Page 16 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 16
snsszgMusaBmoMiMtmMœ tfammmzrptmvxmMiammVi ïZjrjæiŒœ&JiXXŒZX^j^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 644 ® DUMINICA 4 MARTIE 1973
oaasgasramiCEa^^
(Urmare din pag. 3) dezvoltarea liberă şi indepen rile altor popoare, pentru în activitate, militind consecvent Acţionînd în spiritul hotă- să dezvolte şi în viitor cola ţionale spre destindere şi co gii activităţi de conducere şi
dentă a fiecărei naţiuni, în lăturarea surselor de conflic pentru întărirea unităţii şi co rîrilor Congresului al X-lea, borarea largă cu partidele so laborare, pot face să triumfe organizare a construcţiei so
După convingerea noastră, instaurarea unor relaţii noi de te şi războaie din viaţa lu eziunii mişcării comuniste, partidul nostru a avut nenu cialiste şi social democrate, pacea şi înţelegerea Intre na cialiste în patria noastră.
In condiţiile de astăzi, cînd egalitate deplină şi respect mii. După cum cunoaşteţi, la pentru aşezarea relaţiilor din mărate întîlniri şi convorbiri cu alte organizaţii democrati ţiuni, cauza progresului şi ci Avem toate condiţiile pen
pacea şi securitatea capătă reciproc, trebuie să-şi facă sesiunea din toamnă a Adu tre partide pe o bază nouă, de cu reprezentanţii partidelor ce şi progresiste din alte ţări, vilizaţiei. tru a asigura realizarea în
tot mai mult un caracter in mai bine auzit glasul pe are nării Generale a Organizaţiei egalitate deplină în drepturi socialiste şi social-demoera- convins că prin aceasta îşi Republica Socialistă Româ practică a tuturor hotărîrilor
divizibil, o cerinţă de prim na internaţională, să partici Naţiunilor Unite, România a şi neamestec în treburile in te, mişcărilor sindicale, or aduce contribuţia la unirea şi nia, Partidul Comunist Român adoptate. Avem un partid pu
ordin a soluţionării proble pe mai activ — cu drepturi prezentat un proiect de rezo terne, de respectare neabătu ganizaţiilor progresiste, demo întărirea forţelor progresului vor tace totul şi în viitor pen ternic, un activ minunat, co
melor ce preocupă omenirea depline la soluţionarea pro luţie privind creşterea rolului tă a dreptului fiecărui partid cratice de pretutindeni. Vă şi păcii din lumea întreagă. tru a contribui la promovarea mitete judeţene puternice, un
este participarea activă, ne blemelor contemporane. Organizaţiei Naţiunilor Unite de a-şi elabora de sine stătă sînt cunoscute toate acestea O amploare deosebită au în viaţa internaţională a unei activ de stat în stare să re
mijlocită a tuturor statelor la Considerăm că în dezbate în viaţa internaţională. tor linia politică, strategia şi şi nu mă voi mai referi li ele. cunoscut anul trecut raportu politici noi, de egalitate şi zolve cu succes problemele
viaţa internaţională. Fiecare rea şi rezolvarea proble Aprobarea şi consensul de tactica revoluţionară. Sintern Partidul nostru şi-a extins re rile partirlului nostru cu par respect între naţiuni, de pace care stau în faţa noastră!
popor trebuie să participe, în melor actuale un rol de cea care s-a bucurat propunerea convinşi că pe temelia aces- laţiile cu partidele socialiste tidele progresiste de guvernă- şi colaborare, îndeplinindu-şi Doresc ca în încheiere să-mi
condiţii de deplină egalitate, mai mare însemnătate revine ţării noastre din partea tutu tor principii se va putea rea din ţări ale Amcricii Latine, mînt, din statele care au pă astfel cu cinste îndatoririle exprim convingerea că toate
la soluţionarea problemelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, ror statelor participante la liza o unitate trainică, indes Africii şi Asiei, Intîlnirile şi şit pe calea dezvoltării inde ce-i revin faţă de propriul po organele şi organizaţiile de
care privesc mersul înainte precum şi celorlalte organis lucrările Adunării Generale tructibilă între partidele co convorbirile au pus puternic pendente, precum şi cu miş por şi faţă de cauza generală partid, comuniştii, lucrătorii
al omenirii, soarta' păcii şi me internaţionale chemate au dovedit încă o dată că muniste şi muncitoreşti, se în evidentă importanţa deose a socialismului, a progresului din aparatul de stat, toţi oa
civilizaţiei umane. Aceasta să-şi aducă contribuţia la pro toate popoarele sînt profund va asigura întărirea solidari bită pe care o are în zilele cările de eliberare naţionala şi păcii în lumea întreagă.
este o cerinţă esenţială a so movarea înţelegerii şi colabo interesate ca Organizaţia Na tăţii lor internaţionaliste. noastre dezvoltarea relaţiilor din ţările care se mai află (Aplauze puternice). menii muncii îşi vor consacra
întreaga putere de muncă şi
luţionării problemelor în rării între popoare, la apăra ţiunilor Unite să constituie Pornind de la aceste prin şi a colaborării dintre toate încă sub dominaţie colonială.
conformitate cu interesele po rea principiilor dreptului in un cadru organizat, eficient, cipii, considerăm esenţială partidele clasei muncitoare. In comunicatele comune şi în iniţiativa creatoare înfăptuirii
poarelor, cu aspiraţiile lor vi ternaţional, la crearea unui pentru soluţionarea probleme cadrul întilnirilor cu repre Stimaţi tovarăşi, cu succes a programului fău
pentru
tale. climat de deplină securitate lor internaţionale, să acţio comuniste dezvoltarea mişcării Fără îndoială, între P.C.R. şi zentanţii acestor partide şi ririi societăţii socialiste mul
con
intensificarea
Considerăm că un rol tot în lume. neze cu mai multă fermitate partidele socialisto şi sociai- mişcări s-a exprimat hotărî Plenara Comitetului nostru tilateral dezvoltate, propăşirii
mai important trebuie să Este în interesul profund pentru instaurarea unor ra tactelor şi a schimbului ide democrate există deosebiri a- rea comună de a întări în Central a dezbătut pe larg României libere şi indepen
joace în viaţa internaţională al tuturor popoarelor ca atît porturi noi între state. experienţă înlre partide, dis supra unor probleme funda continuare solidaritatea în ca problemele activităţii ce ur dente, ridicării bunăstării şi
actuală ţările mici şi mijlocii Organizaţia Naţiunilor Unite Există condiţii ca prin efor cutarea în spiritul încrederii mentale. .dar acestea nu tre drul luptei forţelor antiimpe- mează să (ie desfăşurată în fericirii naţiunii noastre so
— care reprezintă majoritatea cît şi celelalte organe şi or turile conjugate ale tuturor şi respectului reciproc a dife buie să împiedice conlucrarea rialiste, progresiste din lume3 perioada următoare de partid cialiste. (Aplauze puternice).
statelor lumii. Nu subapre ganisme internaţionale să ac popoarelor, Organizaţia Naţiu ritelor probleme de ini eres co în spirilul înţelegerii şi res întreagă pentru progres social şi guvern, de întregul nostru Doresc, încă o dată, de ia
ciem în nici un fel rolul şi ţioneze cu mai multă efica nilor Unite, ca şi celelalte or mun. Partidul nostru va ac pectului reciproc, pentru rea şi pace, împotriva politicii de popor, un mare număr de tribuna plenarei, să adresez
contribuţia importantă pe ca citate pentru promovarea co ganizaţii internaţionale, să ţiona şi în continuare pentru lizarea aspiraţiilor de progres dominaţie şi agresiune,' pentru proiecte de legi şi măsuri şi tuturor comuniştilor, tuturor
re ţările mari o au şi trebuie laborării şi înţelegerii între dobîndească un rol sporit în promovarea unei atmosfere de şi pace ale clasei muncitoare, asigurarea dezvoltării libere, a luat hotărîri de o deosebită oamenilor muncii, urări de noi
să o aducă la soluţionarea naţiuni, împotriva oricăror viaţa internaţională. In ce o încredere şi respect reciproc ale popoarelor. însăşi experi de sine stătătoare, a fiecărei însemnătate pentru progresul şi noi realizări în activitatea
problemelor vieţii internaţio acte de încălcare a normelor în relaţiile dintre toate par enţa noastră naţională demon naţiuni. patriei noastre, pentru înde lor şi le urez tuturor — şi
nale, dar considerăm, în ace priveşte, România va acţiona tidele comuniste şi muncito strează că colaborarea între In întreaga noastră politică plinirea cu succes a vastului dumneavoastră — succese, mul
laşi timp, că ţările mici şi dreptului internaţional, de in cu toate puterile sale în a- reşti. Fără nici o îndoială, în program elaborat de Congre tă sănătate şi fericire ! (Aplau
mijlocii, profund interesate în gerinţe şi imixtiuni în trebu ceastă direcţie. tărirea unităţii lor va exerci comunişti, socialişti şi social- externă, în întreaga activita sul al X-lea şi de Conferinţa ze puternice, prelungite. în
te internaţională, pe care o
ta o puternică influenţă pozi democrati este un factor dea desfăşurăm consecvent, por Naţională ale partidului. Re treaga asistenţă, în picioare,
tivă asuora luptei revoluţio sebit de important al succesu nim de la convingerea că, alizarea în practică a acestor ovaţionează îndelung pentru
IV. Un eveniment memorabil al istoriei pretutindeni, va întări forţa, lui luptei revoluţionare, al luptînd unite, forţele progre hotărîri va marca, fără îndo partid, pentru Comitetul Cen
nare a clasei muncitoare de
unitatea si coeziunea întregu dezvoltării sociale atît pe plan siste anliimperialiste de pre ială, un mare pas înainte în tral, pentru secretarul gene
naţional, cît şi internaţional.
revoluţionari mondiale—împlinirea a 125 de lui front antiimperiaiist. mon Partidul nostru este hotărit tutindeni pot asigura o evolu dezvoltarea societăţii româ Nicolae Ceauşescu). tovarăşul
ral
al
partidului,
neşti, în perfecţionarea între-
ţie sănăloasă a vieţii interna
dial.
ani de la apariţia „Manifestului Comunist“
Stimaţi tovarăşi, socialiste In România a avut list-dialectică şi istorică, me
o puternică influenţă asupra todă ce şi-a păstrat şi îşi L
In aceste zile se împlinesc dezvoltării mişcării muncito păstrează deplina valabilita
125 de ani de la unul din reşti revoluţionare şi progre te, ca singura în stare să per
cele mai memorabile eveni siste din ţara noastră, lcgîn- mită înţelegerea complexită
mente ale istoriei revoluţiona d-o, totodată, de timpuriu, de ţii vieţii sociale aflate în
re mondiale : apariţia „Mani mişcarea muncitorească inter continuă evoluţie şi schim
festului Comunist" — primul naţională, de înşişi marii ei bare. i C.C. al P.C.R. din 28 fe!
program ştiinţific al clasei conducători. Aceasta a deter „Manifestul Comunist" de
muncitoare, elaborat de Karl minat închegarea, cu aproape monstrează însemnătatea deo
Marx şi Friederich Engels. 100 de ani în urmă, a orga sebită pe care au acordat-o
Cînd a apărut această monu nizaţiei socialiste a proleta Marx şi Engels studierii nu (Urmare din pag. 1) pe unităţi, acoperindu-se ne Chimice trebuie să ia măsuri culturii, Industriei Alimenta plin atribuţiile ce le-au fost
mentală operă a socialismului riatului român, una dintre numai a istoriei, ci şi a rea funcţionări a tuturor maşini cesităţile de muncitori cali pentru accelerarea elaborării re şi Apelor, organelor şi u- conferite, să extindă prospec
ştiinţific, mişcarea comunistă cele mai vechi din lume, că lităţilor obiective ale epocii lor, utilajelor şi instalaţiilor ficaţi, de tehnicieni şi spe documentaţiilor tehnice, fo nilăţilor agricole, asupra si tarea pieţelor externe, ela
se afla abia la începuturile lăuzită de principiile socialis în care au trăit, a particula din dotare. Este nece cialişti ale noilor unităţi. losind mai bine potenţialul tuaţiei necorespunzătoare în borarea studiilor de marke
ei. După 125 de ani ea a de mului ştiinţific, fapt consem rităţilor şi caracteristicilor re sar ca Ministerul Aprovi — Comitetul de Stat al de proiectare existent şi a- gospodărirea şi apărarea fon ting, participarea la tîrguri şi
venit cea mai mare forţă so- nat, dealtfel, apreciativ, la laţiilor de clasă din acea zionării Tehnico-Materiale şi Planificării, Ministerul Fi trăgînd la această activitate dului funciar, care a condus expoziţii internaţionale.
cial-politică a lumii. Socialis timpul său, de însuşi Marx etapă. Prin întregul său con Controlului Gospodăririi Fon nanţelor, Direcţia Centrală specialişti din institutele de Ia diminuarea, an de an, a Creşterea importantă a vo
mul s-a materializat într-o o- şi Engels. Aceste împrejurări ţinut, această operă genială durilor Fixe, Comitetul de de Statistică, împreună cu cercetare şi învăţămînt, din suprafeţei agricole. Trebuie lumului comerţului exterior
rînduire socială nouă, care a istorice şi-au pus amprenta se dovedeşte a fi expresia cu Stat al Planificării şi minis ministerele şi celelalte orga administraţia proprie, pre luate măsuri pentru limitarea şi realizarea unui volum spo
triumfat în 14 state ce cu asupra evoluţiei ulterioare a noaşterii aprofundate a cerin terele să verifice in fiecare ne centrale trebuie să ia mă cum şi din centrale şi între la strictul necesar a suprafe rit de acţiuni de cooperare e-
prind o treime din populaţia luptei revoluţionare din Româ ţelor vieţii sociale concrete, unitate stadiul asigurării pie suri pentru perfecţionarea prinderi. De asemenea, se ţelor ce se scot din circuitul conomică şi tehnico-ştiinţifică
globului pămîntesc, iar acum nia, a istoriei mişcării socia precum şi a necesităţilor şi selor de schimb pentru anul planificării, calculării şi evi vor lua măsuri pentru a se agricol, pentru eliminarea ex impun ca ministerele şi Co
noi şi noi popoare se pronun liste şi muncitoreşti, a activi tendinţelor de înnoire şi 1973, şi să acţioneze imediat denţei preţului de cost al asigura pe şantiere elabora cesului de umiditate, executa misia Guvernamentală de Co
ţă pentru dezvoltarea lor so tăţii partidului revoluţionar transformare revoluţionară a pentru soluţionarea probleme produselor ; în fiecare între rea unui volum cît mai marc rea amenajărilor de îmbună laborare şi Cooperare Econo
cială pe calea socialistă. Par al clasei muncitoare, inclusiv societăţii omeneşti. In aceasta prindere, secţie şi loc dc de proiecte de execuţie. tăţiri funciare, pentru cultiva mică şi Tehnică să se preocu
tidele comuniste au luat fiin asupra procesului de creare a constă, dealtfel, însuşi spiri lor nerezolvate. producţie să se cunoască cos — Pentru grăbirea lucrări rea tuturor suprafeţelor, a te pe activ de finalizarea într-un
ţă în aproape toate ţările lu Partidului Comunist Român, tul creator, viu al materialis — Ministerul Comerţului tul produselor fabricate, să lor de montaj pe şantiere la renurilor libere din vetrele termen mai scurt a acţiunilor
mii, unele dintre ele jucînd de unire organizatorică şi po mului dialectic şi istoric, o- Exterior, ministerele econo existe planuri de cheltuieli, care sint rămîneri în urmă, satelor, dintre construcţiile a- dc cooperare.
un rol de cea mai mare în litică a proletariatului, de u- pus oricărei închistări şi ca mice au obligaţia să lichide care să fie urmărite şi înde ministerele să ia măsuri pen grozootehnice şi a celor re 7. Plenara consideră că sînt
semnătate în viaţa politică a nificare a partidelor comunist nonizări dogmatice, deschis ze urgent rămânerea în urmă plinite în modul cel mai ri tru a constitui echipe de zultate prin limitarea drumu asigurate toate condiţiile pen
naţiunilor lor în lupta pentru şi social-democrat, de făurire spre tot ce este nou în prac în contractarea întregului guros Trebuie dusă o luptă montori din uzinele proprii rilor dc acces. tru ca prevederile planului
libertate şi independenţă na a partidului unic marxist-le- tica socială şi în cunoaşterea necesar dc materii prime, intransigentă împotriva con care să sprijine organizaţiile — Eforturi deosebite tre national de dezvoltare • -ero-
ţională, pentru progres social ninist, cu 25 de ani în urmă. universală. materiale din import, să ia sumului exagerat de materii de montaj în recuperarea în buie depuse în continuare nomiro-socială ţie anul 1973,
şi pace. Comunismul, despre „Manifestul Comunist" s-a In acest spirit s-a străduit măsuri pentru încheierea ,u- prime şi materiale, a rebutu târzierilor ; trebuie luate mă pentru îmbunătăţirea substan privind CREŞTEREA"' NIVE
care Marx şi Engels spuneau impus ca una din operele de să acţioneze şi a acţionat par nor contracte externe de lun rilor şi oricărei forme de suri pentru montarea de ur ţială a activităţii în zooteh LULUI DE TRAI AL POPU
în secolul trecut că este o căpătîi ale tezaurului gîndirii tidul nostru de-a lungul isto gă durată, care să asigure risipă, care măresc nejustifi- genţă a utilajelor aflate în nie şi creşterea producţiei a- LAŢIEI, să fie îndeplinite in
stafie care bîntuie Europa în- sociale revoluţionare a prole riei sale şi acţionează şi în stabilitate aprovizionării e- cat costurile de producţie, stoc. Să se pregătească con nimaliore ; să se pună mai tegral.
spăimîntînd guvernele reac tariatului, datorită spiritului prezent. In acest spirit au în conomiei, îndeosebi cu : ţiţei, diminuează venitul naţional diţiile ca, treptat, întreprin multă ordine în activitatea — Consiliile şi comitetele
ţionare, a devenit o realitate profund ştiinţific în care a ţeles şi înţeleg comuniştii ro fosforite, laminate, piei, bum şi resursele pentru ridicarea derile beneficiare să preia e- fermelor zootehnice, să se oamenilor muncii din unităţi
socială concretă, tipul de ci întreprins analiza dezvoltării mâni să aplice adevărurile bac. nivelului de trai al popu xecuţia lucrărilor de montaj creeze, în cadrul unităţilor, le producătoare de bunuri de
vilizaţie care se impune ca societăţii omeneşti. Pentru generale ale socialismului — Comitetele de partid ju laţiei. a maşinilor-unelte. ferme speciale sau nuclee consum, conducerile ministe
unica perspectivă a dezvoltă prima dată au fost puse în e- ştiinţific la condiţiile concre deţene, municipale şi orăşe — Comitetele judeţene de pentru creşterea animalelor relor trebuie să considere
rii istorice a omenirii, spre videnţă, cu deosebită clarita te ale ţării noastre, să studie neşti, organizaţiile de partid partid, toate organele şi or — Trusturile şi întreprin de reproducţie. O cotitură se drept una din principalele lor
care îşi îndreaptă speranţele te, legităţile care guvernează ze realitatea obiectivă, schim din unităţile economice vor ganizaţiile de partid au dato derile de construcţii, or rioasă trebuie realizată în a- îndatoriri asigurarea şi livra
şi încrederea masele munci dezvoltarea istoriei umane, bările ce se produc în evolu trebui să controleze cu mai ria de a determina ca în fie ganele şi organizaţiile de sigurarea bazei furajere prin rea către fondul pieţei a tu
toare, popoarele de pretutin subliniindu-se faptul că în ţia vieţii sociale, cerinţele multă exigenţă modul în ca care întreprindere, la fiecare partid să acţioneze cu extinderea suprafeţelor de turor mărfurilor în cantităţi
deni, în vederea făuririi unui treaga istorie universală nu dezvoltării în perspectivă a re se acţionează pentru rea loc de muncă să se acţione mai multă răspundere culturi furajere, creşterea ran le şi structura sortimentală şi
destin nou, mai fericit, a u- a fost altceva decît istoria societăţii, precum şi procesele lizarea ritmică a producţiei, ze cu mai multă fermitate pentru organizarea mai bu damentelor la hectar, valori calitativă prevăzute în plan,
nui viitor de libertate şi drep luptei dintre clasele sociale fundamentale ce se produc pe respectarea cu stricteţe a pentru realizarea programelor nă a muncii pe şantiere, ficarea tuturor resurselor, in să rezolve Ia timp problemele
tate socială, de bunăstare ma opuse. Analizînd caracteristi plan mondial, străduindu-se contractelor de aprovizionare stabilite în vederea valorifi revizuirea proiectelor neco clusiv din păşuni şi fînaţuri pe care le ridică buna apro
terială şi spirituală. cile şi interesele fundamenta să găsească soluţiile cele mai şi desfacere, îndeplinirea in cării superioare a resurselor respunzătoare, adoptarea de şi a subproduselor din secto vizionare a populaţiei.
La 125 de ani de la data le ale fiecărei clase, precum adecvate, corespunzătoare fie tegrală a sarcinilor ce revin de materii prime şi materia soluţii constructive şi tehno rul vegetal. — Consiliul pentru coordo
cînd „Manifestul Comunist" şi raporturile dintre ele, Marx cărei etape istorice a dezvol unităţilor în cadrul pro le, îmbunătăţirii calităţii logii de execuţie perfecţio — Ministerul Agriculturii, narea şi îndrumarea activită
a pus piatra de temelie a gîn- şi Engels au pus în relief ro tării României pe calea socia gramelor de cooperare cu produselor. creşterii eficien nate, mecanizarea lucrărilor Industriei Alimentare şi Ape ţii de aprovizionare şi pres
dirii ştiinţifice revoluţionare lul istoric ce revine proleta lismului şi comunismului. Săr alte întreprinderi. ţei in folosirea fondurilor de cu consum mare de manope lor, împreună cu comitetele tări de servicii pentru popu
a proletariatului, socialismul riatului — ca forţa socială bătorind apariţia „Manifestu 2. IN VEDEREA GOSPO producţie, rentabilizării ac ră. extinderea folosirii utila judeţene de partid să acorde laţie, precum şi organele co
a devenit un factor hotărîtor cea mai avansată, mai organi lui Comunist", Partidul Co DĂRIRII RAŢIONALE A tivităţii în toate unităţile e- jelor în două şi chiar trei o deosebită atenţie ridicării respunzătoare din judeţe au
al dezvoltării sociale, deter- zată şi mai consecvent revo munist Român este hotărît să RESURSELOR DE MATERII conomice. schimburi ; să se asigure rapide a nivelului activităţii datoria să exercite un control
minînd într-o măsură tot mai luţionară a societăţii — în a- acţioneze şi de acum înainte PRIME, MATERIALE, F,- toate condiţiile pentru extin economice din unităţile de in permanent asupra activităţii
mare întregul curs al eveni bolirea definitivă a relaţiilor în spiritul concepţiei revolu NERGIE ŞI COMBUSTI Consiliul Central de Con derea substanţială a acordu dustrie alimentară, realizării comerciale, asigurînd aplica
mentelor internaţionale. Este de exploatare şi asuprire, în ţionare materialist-dialectice BIL, Ministerul Aprovi trol Muncitoresc al Activită lui global în construcţii. programului de valorificare rea întocmai a măsurilor sta
cazul să subliniem cu deose eliberarea tuturor celor ce şi istorice ale cărei baze au zionării Tehnico-Materiale ţii Economice şi Sociale, îm 5. — Plenara apreciază că superioară a produselor agri bilite în acest domeniu, îmbu
bită satisfacţie faptul că par muncesc, în instaurarea unei fost puse de Marx şi Engels şi Controlului Gospodări preună cu Ministerul Finan IN DOMENIUL AGRICULTU cole, în scopul asigurării a- nătăţirea aprovizionării şi de
tea înaintată a proletariatului lumi a dreptăţii şi echităţii să militeze în continuare cu rii Fondurilor Fixe, minis ţelor şi Comitetul de Stat RII există condiţii ca pro provizionării populaţiei cu o servirii populaţiei.
român, militanţii sociali de sociale. Tocmai de aceea Marx toată fermitatea pentru tri terele, centralele şi întreprin pentru Preţuri, să exercite ducţiile planificate — atît în gamă mai largă de produse — Consiliile populare vor
frunte ai poporului nostru au şi Engels au subliniat impor umful măreţelor idei ale co derile să încheie rapid acţiu un control sever asupra mo sectorul vegetal, cît şi în cel alimentare. trebui să ia toate măsurile
venit în contact cu ideile tanţa excepţională a ridicării munismului pe p ă m î n t u l nea dc revizuire a normelor dului în care ministerele sta- zootehnic — să fie integral G. ÎMBUNĂTĂŢIREA AC necesare pentru realizarea in
„Manifestului Comunist" la nivelului de cunoaştere a cla României, făcîndu-şi totodată de consum — pe produse, re bilesr preţurile de producţie, realizate. In acest scop, obli TIVITĂŢII DE EXPORT im tegrală a numărului de apar
scurtă vreme de la apariţia sei muncitoare, a înarmării cu cinste datoria de detaşa pere şi subansambluri — acţionează pentru introduce gă comitetele judeţene de pune din partea ministerelor, tamente prevăzut în plan. a
sa, că numeroase din lucrări sale cu teoria ştiinţifică ce-i ment activ al mişcării comu astfel incit începînd cu tri rea ordinii în acest domeniu, partid, toate organele şi uni centralelor şi întreprinderi căminelor pentru tineret, cre-
le de bază ale clasicilor mar permite să înţeleagă procese niste şi muncitoreşti interna mestrul II al acestui an, în combaterea tendinţelor de a tăţile agricole să ia măsuri lor, precum şi a comisiei cen şelor şi căminelor pentru eo
xismului au fost traduse şi le istorice, legităţile dezvoltă ţionale, acţionînd neobosit toate unităţile economice să ridica in mod nejustificat deosebite pentru recuperarea trale şi a comisiilor judeţene nii, precum şi pentru darea
difuzate in România curînd rii sociale, cerinţele progresu pentru victoria cauzei socia se lucreze cu norme riguros preţurile produselor şi lucră rămânerilor în urmă la arătu şi a municipiului Bucureşti în funcţiune la limp a spita
după tipărirea lor, orientînd lui societăţii umane. Autorii lismului în lume, pentru pro fundamentate rilor. rile de toamnă, pentru pregă pentru export o atenţie deo lelor şi policlinicilor.
astfel mişcarea socialistă din ..Manifestului Comunist" au gres social, pentru pace şi 3. Plenara Comitetului Cen — Cercetarea ştiinţifică tre tirea terenurilor şi efectuarea sebită pentru asigurarea fon — Organele şi organizaţiile
România, ţinînd-O la curent putut găsi cheia explicaţiei prietenie între toate naţiunile tral subliniază că problema buie să-şi aducă o contribu în bune condiţii a însămîn- dului de marfă şi a ritmicită de partid sînt chemate să ma
1
cu gîndirea cea mai avansa proceselor sociale cu ajutorul planetei noastre. (Aplauze pu esenţială a planului pe anul ţie sporită la rezolvarea pro ţărilor de primăvară, a tutu ţii livrărilor, pentru respecta nifeste cea mai mare preocu
tă a epocii. Circulaţia ideilor metodei de analiză materia- ternice). 1973, care trebuie să stea în blemelor de care depinde în ror lucrărilor de întreţinere rea cu stricteţe a condiţiilor pare pentru soluţionarea con
centrul atenţiei organelor şi deplinirea cincinalului îna a culturilor, în raport cu de calitate a produselor ; o cretă şi operativă a tuturor
a-
organizaţiilor de partid, a tu inte de termen, introducerea condiţiile specifice din aceas atenţie deosebită trebuie sorti problemelor legate de îmbu
cordată
diversificării
V. Partidul Comunist Român-detaşament constituie CREŞTEREA EFI rapidă în producţie a progre tă perioadă. mentelor cu calităţi tehnice nătăţirea condiţiilor de viată
turor unităţilor economice, o
tehnic,
la
perfecţio
sului
ale oamenilor muncii de Ia
—
Trebuie să se asigure
CIENŢEI IN TOATE RAMU narea continuă a tehnologi darea în funcţiune la termen superioare şi o finisare e- oraşe şi sate.
Plenara
xemplară.
apreciază
activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti RILE PRODUCŢIEI MATE ilor şi modernizarea produc a suprafeţelor irigate, folosi că Ministerul Comerţului Ex Plenara Compotului Cen
¥
valorificarea
ţiei,
superioară
RIALE,
ÎMBUNĂTĂŢIREA
ministere,
terior,
CALITATIVA A ÎNTREGII a resurselor materiale. Ple rea cu răspundere a tuturor centralele celelalte întreprinderile tral îşi exprimă convingerea
suprafeţelor
amenajate
pen
şi
nara apreciază că este nece
eă poporul nostru îşi va con
internaţionale, a! uriaşului front ACTIVITĂŢI ECONOMICE. sar să fie luate în continua tru irigaţii, iar după recolta trebuie să se preocupe în mod sacra în continuare întreaga
centralele
Ministerele,
—
rea păioaselor, însămînţa-
re măsuri pentru mobilizarea
unităţile
şi întreprinderile, proiectare , forţelor spre direcţiile prio , rea imediată a acestora cu po deosebit de creşterea compe capacitate şi forţă creatoare
valorifi
produselor,
titivităţii
transpunerii integrale în viaţă
şi
antiimperiaiist mondial, militant neobosit de cercetare concentreze toate ritare de cercetare, crearea rumb timpuriu pentru pro carea în cît mai bune condi a prevederilor planului pe a-
trebuie
să
ducţia de boabe.
forţele tehnice în vederea institutelor de cercetare cen — Ministerul Industriei ţii a produselor româneşti pe cesl an, realizării măreţului
intensificării procesului de trale pe ramuri, apropierea Chimice trebuie să livreze în Piaţa externă, creşterea con program de accelerare a dez
comerţului
tinuă
a
eficienţei
de
de
pentru victoria ideilor comunismului, modernizare, parametrilor teh- institutelor productivă, accele mod ritmic, potrivit sarcini nostru exterior. In acest scop, voltării cconomico-sociale a
cercetare
de
şi
înnoire
activitatea
patriei, dc făurire a societă
a
ridicare
lor înscrise în plan, cantită
nico-funcţionali ai produse rarea aplicării rezultatelor ţile de îngrăşăminte chimice centralele industriale şi între ţii socialiste multilateral dez
prinderile să exercite pe dc-
democraţiei şi progresului social lor, asimilare scurtarea duratei cercetărilor în producţie ; se şi de produse pentru comba voltate pe pămîntul României.
pentru
vor lua măsuri pentru dez
de
a
şi
integrare
produselor noi. voltarea atelierelor de proto terea bolilor şi dăunătorilor ;
sînt
obli
unităţile
agricole
bazelor
experi
In spiritul şi pe baza orien partidele noastre. Pe multiple aceste partide, numeroşi con — Este necesar ca în toate tipuri şi în a cadru] unităţilor gate să ia măsuri pentru fo
mentale
artistic.
tărilor stabilite de Congresul planuri au continuat să se ducători vizitîndu-ne ţara sau unităţile economice să se ia de cercetare, va fi extinsă losirea mai eficientă a îngră Televisitme patinaj laureaţilor Demon
(par
straţia
al X-lea şi de Conferinţa Na dezvolte relaţiile partidului intîlnindu-se cu reprezentanţi măsuri pentru creşterea răs activitatea de microproduc- şămintelor chimice, precum tea I);
ţională, Partidul Comunist nostru cu partidele comuniste ii partidului nostru. Dealtfel, punderii fiecărui lucrător fa ţie. şi a celor organice existente 17.10 Film serial pentru tine
în
spaţiu“.
Român a acţionat şi acţionea din ţările socialiste ale Asiei însăşi prezenţa în ţara noas- ţă de nivelul tehnic şi cali în fiecare unitate, în special DUMINICA 4 MARTIE ret: „Pierduţi — „Călăto
Episodul
XIX
ză consecvent pentru dezvol — cu Partidul Comunist Chi 'ră, în cursul anului trecut, a tativ al produselor, pentru în 4. — Plenara pune în fa la culturile intensive din sis rie prin robot“;
tarea relaţiilor de colaborare nez, Partidul Muncii din Co 'ieste 350 de militanţi comu tărirea controlului asupra ca ta ministerelor, centralelor şi temele irigate. 8,00 Gimnastica pentru toţi; 17,55 Avanpremieră;
şi solidaritate cu partidele reea, Partidul celor ce mun nişti, din care peste 40 de lităţii, pentru sancţionarea întreprinderilor, organelor şi — Măsuri holărîle trebuie 8,15 Pentru sănătatea dv.; 18,00 Cîntare patriei — concurs
coral interjudeţean;
frăţeşti din ţările socialiste, cesc din Vietnam, Partidul membri ai conducerilor parti severă a oricăror ncrespec- organizaţiilor de partid, co luate pentru asigurarea între 8,30 Cravatele roşii. 10,20 1001 dc seri;
Delfinul Flipper;
din ţări capitaliste şi din alte Popular Revoluţionar Mongol delor — secretari generali, tări a normelor de calitate. misiilor de investiţii, sarci gii cantităţi de legume pla 10.00 Viaţa satului; 19.30 Telejurnal. Săptămîna po
state ale lumii. Au continuat A luat amploare schimbul d< preşedinţi, membri ai Birou — Ministerele, centralele şi na de a asigura toate condi nificate ; în fiecare judeţ şi 11,10 Omul şi muzica lui; Fre- litică internă si internaţio
să se dezvolte pe o linie as experienţă al partidului nos rilor Politice — este ilustrati întreprinderile să asigure ţiile pentru ÎNDEPLINIREA unitate, trebuie stabilite în deric Cliopin; nală în imagini;
Reportajul săptăminii: „To
cendentă relaţiile partidului tru cu partidele din ţările vă pentru amploarea legături realizarea nivelurilor de creş PLANULUI DE INVESTIŢII mod judicios suprafaţa afec 12.00 De strajă patriei; 20.10 tul a început la ora şap
nostru cu partidele comuniste socialiste în diverse domeni lor noastre cu partidele co tere a productivităţii muncii ŞI PUNEREA IN FUNCŢIU tată legumicultura, structura 12,30 Emisiune în limba ma te“. Reportaj;
şi muncitoreşti din ţările so ile activităţii de făurire r muniste şi muncitoreşti fră prevăzute în plan, acţionînd NE A OBIECTIVELOR ECO şi eşalonarea producţiei de ghiară; 20.30 Film artistic: „Marea ex
cialiste. Intîlnirile avute în noii orînduiri sociale. ţeşti. In convorbirile purtate mai ferm pentru aplicarea NOMICE PLANIFICATE — legume şi organizată efectua 14.00 Telex; pediţie a femeilor“ — pro
studiourilor
ultimul an cu tovarăşii L. 1. Partidul Comunist Român ; programelor de măsuri pri condiţie esenţială a realizării rea în bune condiţiuni a lu 14,05-17,00 360 de grade. ducţie a după povestirea ame
ricane,
lui
Brejnev, Todor Jivkov, I. B dezvoltat şi extins, de aseme şi în comunicatele semnate cu vind extinderea mecanizării şi depăşirii prevederilor cin crărilor, astfel incit în toate Din program: Emisiune Frank Copia;
dedicată zilei de 8 Martie.
Tito; Jânos Kâdâr, Erich Ho nea, relaţiile cu partidele co aceste partide a fost exprima şi automatizării, perfecţiona cinalului. judeţele să se asigure necesa Moment folcloric cu Mă ’3,15 Film documentar. It.s.
necker, Gustav Husak, Ed muniste şi muncitoreşti di; tă hotărîrea de a dezvolta pe rea organizării producţiei şi — Ministerele economice şi rul de legume timpurii, dc ria Pietraru. „Au ţesut mii Cehoslovacă. Ştiinţa si teh
nica in slujba producţiei;
ward Gierek, Fidel Castro celelalte ţări ale lumii. In mai departe colaborarea şi a muncii, folosirea integrală îndeosebi Ministerul Indus vară şi de toamnă, atît pentru de flori“ — reportaj reali 1.30 Telejurnal;
„Da
întreprinderea
precum şi cu alţi reprezen cursul anului trecut au fost solidaritatea noastră, pe baza a timpului de lucru şi întă triei Metalurgice, Ministerul consumul propriu, cît şi pen zat la Pentru dumneavoas
cia“.
Campionatele
tanţi de frunte ai partidelor mult .sporite contactele, întîl- egalităţii în drepturi şi inter rirea disciplinei în muncă : Industriei Construcţiilor de tru industrializare şi export. tră, din nou modă. „Lilia- 22,40 patinaj artistic mondiale de
demon
—
comuniste din ţările socialiste trebuie să se asigure, în cel Maşini Unelte şi Electroteh — Plenara atrage din nou na de la o la 8“, reportaj. straţiile laureaţilor (par
au întărit şi mai mult colabo nirile, convorbirile oficiale şi naţionalismului proletar. Vom mai scurt timp, repartizarea nicii, Ministerul Energiei E- atenţia comitetelor judeţene Campionatele mondiale de tea a Il-a).
rarea şi solidaritatea dintre schimburile de experienţă cu dezvolta şi în viitor această judicioasă a forţei de muncă lectrice, Ministerul Industriei de partid, Ministerului Agri
Redacţia $1 administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scris ori), 12317 (culturâ-sport). - Tiparul r I. P. Deva.