Page 19 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 3 643 © MARŢI 6 MARTIE 1973
i
>avafta8aKrc3CKa 2W8SEP^/ti3aía»iyt*.-<.

s e ^
ri, la Duminică, 4 martie a.c.,
căminul
din
cultural
Şoimuş, peste 60 de tineri Concursul
jinalişti la şah şi tenis de
masă, din comunele Şoimuş,
Mureşul: Rusu — Mircea la prima etapă a returului, Certej, Brănişca şi Hărău,
Mureşul Deva1 ““ Marian, Puie, Precup, Stanciu, voi căuta să pun accent mare şi-au disputat calificarea
Mihai Marian, Macavei II, pe consolidarea sistemului de­ pentru faza judeţeană a a-
(Urmare din pag. 1) Ceauşu II, Macavei I, Sălăjan, fensiv, integrarea liniei de cestei întreceri.
oara Moţ. Au mai jucat Iancu şi atac şi... cristalizarea formulei Restul concurenţilor — lis­
Uilecan. de echipă. In acest sens, vom ÎNTREBAREA NR. 3 : ta fiind prea lungă, spaţiul
pele judeţene !n ultimii doi Corvinul: Socol — Coicu- mai susţine jocuri-şcoală şi nu ne permite publicarea ei
ani ? Aceeaşi situaţie a avut 4-1 (1-0) vom intensifica ritmul antre­ Cu ce prilej s-a afirmat şl a câpătat valoare şi apli­ — au acumulat un singur
Cîrlea,
Mer-
Ioc ţi Ia Minerul Lupeni, Iescu, Muţiu, Popescu, Remus, namentelor. Jucătorii sînt toţi „Cupa care universală sistemul de joc cu 4 fundaşi ? punct la una din cele două
cea,
Popa
clnd, In urma desfăşurării Continuînd jocurile de pre­ sănătoşi, apţi pentru pregătiri RĂSPUNSUL LA ÎNTREBAREA NR. 2 : prime întrebări.
etapei judeţene, boxerii de gătire, Mureşul Deva şi Cor- Munteanu, Goia, Cojocaru, cu o intensitate sporită. Mo­ (Situaţia expusă a cuprins
aici au cîştigat un număr vinul Hunedoara au susţinut Stoica. Au mai jucat Dobre, ralul tuturor se află la un ni­ tineretului In campionatul 1934-1935, echipele Jiul Petroşani (seria a doar răspunsurile din scriso­
de 8 titluri de campioni ju­ două jocuri de verificare — Csergd, Ştefănescu. vel ridicat şi privim cu opti­ 11-a) şi C.F.R. Simeria (seria a IV-a) au fost primele formaţii rile sosite cu ultima poştă —
deţeni, iar la etapa de zonă la Hunedoara, miercuri, şi A arbitrat I. Barbu, ajutat mism returul. divizionare din actualul judeţ Hunedoara, activînd în divizia de ieri — la redacţie. Restul
nu au mai participat. Con­ sîmbătă după-amiază, revan­ de T. Sima şi M- Pădureanu, ie la safe“ B, proaspăt înfiinţată. (In anul 1932 fotbalul românesc a fost scrisorilor ce eventual vor
siderăm că asemenea situa­ şa, la Deva. In primul meci, din Deva. Echipa ce o conduc este tî- organizat pentru prima dată într-un sistem competiţional divi­ sosi azi, dar vor purta pe
ţii trebuie evitate deoarece de la Hunedoara, a cîştigat I. JURA nără, media de vîrstă fiind zionar). ştampilă data de 4 martie a.c.,
spulberă visul unui sportiv divizionara B, Corvinul, cu corespondent de numai 23 ani. Am mare mmamammmst le vom introduce ulterior în
care se pregăteşte un an de 4—0, în urma unui joc dîrz încredere în toţi băieţii şi, îm­ La tenis, simplu băieţi, NOTĂ concurs).
zile pentru a participa la o şi viu disputat. In jocul re­ preună, dorim să „atacăm" tînărul Valentin Iacob, din
asemenea competiţie. O altă vanşă, pe terenul nr. 2 de la unul din primele trei locuri Certej. a dovedit o bună După două etape ale con­ bări următorii participanţi i POŞTA CONCURSULUI
problemă mult discutată a stadionul Cetate, Mureşul De­ ale clasamentului final. Iată pregătire tehnică, cucerind cursului „Cunoaşteţi fotbal Constantin Herţa (Brănişca), Ioan Samoilă (Vaidei), Nelu
fost cea a arbitrajelor, care va a obţinut victoria cu 4—1. şi formaţia lărgită : Olărescu, după o energică partidă ti­ pe primul loc, cu cîte două Ştefan Deteşan (Orăştie), Ni­ Chiş (Baia de Criş), Cornel
In unele situaţii au frustrat Terenul greu a pus proble­ le Costa — portari, Varga, Găi­ tlul de campion zonal. La puncte acumulate din primele colae Crîşmar (Bălata), Aurel Tomuţa (Zdrapţi) — întrucît
pe unii sportivi. In vederea me ambelor echipe, în ceea nă, Tănase I, Furca, Micaţiu fete, cea mai bună jucă­ două întrebări, se situează ur­ Lucaci (Cigmău), Aurora On- nu aţi răspuns la prima în­
redresării actualei situaţii, ce priveşte controlul balonu­ — fundaşi, Diaconu, Enescu, toare de tenis s-a dovedii mătorii 10 participanţi : Pavel coş (Veţel), Ionel Cibian (Hăr- trebare, nu puteţi participa
s-au propus unele măsuri, lui şi construirea acţiunilor locuri Velea — mijlocaşi, Neamţu, tlnăra Tatiana Lazăr, re­ Horvat (Cristur), Vasile Sze- ţăgani), Elena Baliţa (Baia de la concurs.
dintre care amintim: orga­ la poartă. Cu toate acestea, Timar, Colhan, Tănase II, Se- prezentanta comunei Bră­ kely (Simeria), Samoilă Sopo- Criş), Dorel Cuiava (Deva), Simlon Ţermure (Petrila).
nizarea „Cupei primăverii", nu se poate spune că jucăto­ In această iarnă a pregăti­ lea, Radu, Vlad — înaintaşi". nişca. ran (Deva), Gheorghe Crîsnic Constantin Stanciu (Simeria), La întrebarea nr. 1 ne-aţi tri­
cu două etape, competiţie rii ambelor echipe nu s-au rilor, formaţia hunedoreană La întrecerile de dublu (Haţeg), Iacob Moraru (Hune­ Ioan Alexoi (Simeria), Emil mis două răspunsuri t primul
care să angreneze toţi bo­ străduit să imprime jocului un I.G.C.L., în cadrul obişnuitu­ IOAN VLAD băieţi şi mixt, situaţia se doara), Nicolae Constantin Tăgîrţă (Simeria), Angela Tă- — greşit, al doilea — corect.
xerii din judeţ, înaintea des­ ritm cît mai vioi şi plin de lui „stagiu de instruire" din corespondent prezintă astfel: locul I, la (Hunedoara), Dragoniir Ciobo- gîrţă (Simeria), Mihai Roată Datorită faptului că cel de-al
făşurării etapei judeţene a faze spectaculoase la ambele etapa precompetiţiohală, a în- băieţi, a fost cîştigat de tca (Hunedoara), Constantin (Deva), Nicolae Erchedi (Ba- doilea răspuns a sosit In tim­
campionatului republican de porţi, în special în repriza a tîlnit pe Minerul Teliuc ALTE REZULTATE: perechea Valentin Iacob şi Moldovan (Deva), Ovidiu Mo- tiz), Peter Scholtter (Batiz), pul prevăzut In regulament,
juniori, care va avea loc în doua. (2—2), Constructorul Hune­ Jiul — C.S.M. Reşiţa 6—0 Petru Pacoteanu din Cer­ ga (Simeria), Nicolae I. Dără- Mariana Viţionescu (Haţeg), vă acordăm punctul meritat.
oraşul Lupeni, organizarea doara (5—2), Corvinul Hune­ (1—0). Au înscris : Stoian (2), tej,'iar la mixt, titlul de banţ (Simeria Veche). Nicu Stanca (Gothatea), Vasi­ Din păcate, la cea de-a doua
„Criteriului judeţului Hune­ In prima repriză, ambele doara (juniori) 5—2, 2—1, 5—3, Urmeş, Mulţescu, Făgaş şi campion zonal a fost obţi­ le Knebel (Deva), Gheorghe întrebare, primul răspuns a
doara", competiţie cu 10 e- echipe au ratat numeroase o- urmărind pregătirea susţinută Naidin. nut de perechea Tatiana Nu au acumulat nici un Marinescu (Călan), Jasmina sosit greşit, iar cel de-al doi­
tape, în vederea asigurării cazii de gol, Mureşul nereu­ a echipei în condiţii de joc Aurul Brad — Minerul Lu­ Lazăr şi Ion Betea, doi ti­ punct la primele două între- Radulov (Crişcior). lea nu l-aţi mai expediat.
unui sistem competiţional şind să înscrie decît un sin­ peni 2—0. neri talentaţi din Brăniş­
bogat rezervat sportivilor gur gol, prin Precup, în mi­ şi omogenizare a formaţiei de ca. Dacă la tenis competi­
din judeţ; înfiinţarea unei nutul 17, din lovitură de la bază. C.F.R. Slmcria — Dacia O-
secţii de box în oraşul De­ 11 m. In urma unor discuţii cu răştle 3—1. ţia a fost dominată de re­ Crosul m): Maria Dobrănescu (liceul te, şcoli profesional* şi şcoli
va, pe lîngă asociaţia sporti­ In repriza a doua, jocul ca­ Mihai Mălai, antrenorul echi­ Victoria Călan — Minerul prezentanţii comunelor Bră­ îl industrial); senioare, peste 19 generale.
vă Energia Deva, secţie pătă mai multă vioiciune, se pei, acesta ne-a spus: „Pînă Teliuc 2—0. nişca şi Certej, la şah locu­ ani (1 500 m): Niculina Nistor Această competiţie s-a
condusă direct de către caută mai mult drumul cel rile întîi şi dreptul de par­ (şcoala tehnică sanitară). Bă­ bucurat de o mare populari­
C.J.E.F.S. Hunedoara-Deva ; mai scurt spre poartă, şutîn- ticipare la faza judeţeană msrfişorului“ ieţi — 1956—57 (1 500 m): Ma­ tate în rîndurile tinerilor
organizarea unor lecţii me­ du-se mult şi periculos, jucă­ au fost cucerite de comu­ rian Tîrghiniş (şcoala genera­ sportivi, elevi din şcoli, care
todice în oraşele Hunedoara torii deveni reuşind să înscrie na Şoimuş prin tînărul şa- Din iniţiativa C.M.E.F.S., în lă nr. 3); 1954—55 (2 000 m): îndrăgesc această ramură de
şi Lupeni, unde vor partici­ în minutul 64 prin Mihai Ma­ hist, inginerul agronom Pe­ colaborare cu consiliul muni­ Vladimir Dumbravă (grupul sport. In urma unor jocuri a-
pa antrenorii, instructorii şi rian. tru Achim, de la V.A.P. cipal al organizaţiei pionie­ şcolar profesional siderurgic); tractive, dîrze şi viu disputa­
arbitrii de box din judeţ; In minutul 80, Uilecan de­ Bejan, iar la fete de către rilor, la Hunedoara a avut seniori, peste 19 ani (3 000 m): te, primele locuri au fost o-
măsuri organizatorice în ve­ viază, pe extremă, o pasă bu­ comuna Hărău, prin tână­ loc un reuşit concurs de cros, Ion Nicolae (clubul sportiv cupate — pe probe — de :
derea îmbunătăţirii compo­ nă lui Iancu, care era nemar­ ra Magdalena Cîzu. denumit semnificativ „Crosul Corvinul). Simplu fete: 1. Gineta Ca-
nenţei Comisiei judeţene de cat şi acesta înscrie al trei­ O notă bună se cuvine mărţişorului", la al cărui Pe şcoli, primele trei locuri lorini (şc. generală nr. 4); 2.
box, cooptînd membri ata­ lea gol. Ultimul gol al gazde­ şi gazdelor care au asigu­ start au fost aliniaţi peste au fost ocupate de : 1. Liceul Severina Galea (şc. generală
şaţi acestei discipline spor­ lor este înscris în minutul 82, rat condiţii optime de des­ 240 elevi — fete şi băieţi — industrial; 2. Şcoala tehnică nr. 1); 3. Dorina Petre (liceul
tive, capabili să îndrume ac­ din lovitură liberă, de Iancu, făşurare, prin grija tovară­ născuţi între anii 1958—1964. sanitară; 3. Şcoala generală „Decebal"); 4. Viorica Antal
nr. 2.
tivitatea pe care o desfăşoa­ şului Ion Mandula. secre­ In urma unor întreceri dîr- (liceul nr. 2).
tV
ră secţiile de box. şi scorul devine 4—0. tarul comitetului comunal al ze şi pline de dinamism, pri­ ...La secţia de covoare Hu­ Dublu fete: 1. Gineta Ca-
U.T.C., şi a tovarăşului Ti-
Considerăm că aceste pro­ Dar trei minute mai tîrziu, tus Părău, directorul cămi­ mele locuri au fost cîştigate, nedoara a Fabricii „Vidra" lorini — Florentina GydngyS-
puneri, cît şi altele, făcute Ştefănescu reuşeşte să înscrie nului cultural Şoimuş. Fa­ după cum urmează : Fete — din Orăştie sportul a început si (şc. generală nr. 4); 2. Brîn-
la şedinţa de analiză, vor unicul gol al hunedorenilor: za judeţeană a competiţiei pe categorii de vîrstă.— 1963- să fie „îmbrăţişat" cu multă duşa Ducu — Dorina Petre
da posibilitatea redresării a- 4—1. este programată duminică. 64 (300 m): Jenica Roca (şcoa­ dragoste de zecile de tinere (liceul „Decebal"); 3. Lucia
cestei discipline sportive, 11 martie a.c., la Iliă. la generală nr. 16); 1961—62 muncitoare. Ardelean — Terezia Socon-
care la ora actuală se gă­ A fost un joc util ambelor (500 m): Marioara Cazan dan (liceul pedagogic); 4. Ma­
echipe, care s-au dovedit bi­ DUMITRU PAVEL (şcoala generală nr. 8); 1959— „Debutul" l-a constituit or­ ria Cismaru •— Dorina Viner-
seşte mult sub posibilităţile ganizarea de către comitetul şan (şc. generală nr. 1).
ne pregătite înaintea începe­ I activist al Comitetului jude- 60 (800 m): Doina Munteanu
sportive ale judeţului Hu­ „ll“-le I. G. C. L. Hunedoara, după unul din ultimele meciuri l tean al U.T.C. (şcoala generală nr. 8). Băieţi U.T.C. pe secţie a „Cupei 8 Simplu băieţi: 1. Rudolf
nedoara. rii returului. de verificare. — 1960—61 (800 m): Nicolae Martie" la şah şi tenis de Ţapu (şc. profesională con­
v.............................. ..................—/ masă. strucţii); 2. Cristian Prodan
Spătaru (liceul nr. 2); 1958—
59 (1 000 m): Cristian Ghiţu In urma unor întreceri „în (liceul „Decebal"); 3. Mircea
Etapa judeţeană a campio­ J U D Categoria 80 kg : locul I — (liceul nr. 2). familie", de la care n-au lip­ Tolgyi (liceul nr. 2); 4. Lucian
H A N D B A L natului republican de judo Ioan Anca (Şcoala sportivă sit... emoţiile, pe primele Usturoi (şc. materiale con­
individual al seniorilor s-a Deva), campion judeţean pe Pe echipe, locul 1 l-a ocu­ locuri s-au clasat Elena Sur- strucţii).
In vederea pregătirii pen­ Craiova (3-2-1-0-34-23-5). For­ desfăşurat în oraşul Orăştie, mai bine pregătiţi. Iată spor­ 1973 ; locul II — Gheorghe pat şcoala generală nr. 8. du (la şah) şi Elena Raţiu (la Dublu băieţi: î. Nicolae
tru returul campionatului di­ maţia hunedoreană a şcolii competiţie care a angrenat tivii care vor participa la e- Moraru (Straja Orăştie) ; lo­ tenis). Bîrsan — Doru Săraru (liceul
vizionar şcolar de handbal, sportive, antrenată de prof. un număr mare de partici­ tapa de zonă, ce se va desfă­ minier); 2. Gh. Nistor — Zol-
conducerea Şcolii sportive Ioan Mătăsaru, deşi a acumu­ panţi — peste 40, de la aso­ şura în zilele de 8-11 mar­ curile III-IV — Nicolae Sle- „Cupa V. ION tan Bencze (şc. profesională
Hunedoara a organizat, timp lat 5 puncte ca şi craiovence- ciaţiile sportive Şcoala spor­ tie 1973, în oraşul Timişoara. leniuc (Dacia Orăştie) şi Mir- construcţii); 3. Silviu Bozan
de. două zile, în sala Con­ le,,..datorită unui singur gol tivă Deva, Dacia Orăştie, Şti­ Categoria 63 kg : locul I — cea Mîndruţiu (Straja Orăş­ 8 Martie“ „Cupa — Ion Aldeş (liceul „Dece­
structorul,’ 8 Martie", diferenţă, a ocupat locul 2. inţa Petroşani şi Straja O- Dorin Andrica (Şcoala sporti­ tie). bal); 4. Petre Niculescu —
cu participarea' echipelor fe­ Despre fetele profesorului răştie. Consiliul orăşenesc vă Deva), campion judeţean Categoria 93 kg: locui I — Sandi Urzică (liceul pedago­
minine Şcoala sportivă Cra- Mătăsaru se poate nota că în pentru educaţie fizică şi sport pe 1973 ; locul II — Iosif Rist Tot din iniţiativa C.M.E.F.S., speranţelor“ gic). .. i
iova, Şcoala sportivă Reşiţa, acest turneu nu au mai avut Orăştie s-a achitat cu cinste de (Şcoala sportivă Deva) ; locu­ Mircea Felea (Ştiinţa Petro­ în colaborare cu comitetul Cîştigătorilor la probele de
Şcoala sportivă Sibiu şi Şcoa­ omogenitatea pe care le-o cu­ sarcina organizării acestei e- rile III-IV — Vasile Todoran şani), campion judeţean pe municipal al U.T.C., la Hu­ simplu şi dublu le vor fi în-
la sportivă Hunedoara şi a noaştem, majoritatea se pri­ tape, asigurînd condiţii opti­ (Dacia Orăştie) şi Deneş Bla- 1973 ; locul II — Nicolae Lo- nedoara a avut loc crosul do­ Comitetul municipal al mînate diplome şi premii în
formaţiilor masculine Şcoala peau în atac, apărîndu-se de­ me desfăşurării competiţiei, ga (Şcoala sportivă Deva). păzan (Straja Orăştie). tat cu „Cupa 8 Martie", la ca­ U.T.C. Deva a organizat, du­ obiecte, în cadru festiv, în fie­
sportivă Craiova, Şcoala spor­ fectuos mai ales pe extreme. iar în timpul pauzei elevele Categoria 70 kg : locul I — re au participat 600 tineri şi minică, în sala de sport a care şcoală din care fac parte
tivă Sibiu, Constructorul I şi La băieţi, locul 1 l-a ocu­ de la secţia de gimnastică a Gheorghe Curea (Şcoala spor­ Categoria 4-93 kg : locul I tinere — utecişti — dintre şcolii profesionale de con­ sportivii respectivi.
Constructorul II Hunedoara. pat formaţia Constructorul I şcolii generale au efectuat de­ tivă Deva), campion judeţean — Alexandru Dima (Ştiinţa care peste 400 fete. Iată şl strucţii, o competiţie de tenis Demnă de remarcat este
Hunedoara, antrenată de C. monstraţii de gimnastică ar­ pe 1973 ; locul II — Vasile de masă dotată cu „Cupa
La fete, în urma unui meci Petroşani), campion judeţean cîştigătorii, pe categorii de speranţelor", la care au parti­ buna organizare a acestei
viu disputat, cu multe ac­ Boiangiu şi I. Voina. tistică. Arbitrajul bun, prestat Mateescu (Dacia Orăştie) ; lo­ pe 1973. vîrstă : Fete — 1957—58 (800 cipat peste 60 de tineri şi ti­ competiţii.
ţiuni de handbal curat, locul de Gheorghe Barjica şi Zsok curile III-IV -- Iosif Balaş V. VASILESCU m): Ionica Necula (şcoala ge­ nere — campioni din licee
I şi trofeul pus în joc au fost IOAN PĂDUREANU Ladislau, a consemnat drept (Şcoala sportivă Deva) şi E- corespondent nerală nr. 2); 1955—56 (1 000 teoretice, licee de specialita­ I. J.
cîştigate de Şcoala sportivă corespondent cîştigători pe sportivii cel mil Duca (Dacia Orăştie).
atSBME-jzrv??
m
CARTEA ■ SCENA CRANUL

capitolul, bine fundamentat teoretică finală face, încă o acţiunea se petrece în ianua­ Schmidt dovedeşte un larg Film
Edi ioriale teoretic, semnat de redacto­ dată, dovada caracterului o- rie 1933 cînd mişcările revo­ registru interpretativ, natura­
rul acestei cărţi, T. Cătinea- riginal al studiilor propuse luţionare ale clasei muncitoa- leţe şi eleganţă scenică. Eu­
o
nu, despre „Absurdul dogmei de lucrarea recenzată, asigu- re s-au înteţit. Comuniştii genia Papaiani creează, cu (Ü
creştine" Pornind de la o a- rîndu-ne de complexitatea sînt hăituiţi. Buby aduce o mijloace simple, rolul fetei
naliză terminologică sistema­ problemelor puse în discuţie veste care s-a răspîndit în îmbătrînite, complexate, dis­
tică, autorul ne introduce, şi de multitudinea posibilită­ oraş : siguranţa caută un co­ cretă şi modestă, dar capabilă
progresiv, în problematica ţilor de rezolvare ce ni le o- munist care a coborît din de puternice elanuri senti­ Filmul lui Luigi Magni merită ziuni estetice care repudiază or­
atenţia,
de
categoriilor
cazul
dogmei creştine, dezvăluin- feră cadrul larg şi deschis al accelerat Şi familia- Vanciu mentale, de afecţiune. toată este vorba deoarece in operă ganic şi delimitarea Punctul de ve­
tragic
comic.
o
său
despre
du-ne paradoxurile ei centra­ f'lozofiei marxist-leniniste. locuieşte lîngă calea ferată. Vaier Donca (Bunicul) are curajoasă, înzestrată cu un pro­ dere al lui Magni este exact, de­
Semnalăm sub acest titlu rea conştiinţei indivizilor îm­ In final necunoscutul este o partitură pe care şi-o rea­ nunţat mesaj politic. Vorbind oarece dezbaterea unei problema­
aariţia unei noi culegeri de potriva posibilelor intempe­ le (în special, paradoxul tre­ Prof. ANA PCP SIRBU luat de agenţii siguranţei, lizează cu succes, suculent şi despre mişcarea revoluţionară a tici« grave în condiţiile glumei
Magni
creează
extraordinar
un
:xte de ateism ştiinţific, la rii ideologice. imii). Această investigaţie Hunedoara dar nu înainte de a da fa­ de mare efect, Elisabeta Bel- carbonarilor, realitatea vizează foar­ graţioase între esenţă şi circum­
direct
ac­
italiană
te
contrast
iitura ,-,Dacia", de data a- Vorbind despre prismele e- miliei bucurie iar Norei fio­ ba (Mami) îşi trăieşte rolul tuală în care influenţa clericală stanţă, prefigurind, prin acest
:asta cuprinzînd lucrările u- ducaţiei socialiste, A. Chir- rii dragostei şi speranţei. cu distincţie, iar Alex. An- — deşi Vaticanul a devenit mai contrast, evoluţia ulterioară a
dramei. In această ordine de idei,
ui colectiv de autori clu- cev arată că acestea sînt de El La Editura pentru turism a apărut volumul Regizorul G. Teaşcă a pă­ ghelescu (Sever Vanciu) îşi conciliant în probleme politice — viziunea bufă a lui Alberto
este încă puternică.
■ni, condus de Lurenţiu Pop două feluri: teoretice şi ideo­ GEORGE CALINESCU, ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTO­ truns sensul piesei şi a im­ creează personajul cu sobrie­ „Anul carbonarilor“ evocă, cu Sordi asupra duhovnicului are un
Farkas Zoltan, în calitate logice. Consideră necesară RIE. Ediţia este îngrijită şi prefaţată de George primat spectacolului un ritm tate. Deşi de mai mică întin­ pasiune, un episod din istoria efect percutant. Desigur, nu că­
i coordonatori. fundamentarea ştiinţifică in- alert şi o atmosferă tensio­ dere, rolul Necunoscutului îl Italiei, episod care fusese rodul lugărul Sordi, ci cardinalul Ri-
varola — Ugo Tognazzi — dă mă­
unor
La o incursiune în proble- terdisciplinară a unui sistem Muntean. nată, psihologică, disimulată poartă Nicolae Gherghe, ac­ obiectiv şi al istorice. mari frămîntări sura forţei întunecate a Vatica­
şi
sociale
Montanari
atţca esenţială a celor zece de' educaţie ateistă şi antire- Bl In colecţia „Contemporanul nostru", a editu­ de aparenţa comicului. Şi tor cu fină inteligenţă, minu­ Targhlni, alături de tovarăşii lor, nului.
Tonul
lui
ipitole, încercăm să des- ligioasă, continuînd ideea din rii „Albatros", MARCEL PETRIŞOR publică volu­ scenograful Virgil Popa a ţios şi cu întinse posibilităţi de se ridică împotriva acelei con­ legant, este Magni, pronunţat e-
pînă
consecvent
la
,-indem contribuţiile de sin- capitolul anterior. „Obiectul mul „LA ROCHEFOUCAULD — AVENTURA OR­ creat un decor adecvat, rea­ a interpreta subtilităţi psiho­ diţii umilitoare care a face din final. Actul justiţiar al lui Mon­
feudală
Italiei
o
fărîmiţarea
iză ce duc la teoria mar- educaţiei ateist-ştiinţifice con­ GOLIULUI". list şi de strictă funcţionali­ logice. Ştefan Ilie înregis­ ţintă a uneltirilor politice por­ tanari şi Targhlni, săvîrşit întru
Filippo
trădătorului
ist-leninistă despre fenome- stituie o componentă a con­ E La aceeaşi editură a apărut, în colecţia „Ly- tate. Spectacolul cuprinde trează o probă de virtuozitate nite din sinul imperiului hab- pedepsirea arestarea şi apoi condam­
Spada,
sburgic şi din acela al noului im­
jl religios-: A. Duca, în- ştiinţei socialiste — arată au­ ceum", o nouă ediţie a romanelor HORTENSIEI PA- într-o unitate inextricabilă aducînd pe scenă un Teolog periu napoleonian. Carbonarii se­ narea lor au o notă de farsă.
-un articol introductiv, de- torul. De aceea, o psihologie PADAT-BENGESCU : „CONCERT DIN MUZICA DE concepţia regizorului şi in­ ipocrit şi cupid. In roluri sizează just că rivalitatea exis­ Dar finalul schimbă total mersul
neşte poziţia partidului şi comportamentală a educaţiei BACH" (I), „DRUMUL ASCUNS" (II). terpretarea unui grup de ac­ mai mici, Paulina Codreanu tentă între cele două imperii, de menuet în al evenimentelor. A-
zguduitor,
bia
final
acest
aici,
precum
şi
atului nostru faţă de reli- ateiste ar fi insuficientă. Ea tori foarte bine distribuiţi în (Veturia), Alex. Codreanu resc răpirea tirania clericală urmă­ ne dăm seama cu adevărat ce
dreptului
de
Italiei
e şi instituţiile ei. Atitu- trebuie să se asocieze proce­ roluri. Dacă în alte specta­ (Ordonanţa) şi Corvin Alexe a deveni un stat unitar şi inde­ înseamnă ca istoria să decidă
personal.
Montanari
inea acestora — arată au­ sului de formare a conştiin­ Cronica dramatică cole stilul regizoral, sceno­ (Agentul) care se achită foar­ pendent. Montanari şi Targhlni destinul sînt ghilotinaţi nu pen­ şi
Targhini
rul — se bazează pe înţe- ţei cu componentele sale că­ grafia şi interpretarea actori­ te bine de sarcinile drama­ luptă, deci, pentru o patrie libe­ tru atentatul săvîrşit împotriva
ră, cu drepturi suverane.
gerea cuprinzătoare şi mul- lăuzitoare : politico-ideologice cească pot fi discutate în mod tice. Luigi Magni a imaginat în „A- lui Spada. Ei trebuie să plăteas­
laterală pe care ne-o oferă şi morale". In acest scop, separat, „Casa care a fugit „Casa care a fugit prin nul carbonarilor“ o povestire ro­ că pentru cutezanţa cu care s-au
îndoit
divine
drepturile
de
ale
.aterialismul dialectic şi is- psihogeneza conştiinţei socia­ w Í l prin uşă" nu permite aseme­ uşă", de Petru Vintilă, pe mantică, străbătută de unda unui bisericii, cu care au crezut în
iric despre fenomenele rea- liste este un subiect de stu­ m cere usa nea distincţii.. scena Teatrului de • stat „Va­ mare elan. Această povestire să ro­ posibilitatea unui destin uman
fie
mantică
străduieşte
se
nu
tăţii naturale şi sociale din diu pe care autorul îl anti­ 55 In ce priveşte interpreta- . lea Jiului" Petroşani, repre­ exclusiv patetică. Dimpotrivă, mai demn decît acela cu capul
aplecat în faţa dogmei.
ire face parte şi fenomenul cipează. rea trebuie remarcat Emil zintă un real succes artistic. Cornacchia, strălucit interpretat Distribuţia cuprinde în exclu­
■ligios. Intre filozofia mar- N. Kallos se referă la dife­ Schmidt (Buby), actor debu­ Şi acest fapt este semnifica­ de Nino Manfredi, pare să fie un sivitate actori de primă mină Sa- •
desprins
come­
dintr-o
personaj
istă şi religie există o opo- renţa dintre morala comunis­ tant pe scena din Petroşani, die goldoniană. Verva, spumozi- Nino Manfredi, Enrico Maria Robert
Cardinale,
Claudia
lerno,
sale,
disponibilita­
ţie radicală, atît de conţi- tă şi morala religioasă, pri­ care intuieşte complexitatea tiv în apropierea aniversării tatea de evoluţiei declanşa qui-pro-quo-u- Hossein, Renaud Verley, Britt
a
tea
at cît şi funcţională. Cea vite dintr-o perspectivă isto­ personajului receptiv la idei­ unui sfert de secol de exis­ rlle unei farse frenetice fac din Ekland, Ugo Tognazzi, Alberto
Sordi.
intîi e legată de ştiinţă, pe rică. Din altă perspectivă, A. „Casa care a fugit prin u- tă — activitatea comuniştilor le noi (care iubeşte, făcîn- tenţă, timp în care teatrul Cornacchia exponentul unei vi­ AL. C.
nd cea din urmă privile- Mihu pune problema relaţiei şă", a patra premieră din în ilegalitate. din Petroşani a ajuns la o
ază obscurantismul. „Parţi­ dintre religie şi societate, actuala stagiune a Teatru­ Familia profesorului Sever du-şi-1 ideal, pe unchiul Va­ adevărată maturitate artisti­
al nostru — arată A. Duca sub aspect sociologic. Mar­ lui de stat „Valea Jiului" Vanciu trăieşte o viaţă me­ sile, renegat al familiei pen­ că. Pentru melomani
■ a avut şi are o atitudine xismul conţine cîteva consi­ Petroşani este un spectacol diocră, într-un orăşel de pro­ tru că e comunist). Emil T. SPĂTARU
;tlvă în problema formării deraţii esenţiale cu privire la de reală valoare artistică. vincie. Greutăţilor materiale
inşţiinţei socialiste, a con- această relaţie — arată so­ < Scriitorul Petru Vintilă, cu­ li se mai adaugă şi o altă © Mihai Constantinescu stantinescu, Anca Agemolu
ipţiei ştiinţifice despre lume ciologul clujean. De pe pozi­ noscut mai mult ca ‘ poet grijă care s-a transformat în acompaniat de orchestra E- Cornel Constantinii!, Aure
maselor, în eliberarea lor ţia acestuia, trebuie elabora­ şi prozator, a scris o obsesie — Nora, care n-are lectrecord (dirijor Alexan­ lian Andreescu, Marina Voi
e sub influenţa ideologiei tă o sociologie particulară a piesă cu semnificaţii ideo­ nici o perspectivă de căsăto­ dru Imre), oferă discul cu ca, Cori na Chiriac, And;
cştiinţifice, bazată pe mis- fenomenului religios (pe de­ logice bogate, într-o for­ rie. Fratele ei, Buby, student, unele dintre cele mai îndră­ Călugăreanu, Margareta Pîs
cisrn şi superstiţii". plin justificabilă), care în mulă literară ce, începînd în­ fire boemă, receptivă la idei­ gite melodii din repertoriul laru ş.a. interpretează şla
Farkas Zoltan ne prezintă accepţiunea autorului, ar cu­ tr-un ton de comedie, sfîrşeş- le timpului, preia iniţiativa : său: „Fluturele", „Ce faci găre din repertoriul inter
deva aspecte fundamentale prinde patru capitole gene­ te cu o situaţie dramatică. aduce un teolog, amator d( tu „Copilărie", „Teiul". naţional, fredonate de toati
le esenţei fenomenului rale : „Cauzalitatea şi condi­ Atmosfera aceasta ambiguă, căsătorie, dar care e făţar­ @ O surpriză plăcută tu­ vîrstele. Amintim cîtev«
îligios-, arătînd, în opoziţie ţionarea socială a religiei", întreţinută prin personaje-sim- nic şi vînător de zestre. 'Cu turor — discul stereo-mono dintre melodiile discului
a unele teorii occidentale „Elementele acţiunii particu­ bolic autentice, prin sugestii consimţămîntul tuturor, tri­ „Meridiane, melodii (I)“. In „Un vapor", „Soare, soare"
le pildă, teoria animistă), că larizate a religiei şi sistemul şi nuanţe, serveşte în mod ' mite un anunţ matrimonia’ acompaniamentul orchestrei „Nimeni nu e singur pe pă-
senţa oricărei religii este ei", „Dinamica religiei“ şi ideal conţinutul de idei care, spre publicare în ziar. Aştep­ „Eletrecord", dirijată de A- mint , „Timidul", „Ce spu:
redinţa în supianatural. „Religia şi socialul". dacă în primele replici ni se tarea e plină de tensiune tu ?", „Opriţi timpul", „Mă­
Relaţia dintre cultura ge- Dintre celelalte capitole re­ pare vetust, se amplifică Bunicul infirm, ţintuit în fo­ lexandru Imre, Mihai Con- găruşul" ş.a.
erală şi educaţia raţionalist- ţinem pe cel referitor la re­ treptat pentru a ne oferi în toliul său rulant, ca un sim­
teistă a oamenilor muncii final un mesaj actual. Tema bol al conservatorismului Spectacole
ste analizată într-un capitol laţia dintre religie şi artă, fetei nemăritate şi fără pre­ burghez, ţine familia în friu. In
e către I. Aluaş şi L. Pop. semnal de A. Roth, care tenţii e prezentă în literatura Un solicitanta la mîna Norei ® zilele de 8, 9 şi 10 © La sala „Arta" din
leţinem, din consideraţiile pleacă de la problema exis­ noastră dramatică de peste răspunde că le va face o vi­ martie, la Ghelar, Simeria şi Deva, Teatrul de stat Va-
un secol, dar la Petru Vintilă zită. E aşteptat, dar apare Calam Teatrul de estradă lea Jiului" prezintă jok 8
elor doi autori, cîteva ele- tenţei sau inexistenţei unei nu e decît un pretext în ca­ un necunoscut. Pentru a a- dm Deva prezintă specia- martie, piesa lui Petru Vin-
Secvenţă clin filmul „Anul ca rbonarilor", care rulează, înce-
lente apreciate de aceştia relaţii generice între ele. • re e turnată cu multă inte­ fla cine este, spectatorul a pind de ieri, la cinematograful „Patria“ din Deva. colul „Sus cortina la ceta- tilă „Casa care a fugit prin
a fiind esenţiale în înarma­ Se remarcă, în încheiere, ligenţă o altă temă dominan- intuit din cadrul temporar: te • uşă“.