţionînd rapid sumate de colectivele din în­ societăţii socţalisţe multilate­ creşte hotărîrea popoarelor, a perfecţionarea relaţiilor de dezvoltarea colaborării pu ţă­ progresiste ale naţiunilor, dc tindere şi colaborare este li­
toate problemele pe care le treprinderi, de fiecare om a! ral dezvoltate în ţara noastră, tuturor ţărilor indiferent de tip nou dintre ţările socialis­ rile Eyropei accidentale şj în împiedicare a propagării prin chidarea şi altor conflicte şi
muncii. mărime, de a participa activ, te — relaţii bazate pe princi- intermediul mijloacelor de zone de încordare care mai
ridică viaţa economică a pa­ va determina noi şi noi suc­ piile marxism-leninismului şi aceşt cadru să-şi poată găsi informare şi a lucrărilor de
O imporţanţă dPQsepitg cese pe calea progresului e- nemijlocit la viaţi internaţio­ dăinuie în lume şi pun în
triei noastre în continuu g- nală, de a-şi spune cuvînţul internaţionalismului social’şţ, soluţionarea o serie de pro? artă, a urii faţă de om, ra­
pepţru realizarea cu succes a conomiei naţionale, a făuririi pericol pacea şi securitatea
vînt, conduoind cu pricepere tuţuror sarcinilor economice, bunăstării şi fericirii întregu­ în soluţionarea problemelor egalităţii, stimei şi respectului bleme de care depinde buna sismului şi şovinismului, a internaţională.
efortul de valorificare a tu­ pentru traducerea în viaţă a lui nostru popor, care preocupă omenirea. A reciproc, întrajutorării tovără­ desfăşurare a schimburilor şi concepţiilor retrograde de ori­ Unul din factorii care con-
sporit şi sporeşte mereu con­ şeşti în edificarea noii socie­ epoperârii reciproc avanta­ ce fel care poluează conştiin­ stiţuie în continuare o sursă
ştiinţa popoarelor' responsa­ tăţi — încredinţaţi că aceaşţq joase, cum sînt înlăturarea u- ţa tinerelor genOFaţii, sînt de de pericole serioase penţru
natură să duoă la învrăjbire
nor bariere şi restricţii, acor­
III, Republica Socialistă România promovează bilitatea tuturor naţiunilor serveşte atît prggreşulu’ eco- darea de preferinţe vamale şi între popoare. Intensifioaroa pacea şi securitatea lumii
pepţru soarta păcii şj civiliza­
nornjco-şpeial a] fiecărei ţări
ipcluşiv a Europei datorită a-
ţiei umane. Voinţa popoarelor în parfe, eîţ şi întăririi for? alte facilităţi ţării noastpe. schimburilor de valori eultu- propierii sale ' geografice —
rale trebuio să servească edu­
Vom acorda, de asemenea, a-
o politică internaţională activă de colaborare de a tr§i şi progresa într-un felor generale ale socialismu­ tenţie dezvoltării în continua­ cării popoarelor, a tineretului eşţe menţinerea şţărji dg în­
cordare, de război, în Orien­
lui
creşterii
—?
climat de pace şj colaborare
prestigiului
exercită o influenţă tot mai şi influenţei sale in lume. Vom re a relaţiilor economice, teh- în spiritul umanismului, al no­ tul Mijlociu. Aqeastă situaţie,
bilelor aspiraţii dc progres şi
puternică asupra guvernelor, dgpune toate eforturile pentru nieo-ştiinţifice şi de altă na­ pace ale omenirii, al priete­ care dăinuie de multă vre­
cu toate ţările socialiste, cu celelalte state a cercurilor politice conducă­ depăşirea dificultăţilor exis­ tură, cu .japonia, India şi alto niei şi colaborării dintre na­ me, generează tot felul de acte
toare din diferite ţări în pro­ tente in raporturile dintre ţă­ stq.te din As.iq. A.prgciern pa ţiuni, al cauzei civilizaţiei războinice eărora le cade vic­
movarea unei politici de des­ rile socialiste, pentru întărirea poziţjvă evoluţiq fglgţjijor mondiale. timă populaţia paşpiqă —> aşa
ale lumii, ie instaurare a unor relaţii noi, tindere. unităţii şi colaborării lor. noastre cu Statele Unite ale Apare, de asemenea, nece­ cum ş-a înlîmplat recent cu
Fireşte, progresele obţinute Conseeventă orientărilor de Americii şi considerăm oă dez­ sar ca viitoarea conferinţă ge- dqborîfea avionului libian ţie
pe calea destinderii nu trebuie bază ale politicii sale externe, voltarea în continuare a cola­ neral-europgană să-şi propu­ pasageri de către forţele ar­
mate al? Israelului. Conside­
sie egalitate şi respect între naţiuni, să creeze iluzia că acest pro­ România va extinde in conti­ borării şi schimburilor econo? nă crearea unui organism — răm necesar să şe pupă capăt
mice romdnp-americane ar pu­
ces ppziţiv din viata interna­
nuare relaţiile cu ţările care
ţională se poate desfăşura de şi-au cucerit recent indepen- tea fi mult intensificate dqcâ cu participarea tuturor sta­ oricărqr acţiuni de gcesţ fej
telor — care să asigure con­
care fac să se agraveze toţ
produsele pomâpeşţi s?ar bueu-
militează neobosit pentru securitate, destindere, la sine. Deşi devine toţ mai voltare. După cum cunoaşteţi, rq, pe piaţa Ş.ILA., de ace­ tinuarea eforturilor în direc­ mai mult şţărije de lucruri
ta, cu ţările in curs de dez­
politica
evident
imperia­
că
ţia
în
menţinerea
securităţii,
listă de dominaţie şi djcţaţ raporturile dintre ţara noastră leaşi drepturi şj facilitaţi rle continuare a consultărilor şi d|n acegşţă zonă. Cguza pă­
cii cere să se întreprindă mă­
ordin fiscal ca şi produsele
şi ţările din Africa ş| Orientul
pace şi este condamnată eşecului, nu Apropiat qu cunoscut in ulti­ altor ţărj, dacă partea ameri.? a sçhimbiilui de vederi îpţre suri pepţru îmbunătăţirea at­
trebuie sg uităm că în lume
state, în vederea abordării şi
regiune,
în
mosferei
aceasţă
continuă să existe forţe reac­ ma vreme progrese remorca- cană qr acorda României clau­ soluţionării şi a altor proble­ pentru crearea condiţiilor în
ţionare interesate să continue bile. Vizitele efectuate qnul za naţiunii eelei mai favoriza­ me legate de înfăptuirea secu­ vederea soluţionării pe cale
Stimaţi tovarăşi. potriva politicii imperialiste ferm de destindere şi co­ politica de dominaţie şi dictat trerul in tarile continentului te. Doresc să informez plenara rităţii, inclusiv posibilitatea poliţjcă a conflicţului, în spi­
de dominaţie şi război. întă­ laborare relaţiilor dintre sta­ imperialistă şi, sub diferite africani recentele vizite în că preşedintole Statelor Unite unor intilniri sau reuniuni in­ ritul şi pe baza rezoluţiei
Comitetul Central a înscris rirea unităţii clasei muncitoa­ te o constituie rezultatele forme, să se amestece în tre- Pakistan şi Iran — precum şi şi oficialităţile americane con­ ternaţionale consacrate aces­ Consiliului de Securitate din
pe ordinea de zi a plenarei re din fiecare ţară, a organi­ alegerilor ţinute în ultima burile interne ale altor state. vizitele făcute de reprezenlan- sideră — şi declară — că vor tui scop, evitîndu-şe greută­ 1§67, astfel îneît să şe ajungă
şi problemele activităţii ex­ zaţiilor ei politice şi profe­ vreme în Stateje Unite ale Este ştiut că pe planeta noas- ţii unora djn acesţe ţări în da curs acestui deziderat. ţile care au trebuit depăşite, la retragerea trupelor israe-
terne, ţinînd seama că viaţa sionale face şă sporească şi America, Republica Federală tră mai stăruie conflicte intre România — au deschis noi Lq ba?a raporturilor noas­ etapele care au trebuit par­ liepe dip ţeritorjile arabe o-
politică mondială cunoaşte o nţ ai mult influenta proletaria­ Gennanja, .Japonjn, Olanda state, motive de suspiciune, perspective de lărgire a cola­ tre ci) toaţe ţările voig şiţua curse pînă la întâlnirea de la cupate, la respectarea inde­
evoluţie deosebit de dinami­ tului de prplulindem în Iuptq şi în alte state, După cum se se mai menţin vestigii ale co­ borării ţării noastre cu aceste permanent — ca şi pipă acum Helsinki şi, în viitor, pînă la pendenţei şi suveranităţii ’na­
că, aducînd merou pe primul frontului antUrripqrialişt mon­ ştje, în aceste ţări o parte lonialismului, ale asupririi ra­ sţqte. Vop 1* finalizate in con­ — principiile respeciării de­ ţinerea conferinţei europene. ţionale a fiecărui sţat, ia re­
plan noi şi noi probleme de dial poplru pace, destindere însemnată a opiniei publice a siale, împotriva cărora unele tinuare o sgrie de acţiuni in pline a independentei şi şu? Ung din prQblemelb irnpor- zolvarea proialemei populaţiei
care trebuie să ţinem seama şj colaborare. poporului a votat pentru o po­ popoare sînt nevoite să lupte cadrul acordurilor ,de coopera? y snltăţii naţionale, egalităţii tagţe care preocupă astăzi fn palestiniene îp„ conformitate
er
în desfăşurarea activităţii litică mai realistă dc apropie­ cp arma în mină pentru a-şi în drepturi, neamestecului in rggd deoşebit popoarele din cu interesele ei legitime.
Se înscriu tot mai hotărît
noastre internaţionale şi na­ în rîndul forţelor sociale ce re, pace şi colaborare între dobîndi dreptul de a fi stăpî- re economică şi tehnico-ştiin- treburile interne şi avantaju­ Europa, ça dealtfel toaţe po­ in zjieie noastre, upui dm
tifică Încheiate cu aceste ţări,
ţionale. acţionează în direcţia dezvol­ naţiuni, de destindere în viaţa ne pe soarta lor. Toate aces- precum şi cu altele, se vor lui roqiproc, renunţării la poarele lumii, este faptul că obiectivele de cea mai mare
Desfăşurarea evenimentelor internaţională, do soluţionare, tea impun menţinerea trează forţă şi la ameninţarea cu for­ pe continentul nostru se află însemnătate în viaţa interna­
din ultimul timp confirmă tării progresiste a societăţii pe cale politică, a probleme­ a vigilenţei şi intensificarea perfecta noi acorduri şi în­ ţa. Acesţe princjpji şînţ toţ o aglpmerare de trupe, arme ţională este evitarea oricăror
justeţea analizei făcute de masele ţărănimii care, într-o lor litigioase dintre state. ţelegeri cu o serie de state de mai larg recunoscuţii do pn- şi inşţalaţii rpiliţape ce nu-şi confruntări militare, promo­
Congresul al X-lea şi de Con­ serie de ţări, deţin un rol ini- Cea mai recentă şi mai e- luptei pentru accentuarea pe acest continent. Prevedem poarple de pe ţoate continen­ găseşte egal în Îunif: Chiar varea largă, susţinută 'a me­
ferinţa Naţională eu privire portanţ în viaţa economică şi lpcventă ilustrare a cursului cursului destinderii. Este ne­ ca şi in acest an să continue tele şj înscrise în documente­ prezenţa fizică a acestor tru­ todei tratativelor ca mijloc
la caracteristicile principale politico-socială, păturile mijlo­ cesar să se acţioneze cu toa­ întîlnirile c-u conducători ai pe militare Şi armarpepţe con- de soluţionare a problemelor
ale vieţii internaţionale, a cii ale populaţiei profund in­ pozitiv manifestat în viaţa in­ tă fermitatea împotriva poli­ ţărilor africane. le ce reglementează raportu­ sţiţyie un pericol peptria po­ litigioase, a conflictelor din­
rile dintre ţări ca singurele
aprecierilor partidului nostru teresate în lupta Împotriva ternaţională o constiţuie în­ ticii imperialiste de forţă şi O atenţie deosebită vom a- poarele dip această parte a tre state. Tratativele, discuţi­
faţă de tendinţele şi procese­ monopolurilor. cheierea acordului de la Pa­ dictat, colonialistă şi neocolp- cordq dezvoltării relaţiilor ce corespund dorinţei şi into- lumii, un factor de neîncre­ ile purtate în spiritul înţele­
le dezvoltării contemporane. Un rol sporit dobîndeşte ip ris cu privire la încetarea răz­ nialistă, pentru o politică nouă României cu ţările A-rnepicii reselor promovării păcii şi co­ dere şi insecuritate. De aceeg gerii şi respectului faţă de
Trăsătura de bază a evolu­ societatea rie azi, caracterizată boiului din Vietţiam, împreu­ de colaborare şi pace. Aceasta Latine — continent cape în laborării. România este hotă- popoarele europene consideră interesele fiecărei părţi, faţă
ţiei politice pe arena mon­ prin cea raai impetuoasă rleş- nă cu ¡ntroaga opinie publică impune unirea tuturor forţelor zilele noastre eştp terenul ))• rîtă să-şi lărgească continuu problerpg dezarmapli, a eli­ de cauza generală a păcii şi
dială continuă să fie tendin­ făşuraro a revoluţiei tehnico- progresistă, poporul român a. antiimperialiste, a tuturor po­ nor profunde prefaceri şpcial- relaţiile pe ba/a acestor prin­ minării cauzelpr parg pot ge­ destinderii,' .şînt unica' soluţie
ţa spre intensificarea colabo­ şliinţifice, intelectualitatea ho- salutat cu satisfacţie înche­ poarelor dornice să trăiască politice cu caracter progre­ cipii, miliţînd ferm penlru a- nera UH nou război, drept o cp adevărat viabilă de rezol­
rării dintre state, afirmarea tărîtă să asigure folosirea ma­ ierea gceşlui acord, menit să libere şi independente, în co­ sist. Toţ raai multe state de pe firmarea tot mai puternică în prpbiemă fundamentală a în­ vare a diferendelor dintre
tot mai puternică a voinţei rilor cuceriri ale cunoaşterii pună capăt acţiunilor milita­ laborare şj pace. acest continent acţionează in viaţa internaţionrlă a unor făptuirii securităţii europene. state, de evitare a războiului,
popoarelor de a asigura des­ umane în slujba progresului re din această parte a lumii, Stimaţi tovarăşi, relaţii noi între state, de ega­ Desigur, realizarea dezarmării de dezvoltare a colaborării
tinderea şi pacea, de a pro- să oprească războiul care a direcţja eliberării de sub do? litate şj respecţ mutual. este un proces complex care internaţionale şi asigurare a
moVcţ pe scară lgrgă metoda şi civilizaţiei, a bunăstării şi adus atîtea suferinţe şi daune In informările prezentate in mjnaţia marilor monopoluri, cere eforturi serioase şi înde­ păcii.
tratativelor ca mijloc de so­ fericirii popoarelor, a păcii şi poporului vietnamez. România cadrul pleparei a fşisţ înfăţişa­ penţru promovarea în viaţa Stimaţi tovarăşi, lungate din partea tuturor
luţionare a problemelor li­ securităţii. q aoorcjaţ întoţzjeauna un spri­ tă pe larg activitatea interna­ politică, economică şi socială statolqr. De aceea considerăm Stimaţi tovarăşi,
tigioase. O puternică forţă socială jin activ poporului vietnamez ţională desfăşurată în anii tre­ a unor măsuri cu caracter de­ Aş dqri să mă refer, în că şînt binevenite, la înce­ I
Un factor de prima însem­ care joacă un rol ţot mai im­ în lupta sa dreaptă, a mili­ cuţi de ţara noastră. Repu­ mocratic. progresist, menite să continuare, la cîteva din pro­ put, şi unele măsuri parţiale, Una din marile probleme
nătate care influenţează po­ portant în viaţa lumii contem­ tat cu (ermitale pentru înce­ blica Socialistă Rpmânia a mi­ le consolideze independenţa blemele deosebit de importan- cum ar fi retragerea trupelor ale lumii contemporane, care
zitiv evoluţia vieţii interna­ porane o reprezintă sulele şi tarea şi soluţionarea pe cale litat consecvent pentru reali­ naţională, să creeze popoare­ te_ care stau în atenţie noas­ Străine de pe teritoriile altor preocupă în mod vital popoa­
ţionale îl constituie afirma­ sutele de milioane de femei politică- a războiului din Viet­ zarea unei atmosfere de în­ lor respective condiţii mai bu­ tră în perioada unmătggre — şţate în limitele frontierelor rele de pe toate continentele
rea tot mai impetuoasă a for­ preocupata în mod vital de nam 5* în general din Indo- credere şi conlucrare paşnică ne pentru a-şi valorifica bo­ şi în primul rînd la proble­ lor naţionale, lichidarea ba­ pste înfăptuirea dezarmării,
ţelor socialismului. Constituie înlăturarea războaielor, a văr­ ohina- Lupta poporului viet­ între naţiuni, penţru înfăptui­ găţiile naţionale în interesul ma securităţii eurqpene pe zelor militare aflate pe teri­ şi, în primul rînd, a dezar­
6 realitate de necontestat a sărilor de sînge, căror?* HÜ namez, eroismul cu care el a rea aspiraţiilor popoarelor de propriu. Cu unele din aceste care o considerăm chestiunea toriul altor ţări, reducerea tu­ mării nucleare. In zilele noas­
zilelor noastre faptul că ţă­ igr trebuie să le dea tribut, ştiut să-şi apere dreptul sa­ a se dezvolta liber şi spveran. ţări avem acorduri economi­ centrală, de prim pian, a ac­ turor trupelor militare, re­ tre, cursa înarmărilor, cu ri­
rile socialiste dobîndeşe un de crearea unor relaţii de pa­ cru la independenţă şi liber­ Arţiqnînd în spiritul prin­ ce şi culturale, cu altele ur­ tivităţii noastre internaţiona­ nunţarea la manevre milRgre sipa imensă de resurse mate­
prestigiu crescînd, au un rol ce Şi bună înţelegere între tate, dovedesc că în zilele cipiilor fundamentale care că­ mează să încheiem în viitor, le, în viitor. După cum se şţ la demonstraţii de forţă la riale şi umane pe care o pro­
tot mai important în deter- popoare. noastre forţa armată orieit ar lăuzesc politica nqaşlră ex­ In cprsul acestui an va avea ştie, în toapana anului trecut graniţele altor state, diminua­ voacă, constituie pu numai un
rn in circa cursului evenimen­ O uriaşă forţă a progresu­ fi de puternică, nu mai poate ternă, corespunzător şgrcinUpr loc o lărgire a colaborării cu au început la Helsinki lucră­ rea treptată a bugetelor mi­ factor generator de instabili­
telor, în lupta pentru pace şi lui contemporan o reprezintă înfrînge voinţa unei naţiuni sţabilitp de Congresul q] Ji-lea statele laţino-americane; e- rile pregătitoare pentru orga­ litar? Si îneptarea cursei înar­ tate şi insecuritate în viaţa
destindere în lume. Socialis­ de a-şi hotărî singură desti­ xistă inclusiv perspectiva vizi­ nizarea conferinţei europene mărilor, desfiinţarea blocurilor internaţională, ci şi o povară
mul ca mod dc organizare a masele largi ale tinerei gene­ nele, de a trăi în libertate şi şi de Conferinţa Naţională, ta­ tării unui mare număr de state consacrate realizării securită­ militare, crearea de zone de- tot mai grea pe umerii tutu­
ra noastră şi-a amplificat con­
societăţii, se impune tot mai raţii de pretutindeni rare, mai independenţă. No exprimăm din America Latină. Fiind ea ţii pe cpntinontul poştru, jn nucţegrizaţe îp diferite re­ ror popoarelor, Prin înfăptui­
puternic în conştiinţa lumii ¡puţin legate de rânduielile speranţa că acordul realizat tinuu raporturile multilatera­ însăşi tară în curs de dezvol­ cadrul cărora s-au obţinpţ o giuni ale Eurgpşi, rea dezarmării, uriaşele fon­
contemporane. vechi, anacronice aspiră la le cu celelalte ţări ale lumii. tare, România va lărgi şi în­ serie de rezultate pozitive. In ce priveşte reuniunea de duri care se cheltuiesc astăzi
Trebuie menţionată, ca o schimbări sociale revoluţio­ la Paris va deschide calea In cursul anului trecut am tări continuu colaborarea şi România şi-a adus contribu­ la Viena consacrată reducerii pentru şusţinerea cursei înar­
caracteristică importanţă a nare profunde, care să permi­ s.pre o pace trainică în aceas­ avui intilniri şi convorbiri cu conlucrarea cu statele slab ţia la aceste dezbateri şi este trupelor şi a armamentelor în mărilor vor putea să ia dru­
vieţii internaţionale aptuale, tă triumful dreptăţii şi echi­ tă parte a lunali, creieri con­ 18 şefi de state din Europa, dezvoltate sau în curs de dez­ hotăriţă să participe, in con­ Europa Centrală, România a mul construcţiei paşnice, al
',
afirmarea a zeci şi zeci c a tăţii sociale, !a p politică diţii ca poporul vietnamez Aşiq Şi Africa, au fost semna­ voltare, în scopul asigurării tinuare, ţn rrţpd activ, atîţ lg hotărît să participe la discu­ ridicării nivelului de viaţă al
popoare oare s^au constituit nouă de libertate şi egalita­ să-şi poată îndrepta forţele le declaraţii comune de poli­ unui progres mai rapid al ţă­ pregătirea cît şi la organiza­ ţiile preliminare şi la nego­ popoarelor, al combaterii fe­
în state independente şi care te între naţiuni, de prietenie spre realizarea unilătii, spre tică externă, au foşt încheia­ rilor noastre pe calea lichidă­ rea conferinţei, astfel ca a- cieri deoarece — ca dealtfel nomenului subdezvoltării eco­
îşi afirmă tot mai hotărît şi colaborare rodnică între po­ ştergerea urmelor dureroase te acorduri şi înţelegeri me­ rii decalajului caro ne despar­ ceasta să corespundă pe de­ togte statele continentului — nomice, al soluţionării atîtor
dreptul de a se dezvolta de poare, la abolirea pentru tot­ ale războiului şi dezvoltarea nite să dezvolte raporturile te de statele avansate rjţn plin aşteptărilor poporului este interesată în soluţiona­ şi atîtor altor probleme de
sirio stătător, de a-şi valorifi­ deauna a politicii imperialis­ sa economică şi socială de reciproce şi, totodată, să con­ punct de vedere economic ale nostru şi tuturor popoarelor rea oricăror probleme care oare depinde mersul înainte
ca în interes propriu bogă­ te de forţă, de presiune şi in­ şine stălătoare, să-Şi poală tribuie la lărgirea colaborării lumii. din Europa. Acum problema reprezintă parte componentă al omenirii pe calea civiliza­
centrală care se pune în ca­
ţiile naţionale, de a ieşi în timidare, a discriminării rasia­ soluţiona problemele cores­ şi cooperării internaţionale. Solidară cu popoarele care drul întilnirii de la Helsinki a problemei generale a secu­ ţiei. România, care în condi­
-
sc u
c
tr-un timp 't nrai f 't , clin le şi colonialismului, a agre­ punzător voinţei şi aspiraţii­ Am avut, de asemenei, întîl- este de a se trece concret la rităţii europene. Dată fiind ţiile de astăzi cheltuieşte —
starea de subdezvoltare şi a siunii şi războiului. lor proprii, fără nici un ames­ niri cu un mare număr de re­ se mai află încă sub .domina­ însemnăţgţea acestei proble­ ca dealtfel toate staţele — o
se elibera definitiv de orice Masele hrgi populare din tec din afară. prezentanţi ai guvernelor, pre­ ţia colonială, care luptă pen- redactarea ordinii de zi şi la me pentru îmbunătăţirea cli­ parte din venitul naţional
tutelă colonialistă şi neoco- Conferinţa internaţională cu cum şi cu personalităţi politi­ tril cucerirea dreptului lq viq.- stabilirea mandatului pentru matului european, toate sta­ penţru întărirea capacităţii
conferinţă Apreciem că pro­
lonialistă. Aceste state se im­ toate ţările, cercurile largi privire la Viotnam, care se ce din aproape toate statele ţă liberăi România ya şpirijini tele continentului — din care sale de apărare, este hotărîtă
pun tot mai mult ca o pu­ ale opiniei publice devin tot desfăşoară la Paris în acest« lumii. Au fost stabilite rela­ în continuare în moţi activ punerile făcuţc pînă ăcunq re­ unele sînt vecine cu ţările să participe activ şi în vi­
ternicei forţă a progresului in m.ai conştiente de rolul şi răs­ zile, şi actul care a fost sem­ ţii diplomatice cu încă 7 sta­ mişcările de eliberare naţio­ prezintă o ha?ă bună pentru care au Pe teritoriul lor tru­ itor Ja dezbaterea tuturor pro­
tirpp
a
se
într-un
elabora,
lumoa contemporană. punderea pe rare o au în nat astăzi de către toţi parti­ te, România avînd in prezent nală împotriva colonialismului scurt, ordinea de zi şi man­ pe străine — sînt îndreptăţite blemelor care privesc dezan­
In lumea de azi, sc afirma lupta pentru promovarea li­ cipanţii la conferinţă demon­ relaţii diplomatice şi consulare şi neocoionialişniului. Apre­ datele spre a se putea proce­ să participe cu drepturi ega­ gajarea militară, la găsirea
tot mai puternic clasa munci­ nei politici noi în viaţa inter­ strează, o dală în plus, că da­ cu un număr de 109 state ale ciem pa deosebit de pozitiv da |a stabilirea datei ţinerii le la discuţii, să-şi exprime soluţiilor care sg dea posibi-
toare _ (orta cea raai avan­ naţională, pentru destindere, ră şe porneşte de la respec­ lumii. faptul că în sesiunea din conferinţei generai-euroRene. opinia, să contribuie la efor- Utaţpg popoarelor şă păşească
sata a societăţii - caro joacă eelabe,rare şi pace. O expre­ tarea independenţei şi suve­ S-au întreprins in această toamna anului tregut Aduna­ Este în interesul tuturor po­ ti*j penţnj găsirea qejpr mai in mod rea! pe calea dezar­
un rol decisiv atît în lupta sie grăitoare a dorinţei fier, ranităţii stateler şi de la in­ perioadă numeroase acţiuni rea Generală a Organizaţiei poarelor ea viitoarea confe­ bune soluţii, urmînd, fireşte, mării generale.
pentru proqres social, cit şi binti a popoarelor de a pune concrete penţru dezvoltarea Naţiunilor Unite a recunoscut rinţă să consfinţească Jn do­ ca adoptarea hotărîrilor să so
în apărarea ir.lependenţei şi rapăt incordării internationa­ teresele generale ale păcii se cooperării În producţie şi a mişcările de eliberare din te­ cumentele sale principiile facă r’.e către statele Europei (Continuare in pag. a 4-a)
poale ajunge la soluţionarea
suveranităţii popoarelor, îm- le, de a da un curs