Page 18 - Drumul_socialismului_1973_03

y•riBgTgs^arw»^:'..?i.;iim.-4■etc nr\* r Jiv VW W i'AWW
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 645 © MARTI 6 MARTIE 1973

Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie 1173-
Í

vast program de lucru pentru oamenii muncii hunerioreni
Victoria insurecţiei naţionale La Hunedoara erau insta­ sociale. Devalorizarea mone­ tru instaurarea unul guvern
armate antifasciste de l'a 23 Au­ late 5 furnale înalte care fo­ dei, lipsa principalelor ali­ F.N.D." — subliniază mani­
gust 1944, care a marcat, în­ loseau drept combustibil cocs mente de pe piaţă completau festul.
ceputul revoluţiei populare, a şi mangal şi utilizau mine- haosul economic, atunci cînd Acţiuni similare âu loc la
Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal! declanşat un val revoluţionar reurile de fier locale. Din a- războiul nu se terminase şi Petroşani, Haţeg şi în alte lo­
era nevoie de tot mai mult
calităţi din judeţ, ca pretu­
funcţiona
cestea
unul,
doar
nemaicunoscut în istoria po­
porului român. Energiile re­ cu o capacitate de 50 tone metal iar elementele reacţio­ tindeni pe întreg cuprinsul
voluţionare descătuşate, au fontă pe zi. Existau, de ase­ nare unelteau pentru sabota­ ţării.
fost canalizate de Partidul menea, instalate 4 cuptoare rea producţiei. In darea de seamă a pri­
Comunist Român spre înfăp­ Martin cu o capacitate de Cu toate acestea, la che­ măriei oraşului Hunedoara pe
tuirea obiectivelor şi năzuin­ 25 t/şarjă. Dar în funcţiune marea Partidului Comunist anul 1945 se arată că „în peri­
ţelor celor mai largi mase se afla, din lipsă de mate­ Român, metalurgiştii hunedo­ oada de la 1 ianuarie la 0 mar­
populare riale refractare şi fontă, nu­ reni s-au angajat cu toate tie 1945, organizaţia partidu­
mai un cuptor. forţele în mersul puternice- lui comunist (a oraşului Hu­
După ce guvernele reacţio­
n.n.) a stat în
nare ale lui Sănătescu şi Ră- nedoara — acţiunii pentru dobo-
fruntea
Modernizarea producţiei şi a muncii descu s-au dovedit ostile ma­ 28 de ars; de la instaurarea rîrea guvernelor reacţionare
rilor
prefaceri, acţiunile
ma­
în frunte cu Rădescu şi pen­
selor
au
concentrate
fost
partid, populare, conduse de primului guvern democratic tru aducerea la cîrma ţării a
spre preluarea puterii politi­ guvernului de largă concen­
¿Urmare din pag. 1) nătăţiri ce se aduc instalaţiilor şi utilajelor cit şi creşte­ ce, pentru instaurarea unui din istoria fărîi noastre trare democratică Dr. Petru
rea indicelui de utilizare a maşinilor-unelte, incit el să a- guvern popular, care să asi­ Groza".
Oamenii muncii hunedoreni sînt deplin conştienţi de jungă la finele acestui an la 85 la sută — cifră subliniată gure propăşirea democratică După 6 Martie 1945 — re­
importanţa documentelor elaborate de recenta plenară a la plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie trecut. Se depun e- a ţării Situaţia era extrem Fără un comentariu mai lor prefaceri revoluţionare latează darea de seamă — or­
C.C. al P.C.R. şi acţionează cu energie şi hotărîre pentru forturi stăruitoare pentru ca pretutindeni să se înregistreze de grea. Războiul împotriva larg, din datele relatate pînă prin care a trecut ţara. Ei au ganizaţia din Hunedoara a
transpunerea lor neabătută In viaţă. In toate unităţile eco­ niveluri superioare la calitatea şi diversitatea produselor, Germaniei hitleriste încă nu în prezent se desprinde cu înţeles că sprijinirea războiu­ P.C.R. a fost iniţiatoarea tu­
nomice se depun eforturi stăruitoare pentru amplificarea ritmicitatea în îndeplinirea sarcinilor la nivel maximal. Este se terminase, dezastrul eco­ uşurinţă concluzia că pro­ lui pînă la zdrobirea totală a turor acţiunilor de sprijinire
rezultatelor obţinute în anul 1972, îndeplinirea sarcinilor de imperios necesar — aşa cum aprecia tovarăşul Nicolae nomiei în urma răboiului an- ducţia uzinei de fier a fost fascismului, redresarea eco­ a guvernului Groza, pentru
plan pe 1973, la nivel maximal, pentru realizarea cincina­ Ceauşescu — să fie întărită răspunderea întreprinderilor tonescian se resimţea pretu­ cu. mult sub nivelul capaci­ nomiei naţionale şi democra­
lului înainte de termen. Succesele înregistrate la nivelul pentru nivelul calitativ ai produselor. In viitor va trebui tindeni, elementele reacţiona­ tăţii agregatelor existente la tizarea vieţii politice nu pu­ înfăptuirea reformei agrare,
judeţului pe primele două luni ale anului sînt edificatoare ca, odată cu documentele de livrare, să se emită şi „cer­ re din guvern, cunoscutele acea dată. teau fi înfăptuite decît prin- în campania de însămînţări,
repararea
în această privinţă. Pe linia modernizării producţiei şi a tificatul de calitate" semnat de conducătorul unităţii şi de partide istorice, în frunte cu aratul către ogoarelor, comuniste
echipele
de
muncii se fac importanţi paşi înainte în toate întreprinde­ controlorul calităţii. ' monarhia, puneau piedici se­ jilynt^J Ctt iot*« ia ursar©«* ţdkţitmra «-a a numeroaselor unelte agri­
rile. La C. S. Hunedoara se acţionează cu toate forţele — O atenţie deosebită trebuie acordată creşterii producti­ rioase în calea progresului. cole, susţinerea campaniei
pe linia economică şi a muncii organizatorice şi politice de vităţii muncii — indice sintetic fundamental al sporirii e- Acţiunile maselor se trans­ m va SîheJ« ¿Sus de 9 IMS, ma 10, „Totul pentru front, totul
masă — pentru urmarea direcţiilor trasate de recenta ple­ ficienţei economice. Dar creşterea acestui indicator nu tre­ formaseră în adevărate lupte în f«|a - Prefecturel %iemtu a sMdaţina <u
nară a C.C. al P.C.R., pentru dezvoltarea mereu progresivă buie urmărită prin sporirea efortului fizic, ci prin promo­ de stradă pentru preluarea h®$&r«r«H8 criminal© ale reasfiwrclî şl » affr. pentru victorie" şi demasca­
a producţiei, pentru sporirea eficienţei economice. La varea progresului tehnic, prin extinderea mecanizării şi au­ puterii. «na Tn«& IsMSr&rea «©assrâ a eu rea sabotorilor de la uzine­
le de fier.
O.S.M. II, la secţia I furnale, la laminoare, în toate celelal­ tomatizării, prin organizarea pe baze ştiinţifice a produc­
te secţii s-au elaborat In acest an, în urma adunărilor ge­ ţiei şi a muncii. In această privinţă trebuie acţionat mai. e : In acest peisaj de primă­ 8r. GROZA, «w»r- „Această luptă mare —
nerale ale oamenilor muncii, planuri de măsuri concrete, cu nergic în toate unităţile economice ale judeţului, pe şantie­ vară, caracterizat de eferves­ »«*8 mmmM, continuă darea de seamă —
responsabilităţi precise pe oameni şi termene, a căror apli­ rele de construcţii şi în transporturi, unde progresul tehnic cenţa marilor bătălii sociale partidul comunist a dus-o tot
care se urmăreşte cu consecvenţă şi exigenţă. Utilizarea fur-, pătrunde cam anevoios. Dar modernizarea producţiei şi a şi politice se încadrează şi CONSILIUL JUDEŢEAN timpul şi continuă s-o ducă
nalelor, a cuptoarelor, a liniilor de laminare, a utilajelor muncii reclamă şi o bună pregătire a personalului, indife­ lupta maselor hunedorene fără să facă glorie politică
mecanice la parametrii optimi, respectarea graficelor de rent pe ce treaptă a muncii s-ar afla, o riguroasă discipli­ pentru normalizarea produc­ AL FROHTULUi NAŢIONAL DEMOCRAT: de partid, ci de-a dreptul se
revizii şi reparaţii precum şi calitatea acestora, aprovizio­ nă autoimpusă, o-muncă politică permanentă şi consecven­ ţiei, pentru susţinerea răz­ pune în slujba poporului pen­
narea tehnlco-materială, generalizarea experienţei pozitive tă la fiecare loc de producţie. boiului antifascist şi pentru Fragment din „Chemarea Consiliului judeţean al Frontului Na­ tru a ajuta la reconstrucţia
dobîndite de unele colective de muncă stau pe prima filă Sarcinile anului 1973, ale întregului cincinal sînt mari, instaurarea unui guvern de­ ţional Democrat“ pentru sprijinirea guvernului dr. Petru Groza“. unei Românii libere, demo­
a agendei de preocupări a comitetului de partid şi a comi­ mobilizatoare. Cerinţele economiei naţionale, în prezent şi mocratic. In treacăt fie spus, o si­ tr-o muncă încordată şi sus­ crate şi independente. Cu a-
tetului oamenilor muncii, a tuturor factorilor răspunzători în perspectivă, sînt în continuă creştere. Hotărîrile plena­ Oraşul Hunedoara avea pe tuaţie asemănătoare exista şi ţinută la locul de producţie, ceste sarcini a pornit la lup­
1
de mersul producţiei. Şi tot pe aceeaşi filă se situează preo­ rei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie sînt hotă­ atunci o populaţie de numai la exploatările de minereu de disciplină şi ordine şi prin- tă partidul comunist '. Parti­
cupările pentru reducerea consumurilor specifice — îndeo­ rîrile întregului popor. Ele răspund unor imperioase nevoi 7 350, de locuitori ! De necre­ fier aparţinătoare uzinelor de tr-o luptă deschisă şi cura­ dul comunist „va merge îna­
sebi a cocsului metalurgic — pentru economisirea metalu­ ale dezvoltării rapide a societăţii noastre, ele sînt cheia zut, dar documentele vremii fier ale statului. Mai trebuie joasă în fiecare înfruntare inte şi nu va demobiliza pînă
lui şi pentru calitatea produselor. La I.E.C. Deva, la U. C. mobilizării tuturor energiilor creatoare ale poporului, me­ confirmă. Desigur, majorita­ reţinut faptul că, în timpul cu duşmanul. Astfel, după e- ce toţi cetăţenii acestei ţări,
Orăştie şl „Viscoza“ Lupenl, la U.U.M. Petroşani şi F.S.H. nite să asigure înfăptuirea lor exemplară, să grăbească mer­ tea locuitorilor erau munci­ războiului, uzinele de fier au xemplui minerilor din Valea indiferent de naţionalitate şi
Vulcan modernizarea producţiei vizează o serie de Imbu- sul ţării pe drumul ascendent al dezvoltării ei multilaterale. tori la Uzinele de fier ale suferit o pagubă, potrivit u- Jiului, metalurgiştii hune- rasă, nu vor avea o viaţă fe­
statului ; 190 de ingineri şi ricită şi pînă ce această ţară
meseriaşi, 1 749 muncitori ca­ nui calcul provizoriu din a- , doreni se organizează în sin­ nu va fi o ţară a progresului
lificaţi, 2 375 de lucrători fă­ nul 1945, de circa 20 000 000 dicate, cer înlăturarea di­ înfloritor".
Acţiunile
hu­
muncitorilor
ră nici o calificare, 44 de fe­ lei. Fireşte, dezastrul economic rectorului general şi a altor nedoreni din primăvara înso­
elemente reacţionare care îm­
Prin ii initiative—eficientă Muncă intensă pentru mei şi 258 de ucenici. In s-a răsfrînt şi asupra vieţii piedicau sporirea producţiei, rită a anului 1945 au dovedit
total, 4 535 de salariaţi.
demască pe sabotori şi com­
un
un
profund
patriotism,
1 1 plicii lor, numesc pe repre­ înalt spirit de sacrificiu.
zentanţii muncitorilor care să Lupta lor s-a încadrat pe de­
combaterea băltirilor facă parte integrantă din plin în iureşul marilor bătă­
conducerea uzinei şi formea­
economică sporită Producţii supfimentare de cărbune ză brigăzile producţiei şoc şi pentru lii revoluţionare ale desfăşurate
maselor
de
largi
populare,
controlul
al
Ţăranii
S-au evidenţiat în muncă
din
unităţi
cele patru cooperatori agricole ţăranii cooperatori Zente PETROŞANI. Luna fe­ secretarul organizaţiei de desfacerii produselor. sub conducerea partidului co­
pentru
lichidarea
munist,
socialiste din comuna Bă- Munteanu, Alexandru Naia, bruarie a fost rodnică pen­ bază a sectorului I, care a Alături de acţiunile mun­ vechii puteri burghezo-mo-
fost
(Urmare din pag. 1) Depăşirile substanţiale ob­ cia, mobilizaţi de comitetul Liviu Muntean, Alexa/ndru tru minerii de la Dîlja. Ho- realizat planul de extracţie citorilor metalurgişti a Hune­ şiereşti şi făurirea unei noi
oraşului
populaţia
în proporţie de 102,6 la su­
şi
tărîţi să transpună în fapte
ţinute în primii doi ani din comunal de partid şi con­ Kiss, Petru Albu, Silviu indicaţiile date de secreta­ tă. Bine au muncit în doara. La marea adunare orînduiri sociale. Aşa după
nu de puţine ori vin cu so­ actualul cincinal, cumulate cu siliul popular, au trecut la Muntean, deputaţii loja Nă- rul general al partidului, cursul lunii februarie şi bri­ populară ce s-a organizat la cum se ştie, constituirea gu­
înfăptuirea
şi
ce
sarcinilor
Hălălai
I-Iortenzia
dăşteah,
luţii şl propuneri concrete angajamentele din acest an, le-au stabilit pentru noul şi alţii Tot în cadrul lucră­ de a realiza producţii spo­ găzile conduse de Grigore Hunedoara de către F.ND. vernului Dr. Petru Groza nu
privind îmbunătăţirea tehno­ asigură la finele anului 1973 an agricol. Membrii C.A.P. rilor de îmbunătăţiri fun­ rite de cărbune, minerii Dîl- Maxim şi de Ştefan Ghioc, în ziua de 25 februarie 1945 a reprezentat o simplă schim­
logiilor de fabricaţie, reali­ un devans de 3 luni faţă de Băcia, de exemplu, înar­ ciare tinerii din comună — jei au muncit cu abnegaţie, din sectorul II, şi de Pavel se lansează un apel către toţi bare de guvern, ci o schim­
zarea unor piese de schimb sarcinile încredinţate pentru maţi cu tîrnăcoape, sape şi în frunte cu Tiberiu I-lăl- obţinînd la finele lunii fe­ Taşnadi, din sectorul III. cetăţenii democraţi din Hu­ bare a însuşi regimului poli­
de mare importanţă. primii trei ani ai cincinalu­ lopeţi, au purces la săparea bruarie frumoase succese. Taşnadi şi ortacii săi au nedoara şi din jur să protes­ tic din ţara noastră, instau­
1
Bazîndu-ne pe hărnicia şi lui, fapt ce va conduce desi­ de şanţuri şi canale pentru maj, secretarul comitetului Astfel, brigada condusă de realizat zilnic planul de la teze şi să afirme voinţa fer­ rarea puterii revoluţionar-
competenţa acestor oameni, scurgerea apei în tarlaua comunal al U.T.C. — au cură­ Dumitru Bălăşcău, de la începutul anului, în luna fe­ mă de luptă împotriva ele­ democratice a muncitorilor şi
urmărim gospodărirea mai gur la realizarea cincinalului numită Mătcălău. Prin exe­ ţit de spini şi mărăcini su­ sectorul I, a realizat mai mentelor reacţionare din gu­ ţăranilor, care peste puţin
bună a materiilor prime, în patru ani şi jumătate, deci cutarea acestor lucrări ei au prafaţa de teren amintită. mult de 300 tone de cărbu­ bruarie înregistrînd peste vern. „Veniţi să dovedim do­ timp, prin înlăturarea mo­
propunîndu-ne să reducem la respectarea angajamentu­ eliminat băltirea apei de pe ne peste sarcinile de plan, sarcinile de plan aproape rinţa de luptă a hunedoreni- narhiei, avea să deschidă per­
consumul specific cu cel pu­ lui luat. Acesta este răspun­ o suprafaţă de 2,5 ha, care GHEORGHE ŞTIRBU realizând un randament de 900 tone de cărbune. lor pentru o cît mai grabni- spectivele coîjşj^iţcţibi ' socia­
ţin 1 la sută, în aşa fel In­ sul faptic pe care îl dăm altfel era improprie cultu­ secretarul Consiliului popu­ 5,41 tone cărbune pe post. o că înfrîngere militară a fas­ liste în ţara noastră:
■'.r, pc)*TKnrifn ;o rn
cit o zi pe trimestru să lu­ rilor de cîmp. Rezultate bune a obţinut şi LASZI.O CAROL ERWIN cismului prin mărirea efortu­ NICOLAE WARDEGGER
crăm cu material economi­ chemărilor şl hotăririlor- par­ lar comunal Băcia brigada lui Vasile Sidorov, corespondent lui pentru război, pentru de­ arhivist principal
sit. i tidului. mocratizarea ţării şi pen­ la Arhivele statului Deva
Un interes deosebit pentru
faunul mers o! treburilor comune
Pentru comuna Sarmizege- Adunarea activului de par­ pe parcelele Bica, Coturi, Co­ turor fenomenelor negative,
Lusa, 1972 a fost un an bogat tid a constituit nu numai un liba lui Arimie şi altele s-au a mentalităţilor şi atitudini­
in realizări. La producţia a- prilej de analiză a modului obţinut producţii de 2 000 şi lor înapoiate faţă de muncă
gricolă s-au obţinut evidente în care comitetul de partid chiar peste 3 000 kg grîu la şi de avutul obştesc. Birouri­
succese : la grîu un plus, fa­ şi consiliul popular s-au pre­ ha, în timp ce pe alte parce­ lor organizaţiilor de bază din
ţă de ceea ce s-a planificat, ocupat, în lumina documen­ le — Balint, Delişor — doar brigăzile Breazova, Sarmize
de aproape 100 kg la hectar, telor conferinţei pe ţară, do de 500—550 kg. La porumb, getusa şi Zeicani li s-a cerul
la porumb 150 kg, iar la car­ îndeplinirea sarcinilor pe 1972, la Breazova, s-au obţinut să-şi îmbunătăţească munca
tofi mai bine de 1000 ci şi de elaborare a unui pro­ 2 651 kg, la Sarmizegetusa de primire în partid, consi-
kg. In sectorul zooteh­ gram judicios asupra felului 2 478 kg, iar la Zeicani doar liului popular i s-a propus să
nic s-au obţinut de aseme­ în care trebuie să se acţio­ 1 029 kg la hectar, asemenea revadă starea de lucruri din
nea realizări de seamă ; pla­ neze pentru realizarea exem • mari diferenţe neputînd fi
nul a fost nu numai îndepli­ piară a obiectivelor din anul justificate. Pornindu-se toc­ cadrul bibliotecii comunale,
nit ci şi depăşit, fapt ce a 1973 privind creşterea pro­ mai de la o astfel de stare de căminului cultural să-şi o-
creat posibilitatea de a se li­ ducţiilor agricole, dezvoltarea lucruri s-a cerut în mod în­ rienteze mai mult activitatea
vra statului mai multă car­ zootehniei, înfiinţarea unor dreptăţit ca în viitor să se pe lărgirea ariei de răspîndi
ne, mai mult lapte şi alte noi unităţi de producţie cu acţioneze cu mai multă fer­ re a cunoştinţelor eeonomi-
produse. Din sectorul cu ca­ caracter industrial şi de pres- mitate pentru a se asigura co-ştiinţifice şi de informare
racter industrial şi de pres­ politică a cetăţenilor asupra
tări de servicii s-au realizat în evenimentelor interne şi ex­
anul 1972, peste prevederi, a- terne ale partidului şi statului
proape 160 000 lei. La Brea- nostru. S-a subliniat necesita­
Maistrul Instructor Nicolae Noaghl, la o oră practică de strunjtre şl măsurare a pieselor, cu elevii anului I instalatori încăl­ Ce am înfăptuit din obiectivele
zire centrală, de la Şcoala profesională de construcţii Deva. zova s-a construit un pod de tea ca organele şi organizaţiile
Foto: VIRGIL ONOIU beton, la Păucineşti şi Ho- de partid să realizeze în
biţa—Grădişte diguri de a- stabilite de Conferinţa pe ţară munca politică o împletire a
1
părare contra viiturilor de acţiunilor pentru îndeplinirea
apă, la Zeicani şi Sarmizege- exemplară a sarcinilor cu­
tusa importante lucrări edili- a secretarilor comitetelor de partid rente cu măsurile pentru e-
tar-gospodăreşti. ducarea ştiinţifică-ateistă şi
IN CINSTEA ZILEI DE 2 MARTIE gur succint, care reflectă, aşa şi primarilor comunali? Ce avem formarea Folosindu-se oameni­
conştiinţei
desi­
bilanţ
prezentat,
Un
întreaga
lor.
cum s-a apreciat în adunarea gamă de mijloace ale mun­
activului de partid, munca de făcut în viitor? cii politice de masă, este ne­
Conferinţe, simpozioane, La Hunedoara a fost stăruitoare desfăşurată în co­ cesar să se urmărească ca o-
biectiv
populari­
principal
Sarmizegetusa
muna
pentru
înfăptuirea hotăririlor Confe­ zarea şi cunoaşterea politicii
a
economice
şi
programe artiste inaugurat clubul „imuna“ rinţei prevederilor a partidului, statului, a sarcinilor de pro­
partidului
Naţionale
a
Rezoluţiei
Conferinţei pe ţară a secre­ ducţie, a răspunderilor ce
tarilor comitetelor de partid revin colectivelor de muncă,
La Mărtineşti şi Pricaz, înmînat mamelor buchete O după-amiază cu zăpadă, cu vînt aspru şi neprietenos. In şi a preşedinţilor consiliilor fiecărui ţăran cooperator,
duminică, 4 martie a.c., s-au cu flori. contrast cu vremea rea de afară, într-o sală a Casei de cultură populare comunale. Chezăşia fiecărui salariat.
prezentat programe artisti­ ★ a municipiului Hunedoara domnea o atmosferă plină de căldură, succeselor obţinute, arăta Cu prilejul acestei adunări
Tovarăşa
ce şi conferinţe închinate In cadrul lectoratelor nerăbdare, interes, curiozitate... femeilor, a Kafila Iacob, preşedin­ Vasile Zgîrcea, secretar al co­ s-au ridicat şi unele proble­
al
comitetului
anunţat
rostul
municipal
intîlnirii
ta
zilei de 8 Martie. In faţa pentru femei, organizate la din acea după-amiază. Din iniţiativa comitetului municipal al fe­ mitetului de partid şi primar ţări de servicii, pentru des­ me pentru a căror rezolvare
celor peste 300 de specta­ uzina chimică, fabricile meilor şi a comitetului de cultură şi educaţie socialistă, la Hu­ al comunei, constă în aceea făşurarea mai eficientă a executarea la timp şi la un s-a solicitat sprijinul organe­
„Femina“.
numeroase
clubul
fe­
Participau
tori au evoluat — ne-a in­ „Vidra", „11 Iunie“ şi co­ nedoara se inaugura medici, profesoare, inginere, funcţionare, gos­ că în 1972 comuniştii, depu­ nivel calitativ corespunzător lor judeţene. In cuvîntul lor,
:
muncitoare,
mei
format tovarăşa Lucia Avră- operativa meşteşugărească podine. taţii, întreaga masă de locui­ muncii de educaţie şi forma­ a lucrărilor agricole în mulţi dintre vorbitori au in­
mescu — brigada artistică din Orăştie s-au purtat am­ In cuvîntul de deschidere au fost prezentate, succint, obiec­ tori, mobilizaţi de comitetul re a conştiinţei socialiste a toate unităţile, pe toate par­ sistat de exemplu asupra ur­
de agitaţie a căminului ple dezbateri pe marginea tivele pe care clubul şi Ie propune — denumirea clubului vorbeş­ comunal de partid şi consi­ ţărănimii, perfecţionarea în celele, de către toţi cetăţenii gentării elaborării şi defini­
cultural din Dineu Mic temei vizînd cunoaşterea şi te de ia sine că va fi în exclusivitate al femeilor, programul său liul popular, au depus stră­ continuare a stilului şi meto­ comunei. tivării studiilor, schiţelor şi
deci
în
interesele,
fe­
de
desfăşurîntlu-se
funcţie
necesităţile
de
(compusă din 10 femei), ta­ înţelegerea politicii P.C.R., meilor. Se vor avea în vedere explicarea documentelor de par­ danie pentru a înfăptui In delor de muncă ale organiza­ In mod justificat s-au fă­ deta iilor de sistematizare ale
1
raful, solişti vocali, echipa documentelor Conferinţei tid şi de stat. lărgirea orizontului de cunoştinţe al femeilor, în mod neabătut hotărîrile or­ ţiilor de partid, sporirea cut, de asemenea, o serie de comunei.
competenţei lor şi a spiritu­
fie
de căluşari şi brigada ar­ Naţionale, programului de aşa fel îneît acestea să mamă, permanent pregătite să facă faţă con­ în ganelor de partid şi de stat, observaţii critice şi în ceea Pe baza analizei făcute în
cetăţean,
ipostaze
soţie,
formarea
multiplele
unor
de
tistică de agitaţie a cămi­ norme de etică şi echitate vingeri morale sănătoase despre familie şi rolul ei social, creşte­ a obţine în toate domeniile lui de răspundere în condu­ ce priveşte buna îngrijire şi lumina hotăririlor Conferin­
nului cultural din Dineu socialistă. rea rolului femeii în buna gospodărire şl înfrumuseţare a muni­ rezultate din ce în ce « mai cerea activităţii politice, eco­ furajare a animalelor. In ţei Naţionale a P.C.R,, a pre­
Mare. S-au evidenţiat so­ ★ cipiului Hunedoara ş.a. medicul Eugenia Jujcscu, una din animatoa­ nomice şi social-culturale din cadrul adunării de activ au vederilor Conferinţei pe ţară
fn
continuare,
liştii vocali Delia Iancu, A- La căminul cultural din rele principale ale acestei lăudabile iniţiative, s-a referii concret bune. Această apreciere a cadrul comunei. Referindu-se, fost dezbătute şi alte proble­ a secretarilor comitetelor dc
drian Boşorogan, Achim Baru s-a organizat, în cin­ la o seamă de probleme oare vor sta în atenţia consiliului de fost susţinută şi de către alţi de exemplu, la sarcinile ce me : întreţinerea pajiştilor şi partid şi a preşedinţilor con­
prioritate
pro­
al
se
Hăprean şi Viorica Buta. stea Zilei internaţionale a conducere de clubului, accentuînd că teme: va acorda estetică, muzica­ participanţi la dezbateri. Din le au organizaţiile de partid păşunilor, combaterea eroziu­ siliilor populare comunale
educaţie
blemelor
sanitară,
pe
diverse
tît femeii, o duminică cultura­ lă, pregătirea tinerelor fete pentru viaţă, dobindirea unor cunoş­ cuvîntul tov. Vizante Merian, şi consiliul popular în con­ nii solului, aprovizionarea activul de partid a stabilit
Peste 350 femei din sa­ lă. La această manifestare tinţe practice (lucru de mînă, culinare, de aranjare a căminu­ Dumitru Albulescu, Ion A- ducerea agriculturii, activul populaţiei etc., făcîndu-se va­ un program de acţiuni menit
tele Almasu Sec, Popeşti, au participat cooperatoare, lui etc.). la inaugurare au venit, în completare, cu mul­ rion, Gheorghe Dauerbach, de partid a subliniat necesi­ loroase propuneri pentru ob­ să contribuie la ridicarea la
Participantele
Chergheş şi Cozia, aparţi- muncitoare de la fabrica de te idei interesante, propuneri valoroase. Astfel, s-a sugerat, apoi Angheluţ Obrejan s-a des­ tatea îndeplinirii cu consec­ ţinerea unor rezultate mai un nivel superior a întregii
nînd comunei Cîrjiţi, au produse refractare şi din s-a botărît ca, periodic, acţiunile ce se vor organiza în cadrul prins concluzia că organele venţă de către acestea a a- bune în aceste domenii. activităţi politice, economice
şi
pe
şantiere
întreprinderi,
participat, după cum ne in­ alte domenii de activitate, clubului să se desfăşoare o direct pe în lună să fie dedicată tinerelor şi organizaţiile de partid, tribuţiilor ■ ce le revin, îmbu­ Un loc de seamă în dezba­ şi social-culturale, mai buna
zi
instituţiile
în
municipiului,
formează secretarul comite­ casnice. Despre .însemnăta­ fete iar o altă zi să fie consacrată întîlnirilor cu „Invitatul de consiliul popular au militat nătăţirii muncii de îndruma­ teri l-au ocupat activitatea gosoodărire a potenţialului
tului comunal de partid, tea zilei de 8 Martie a vor­ onoare“ al clubului (activişti de partid, oameni de ştiinţă, scrii­ şi militează cu consevenţă re, de control, organizării u- desfăşurată pentru întărirea material şi uman, atragerea
Victor Cizar, la diverse ma­ bit tovarăşa Eugenia Necş, tori, femei cu munci dc răspundere). tovarăşele Eugenia .Jujescu, Valeria pentru a da planurilor de mă­ nor activităţi mai eficiente rîndurilor partidului, ridica­ largă a maselor de cetăţeni
inaugurală,
întîlnirca
Ea
nifestări consacrate zilei de preşedinta comitetului co­ Bucur, Victori' ,'! Pârlea şi Hortensia Mateescu au recitat versuri suri întocmite — îndeplinire, pentru valorificarea tuturor rea nivelului dc pregătire po- în rezolvarea tuturor 'trebu­
8 Martie. Cu acest prilej munal al femeilor. In con­ din lirica feminină, după care a fost vizionată expoziţia de tapi­ pentru a materializa cifrele resurselor şi posibilităţilor e- litico-ideologică al comuniş­ rilor ce le ridică emancipa­
au avut loc expuneri, pro­ tinuare s-a prezentat un serie, deschisă în cadrul clubului. lăudabilă, pentru care, cu siguran­ stabilite în valori concrete şi xistente în comună. In strîn- tilor, munca cuitural-educati- rea comunei Sarmizegetusa.
o
aşadar,
Iată,
iniţiativă
grame artistice. Momente program artistic de către ţă, femeile din municipiul Hunedoara vor manifesta interes. a exista deplină concordanţă să legătură cu aceste proble­ vă, dezvoltarea spiritului de
deosebit de emoţionante au elevii şcolii generale şi gră­ între vorbe şi fapte. me s-a arătat că în anul 1972 combativitate împotriva tu­ C. GHEORGHE
prilejuit pionierii care au diniţa de copii. TINCUJA BUSUIOC