Page 2 - Drumul_socialismului_1973_03

BOT MBHBMMBWEWWPltWMl
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 641 © JOI 1 MARTIE 1973
-^Msrat3naaw«nnuBm.CTW.«fc^t’ftXJOt3BrOTUc«rm«r3»«aw7ai»

Cuvîntarea tovarăşului rii încă de pe ai acum, viito­ a
claselor
absolvenţi
genera­
VlII-a
ale
şcolilor
le şi, bineînţeles, părinţii so
gindesc foarte stăruitor la
ceea ce va urma şi cintă-
NICOLAE CEAUŞESCU gii, perspectivele cu continuă­
rcsc,
împreună
pedago­
ascensiunii
rii
zarea în viaţă. spre reali­
Pe unii din elevii liunc-
dorenl al promoţiei ’73 îi
la deschiderea lucrărilor aşteaptă, profesionale moderne
cu
căldură,
şcoli­
le
■
a-i
ale
zeci
în
pregăti Judeţului, pentru profe­
de
siuni din cele mai utile
Plenarei C. C. ai G. /?. societăţii. fotografia alătura­
In
■i a: „ . tă : Elevii anului I, secţia y
dulgherl-tîmplari-parchetari
profesională
la
Şcoala
(Urmare din pag. 1) produs şi a formelor pe ca­ pot realiza numai în condi­ cesta partidul îşi va putea de construcţii Deva, urmă­
de
re le-a îmbrăcat acest pro­ ţiile în care clasa muncitoa­ îndeplini şi în viitor în mod resc cu atenţie explicaţii­
Justeţea politicii partidului ces de unificare, experienţa re — clasa cea mai avan­ exemplar înalta răspundere le maistrului instructor
este demonstrată în modul clasei muncitoare din Româ­ sată a societăţii — îşi strîn- ce-i revine faţă de popor, Gheorghc Mustaţă, reali-
cel mai elocvent de marile nia constituie o contribuţie ge rîndurile, acţionează uni­ misiunea istorică de forţă zînd cu încredere paşi de­
cisivi spre meseria aleasă.
victorii obţinute în acest sfert însemnată la îmbogăţirea te­ tă în lupta revoluţionară şi politică conducătoare a ţării
de veac de România în toate zaurului teoretic şi practic în fruntea ei se găseşte un pe calea bunăstării şi ferici­
domeniile vieţii economice şi al mişcării comuniste şi partid puternic, înarmat cu rii. Numai aşa partidul îşi
sociale, de succesele istorice muncitoreşti internaţionale. concepţia ştiinţifică a ma­ va îndeplini în continuare,
dobîndite pe calea progresu­ terialismului dialectic şi is­ în cele mai bune condiţiuni,
lui şi civilizaţiei noi, socia­ Istoria noastră revoluţio­ toric, strîns legat de mase, îndatoririle ce-i revin ca de­ A C O R D U L G L O B A L
liste. nară a demonstrat cu pute­ de popor, exponent fidel al taşament activ al mişcării
Luptînd fără preget pentru rea faptelor că lichidarea intereselor fundamentale ale comuniste şi muncitoreşti in­
dezvoltarea patriei, pentru sciziunii şi realizarea unită­ celor ce muncesc, ale în­ ternaţionale, întărind con­
înflorirea multilaterală a so­ ţii politico-organizatorice a tregii naţiuni. (Vii aplauze). tinuu prietenia şi solidarita­
cietăţii noastre socialiste, Par­ clasei muncitoare, crearea Iată de ce este necesar să tea cu celelalte partide co­ cale sigură de sporire a producţiei şi
tidul Comunist Român a dez­ unui partid unic — stat ma­ facem totul, şi de acum îna­ muniste şi muncitoreşti, cu
voltat şi întărit necontenit jor politic de luptă al celor inte, pentru întărirea conti­ toate forţele ce luptă în zi­
solidaritatea internaţionalistă ce muncesc — este o necesi­ nuă a partidului nostru, lele noastre pentru liberta­ a cîştigurilor cooperatorilor
cu celelalte partide co­ tate obiectivă pentru asigu­ pentru cimentarea unităţii te şi progres social, pentru
muniste şi muncitoreşti rarea victoriei, atît în revo­ sale de monolit, pentru ri­ pace şi prietenie între po­
şi-a făcut întotdeauna, cu luţia socialistă, cît şi în o- dicarea nivelului său politic poare.
cinste, datoria de detaşa­ pera de edificare a noii o- şi ideologic şi intensificarea Iată de ce, tovarăşi, tre­ Asigurînd o retribuţie a mănat şi densitatea. In final Biriş — brigada Pui — a lu­ crat în acord global cîte
ment activ al mişcării comu­ rînduiri. Fără un asemenea activităţii sale organizatori­ buie să nu precupeţim nimic muncii în raport cu efortu­ s-au asigurat 40 000 plante la crat 0,45 ha şi a primit ca 0,15 ha şi au primit ca re­
niste şi muncitoreşti interna­ partid, unit, înarmat cu i- ce. Este necesar să acţionăm pentru a face să sporească rile depuse şi rezultatele hectar. Plantele au răsărit retribuţie mai mult de 600 tribuţie pentru munca depu­
ţionale. Bucurîndu-se de spri­ deologia marxist-leninistă, cu şi în continuare cu cea mai şi mai mult forţa şi unita­ concrete obţinute de fiecare şi s-au dezvoltate viguros. kg porumb ştiuleţi; iar fa­ să şi producţia realizată în­
jinul şi încurajarea celorlalte cunoaşterea legilor dezvoltă­ mare răspundere pentru a- tea de fier a partidului nos- — producţia realizată pe u- S-au aplicat, pentru întreţi­ miliile ţăranilor cooperatori tre 300-400 kg cartofi.
partide, el şi-a manifestat la rii sociale, capabil să uneas­ sigurarea unei linii politice stru comunist, combativita­ nitatea de suprafaţă— acor­ nerea culturii, trei praşile Iustin .Gherman şi Adolfina La cultura cartofului —
rîndu-i sprijinul neprecupeţit că şi să organizeze forţele juste a partidului nostru, tea revoluţionară şi capaci­ dul global a dus la o mobili­ mecanice şi două manuale. Neică — brigada Galaţi — care a ocupat o suprafaţă
faţă de celelalte detaşamente poporului, nu este de imagi­ elaborată pe baza aplicării tatea sa organizatorică. A- zare şi participare activă la Lucrînd în acord global, care au lucrat 0,45 ha şi de 30 ha — terenul a fost
ale clasei muncitoare, faţă de nat înfăptuirea sarcinilor de creatoare a legităţilor gene­ ceasta este chezăşia că Par­ muncă a ţărahilor coopera­ ţăranii cooperatori s-au con­ respectiv 0,30 ha au primit fertilizat cu 300 kg super-
partidele care luptă pentru li­ uriaşă complexitate pe care rale la condiţiile concrete tidul Comunist Român va a- tori, a sporit cointeresarea vins că nu rarul umple ca­ ca plată a muncii depuse şi fosfat la hectar, iar pe o
bertate şi progres social, pen­ le pune transformarea revo­ ale fiecărei etape istorice de sigura înfăptuirea cu succes lor în realizarea şi depăşirea rul, ci aplicarea tehnologii­ a producţiei obţinute mai porţiune din suprafaţă s-au
tru cauza socialismului şi co­ luţionară a societăţii pe ca­ dezvoltare a ţării noastre. pe pămîntul României a so­ indicatorilor de plan la toa­ lor moderne de lucrare a mult de 500 şi respectiv 400 administrat şi îngrăşăminte
munismului. In acelaşi timp, lea socialismului. întărirea continuă a par­ te culturile, în toate sectoa­ organice. S-a folosit sămînţâ
partidul nostru a dezvoltat Partidul Comunist Român, tidului cere, de asemenea, cietăţii socialiste multilate­ rele de producţie ale C.A.P. din soiul Mercur. Plantarea
larg contactele cu celelalte încercat şi călit în nenumă­ promovarea cu tot mai mul­ ral dezvoltate şi trecerea la — ne relata tovarăşul Dioni- s-a făcut într-un teren bine
forţe socialiste şi progresiste, rate bătălii revoluţionare tă consecvenţă în viaţa de făurirea societăţii comuniste, sie Zeţa, inginer-şef al coo­ ® Aplicarea acordului global la toate cultu­ pregătit, iar ca lucrări dd
cu mişcările de eliberare naţio­ de-a lungul unei istorii glo­ fiecare zi a principiilor va asigura dezvoltarea libe­ perativei agricole de produc­ rile asigură însemnate sporuri de recoltă întreţinere s-au aplicat două
nală, contribuind activ la în­ rioase de peste o jumătate muncii colective, dezvoltarea ră şi independentă a Româ­ praşile mecanice şi două
tărirea şi dezvoltarea marelui de secol, continuatorul di­ democraţiei de partid, creş­ niei socialiste, creşterea ro­ ţie din Pui. global constituie ® Amplasarea judicioasă a culturilor, fertili­ manuale. Pentru combaterea
Acordul
front antiimperialist, în lupta rect al mişcării muncito­ terea spiritului critic şi auto­ lului ei în lupta pentru vic­ un stimulent puternic şi pen­ zarea, pregătirea patului germinativ, însă- bolilor şi dăunătorilor s-au
pentru colaborare şi pace în reşti revoluţionare, socialiste critic, a răspunderii în mun­ toria cauzei şi socialismului, tru ţăranii cooperatori din făcut trei stropiri.
pace
destindere,
pentru
lume. din România, cu o vechi­ că a fiecărui activist şi pentru colaborare fructuoasă unitatea noastră — ne spu­ mînţarea la timpul optim, folosirea unor Pentru anul 1973 — ne
Invăţînd din propria sa me de aproape un secol, es­ membru de partid, dezbate­ între toate naţiunile lumii. nea interlocutorul. întreţine­ ' seminţe de calitate şi executarea în bune spunea inginerul şef al
experienţă revoluţionară, din te astăzi mai puternic şi rea tuturor problemelor cu rea culturilor* recoltarea, C.A.P. — ţăranii coopera­
vasta experienţă a poporu­ mai unit ca oricînd, înmă- masa activiştilor şi membri­ Am ferma convingere că, transportul şi depozitarea nu condiţiuni a lucrărilor de întreţinere sînt tori, convingîndu-se de a-
lui român, constructor al so­ nunchind în rîndurile sale lor de partid, sporirea forţei sub conducerea eroicului mai constituie azi probleme. cîţiva din factorii care duc la creşterea pro­ vantajele muncii în acord
cialismului, partidul nostru aproape 2 300 000 din cei mai combative şi eficienţei fiecă­ nostru partid, care nu cu­ Oamenii s-au convins — au global, au aprobat în cadrul
a studiat şi studiază totoda­ buni fii ai ţării — munci­ rei organizaţii a partidului noaşte azi alt ţel mai nobil fost convinşi de fapte, de ducţiei la hectar. adunării generale, care a a-
tă cu atenţie experienţa ce­ tori, ţărani şi intelectuali, nostru în cadrul colectivu­ decît slujirea intereselor po­ rezultate — că numai mun­ vut loc de curînd, modul în
lorlalte partide, a tuturor oameni ai muncii de diferi­ lui în care îşi desfăşoară ac­ porului, patria noastră va cind pămîntul după cerinţele care se va face plata .mun­
popoarelor care făuresc noua te naţionalităţi şi din toate tivitatea, promovarea cu cu­ urca tot mai sus pe trepte­ agrotehnicii moderne poţi pămîntului. Producţia medie kg porumb ştiuleţi. Aceste cii. La culturile prăşiloare
orînduire socială, lărgind şi generaţiile, bărbaţi şi femei raj în întreaga viaţă socia­ le progresului şi civilizaţiei, să-l sileşti să-ţi dea rod tot planificată a fost depăşită cîştiguri frumoase au fost — porumb şi cartofi — plata
va păşi neabătut înainte spre
intensificînd colaborarea şi — partidul nostru îşi înde­ lă a noului, a tot ceea ce piscurile luminoase ale co­ mai bogat. Terenurile C.A.P. cu 300 kg boabe la hectar. realizate pentru că toţi au se va face în produs de ba­
întrajutorarea cu acestea în plineşte cu cinste rolul de contribuie la accelerarea Pui au un grad mai scăzut Cooperativa a obţinut în a- depăşit producţiile planifica­ ză pe tonă. Astfel, pentru
loc
ocupînd
lupta pentru triumful socia­ forţă politică conducătoare mersului înainte pe drumul munismului, în marea un familie de fertilitate ca cele ale cest fel o producţie supli­ te. o tonă de porumb se acor­
de
cinste
lismului şi comunismului. a întregii societăţi româneşti. socialismului şi comunismu­ cooperativelor situate în lun­ mentară de 30 tone, cultura Experienţa a demonstrat dă ca plată 200 kg pe tonă,
Făurirea partidului revolu­ Acum, cînd evocăm împli­ lui. a naţiunilor socialiste, a tu­ ca Mureşului. Totuşi pămîn­ porumbului fiind astfel mai că acordul global asigură o iar la cartofi 80 la sută din
ţionar unic al clasei mun­ nirea a 25 de ani de la O condiţie esenţială a suc­ turor naţiunilor lumii. (A- tul a fost silit să producă rentabilă, iar ţăranii coope­ retribuţie echitabilă a mun­ produsul de bază (115 kg
citoare din România a re­ crearea partidului revoluţio­ cesului în întreaga activita­ plauze puternice). mai mult. ratori au realizat cîştiguri cii în toate sectoarele de cartofi) şi 20 la sută în bani.
prezentat, putem spune, şi nar unic al clasei munci­ te a partidului este legarea Trăiască Partidul Comu­ La cultura porumbului, mai bune. Hărnicia a fost din producţie din C.A.P. Anul Măsurile luate pentru mai
un eveniment important în toare din România, este bine tot mai strînsă de mase, nist Român, conducătorul în­ pentru ca să se poată reali­ plin răsplătită. La această 1972 n-a fost prea favorabil buna organizare a muncii si
mişcarea muncitoreasca in­ să subliniem învăţămintele dialogul viu, neîncetat, cu cercat al poporului pe calea za producţii superioare celor cooperativă s-a aplicat retri­ culturii cartofului la C.A.P. a producţiei, hărnicia ţăra­
ternaţională. România a fost principale pe care le oferă clasa muncitoare, ţărănimea bunăstării şi fericirii, a în­ planificate, s-au făcut ogoa­ buţia în produsul de bază: Pui. Totuşi s-au obţinut pro­ nilor cooperatori din Pui vor
prima ţară în care s-a rea­ bogata experienţă de luptă şi intelectualitatea, cu toţi floririi României socialiste, re de ioamnă pe toată su­ 200 kg porumb la tonă. Iată ducţii bune. Sistemul de re­ asigura — aşa cum s-a botă-
(A-
libere şi independente !
lizat fuziunea organizatorică a comuniştilor români şi de cei ce muncesc, consultarea plauze puternice). prafaţa, iar înainte de însă- cîteva exemple edificatoare, tribuţie aplicat a fost tot în rît în adunarea generală —
şi politică a partidelor poli­ care depinde continuarea cu largă a întregului popor asu­ mînţare s-au administrat cîte relatate de inginerul şef al produs de bază pe tonă. îndeplinirea prevederilor de
tice ale clasei muncitoare succes a transformării re­ pra problemelor care pri­ Trăiască eroicul popor ro­ 200 kg azotat la hectar. Pa­ cooperativei. Familia lui Ioan Pentru o tonă de cartofi s-au plan şi realizarea unor pro­
într-un partid unic, ca re­ voluţionare a societăţii ro­ vesc soarta naţiunii noastre. mân, constructor al socialis­ tul germinativ a fost bine Gabor — brigada din satul dat ca plată a muncii 150 ducţii superioare celor ola-
zultat al unui proces istoric mâneşti, cucerirea de noi şi Numai astfel Partidul Comu­ mului şi comunismului ! (A- pregătit, iar însăminţarea Ponor — a lucrat în acord kg. Sînt mulţi cooperatori, nificate la toate cu’turile,
obiectiv, al evoluţiei luptei noi victorii, pe drumul mă­ nist Român va putea asigu­ plauzc prelungite). s-a făcut —; folosindu-se hi­ global o suprafaţă de 0,40 creşterea avuţiei obşteşti şi
politice de clasă, al dezvol­ reţ al socialismului şi comu­ ra mobilizarea şi unirea în­ Trăiască unitatea ţărilor brizii dubli 101 şi 208 — în ha şi a primit ca plată a între care Ioana Matei, Ma­ sporirea cîştigurilor membri­
tării sociale, al trecerii la nismului. Principala condu-, tr-un singur torent a ener­ socialiste, a mişdării coihti- perioada 20-30 aprilie, res- muncii peste 500 kg porumb nia Ungur, Lucreţia Vlaicu lor cooperatori. ,
transformarea revoluţionară zie care se desprinde din a- giilor creatoare ale naţiunii, niste: şi muncitoreşti, a tutu-.' peclîndu-se adîncimea de se­ ştiuleţi ; familia lui Miron şi Lazăr Livia, care'' aii' lii- N. BADlri
1
a societăţii româneşti pe ceastă experienţă este că a elanului revoluţionar al ror forţelor antiimperialis-
te !" Trăiască ideile atotbirui­
calea socialismului. Prin o- marile aspiraţii de libertate tuturor claselor şi păturilor toare ale comunismului ! (A-
riginalitatea căii pe care s-a şi fericire ale poporului se sociale. Numai în felul a- plauze puternice, prelungite).
Faptul că în luna ianuarie
constructorul viitoarei fabrici Pe şantierul Fabricii de ciment si var Deva
de ciment şi var de la Chiş- 9 s ____ ____._______ 9
—■«——n—■ înnrir-rin--------------------------- --- —-------------------------------------------------------------rm nrin un-------------- rrr-rrrr—n------- r———— —.........................................■...............———a hbm——
cădaga şi-a îndeplinit sarci­
nile la total investiţii în pro­
cent mai mic de 87 la sută
ne-a determinat să facem o
(Urmare din pag. 1) investigaţie pe şantier pentru S e c e r mobilizate toate
Cuvintul tovarăşului a afla cauzele care generea­
rea la Frontul Unităţii Socia­ ză un ritm anemic, neconclu­
dent, în comparaţie cu suma
liste a Comitetului Naţional investită pentru acest impor­
pentru Apărarea Păcii, Aso­ NICOLAE CE tant obiectiv al economiei ju­ eforturile pentru finalizarea
ciaţiei generale a vînătorilor deţului şi ţării.
şi pescarilor sportivi şi Aso­ Am observat aici condiţiile
ciaţiei crescătorilor de albine, (Urmare din pag. 1) de pe acum relaţii interna­ der că adoptînd hotărîrea cu grele în care se desfăşoară
plenara a hotărît ca repre- ţionale largi cu un foarte completările pe care le-am munca. Noroiul este mare, u- ia termen a obiectivelor
zentaaţii acestor organizaţii ruga să se aducă completări mare număr de organizaţii propus vom crea un cadru tilajele (în bună parte) se
— tovarăşii Sanda Rangheţ, şi hotărîrii plenarei privind politice şi mişcări de elibe­ organizatoric mai adecvat despotmolesc reciproc ţ ploaia
secretar al C.N.A.P., Tiţă Flo- partea ce se ocupă de sarcini­ rare naţională, să aibă un îndeplinirii sarcinilor ce re­ şi ninsoarea căzute în ulti­
rea, preşedintele A.G.V.P.S., le In coordonarea şi condu­ rol mai mare şi în coordo­ vin Frontului Unităţii Socia­ mul timp împiedică accesul
şi Viaceslav Harnâj, preşedin­ cerea acestor activităţi. narea activităţii externe a liste. normal pe şantier. Efectul a- primul tronson n-a fost încă ...N-am văzut nici noi prea — Dacă n-am avea spriji­
tele A.C.A., să fie cooptaţi în De asemenea, în hotărîre diferitelor organisme compo­ cestor condiţii „exterioare" eliberat şi predat constructo­ des un şantier în care cele nul unor brigăzi complexe
Consiliul Naţional şi aleşi în se prevede trecerea la con­ nente. In felul acesta se vor Va trebui să punem în fa­ de luat fără doar şi poate în rului. mai elementare necesităţi să conduse de constructori încer­
face
astfel
într-o
Ce
Biroul Executiv. stituirea în sate a organiza­ evita diferite manifestări de ţa Biroului Executiv sarci­ considerare — în loc să fies „conjunctură" constructorul ? de nu fie rezolvate: inexistenţa caţi cu tot felul de greutăţi,
Ioan
pentru
— Tovarăşul Corneliu Mă- ţiilor Frontului Unităţii So­ paralelism şi suprapunere. na de a întocmi un program diminuat printr-o organizare — Deocamdată, ne spune magaziilor unui grup materiale, cum sînt instalatorul Radu,
social
inexistenţa
Ister,
Ioan
lăcătuşul
nescu a fost ales în funcţia de cialiste. Este un lucru bun. In realizarea orientării ge­ de lucru al Consiliului Na­ mai judicioasă, prin interven­ tovarăşul ing. Vasile Şandor, (şi pe şantier în condiţii des- dulgherul Balaş Matyas, fie­
In
vicepreşedinte al Consiliului Aceasta va trebui să ducă la nerale a activităţii de lărgi­ ţional. realizăm cadrul consiliului ţie promptă şi soluţii ingeni­ şeful şantierului — facem ce tiţl de vitrege lucrează încă rarul Petrică Stoian şi mulţi
să
de
schimburi
Naţional al Frontului Unităţii o mai bună organizare şi u- re a contactelor internaţio­ păreri .asupra unor proble­ oase, este amplificat prin putem I Ne ocupăm de lucră­ alţii, ne-am descurca şi mai
Socialiste. nire a eforturilor ţărănimii nale, de dezvoltare a cola­ ceea ce practic se poate numi rile demarate şi la care avem din această fază mai mult de
noastre în activitatea de dez­ me, să ascultăm informări, 400 de constructori!), inexis­ greu. Dar aşa... aş zice că
La discuţii, în cadrul plena­ voltare a agriculturii, în ac­ borării cu diferite organiza­ să discutăm împreună cum dezordine. Iar această dezor­ posibilitatea de acces. Iată de realizările noastre, cu toate
rei, au participat tovarăşii tivitatea politică, în ridica­ ţii şi partide politice, cu miş­ să realizăm sarcinile. Ne dine (pe care adeseori o pu­ ce — dacă unele obiective tenţa ajutorului din partea greutăţile... sînt destul de
Ion Ichim, preşedintele Con­ rea nivelului de cunoştinţe cările de eliberare naţională, gîndim, totodată, să pregă­ nem pe seama începutului) bune.
siliului municipal Bacău al agricole, politice şi ştiinţifi­ Consiliul Naţional al Fron­ nu provine atît din partea Fără îndoială, constructorul
F.U.S., Ludovic Fazekas, pre­ ce ale ţărănimii noastre. tului Unităţii Socialiste tre­ tim Conferinţa Naţională ca­ constructorului, care îşi mo­ principal, şantierul nr. 7 al
şedintele' Consiliului judeţean Am pornit de la ideea ca buie să joace un rol mai re, probabil, va avea loc bilizează capacitatea pentru a Trustului de construcţii din
Harghita al F.U.S., Eleonora spre sfîrşitul acestui an sau ţine pas cu termenele de fi­
aceste organizaţii să-şi alea­ important. El trebuie să ac­ la începutul anului viitor. Timişoara, îşi face datoria
Mărculescu, membră a Birou­ gă direct conducerea, "Să-şi ţioneze pentru îndrumarea Pînă atunci, să clarificăm nalizare a obiectivelor, cît din destul de bine. Dar în acest
L
E
lui Executiv al Consiliului desemneze reprezentanţii în şi coordonarea activităţii, in­ mai bine problemele activi­ „conlucrarea" proiectant-bene- N V E S T I Ţ M cincinal al calităţii şi pe care
judeţean Galaţi al F.U.S., pre­ consiliul comunal, care se clusiv a societăţilor sau a- tăţii Frontului Unităţii So­ ficiar-terţi. am hotărît să-l finalizăm îna­
şedinta Comitetului ¡judeţean creează de acum pe baza re­ sociaţiilor de prietenie al cialiste, care cuprinde în Să justificăm afirmaţiile ! inte de termen se impune să
al femeilor, Marin Enache, prezentării. Acolo va trebui căror număr, de pe acum rîndurile sale toate organi­ Devierea pîriului Căian, în timp optim, la parametrii proiectaţi lucrăm bine şi foarte bine.
preşedintele Consiliului F.U.S. să fie prezenţi şi secretarul destul de mare, va creşte. zaţiile din ţara noastră, pen­ conform proiectelor şi terme­ Iată de ce considerăm o mai
al sectorului III din munici­ de partid, cel de la organi­ Aş propune să se complete­ tru a realiza o mai bună co­ nelor de execuţie, trebuia în­ strînsă conlucrare între fac­
piul Bucureşti, Constantin zaţia de tineret, reprezentan­ ze hotărîrea cu un punct sau ordonare a diferitelor sec­ făptuită la... 28 februarie. Cu torii răspunzători ai realiză­
Drăgoescu, membru al Birou­ ţii altor organizaţii. Deci, în un articol suplimentar, care toare de activitate. cîteva zile înainte de acest rii acestui obiectiv, o mai pu­
lui Executiv al Consiliului ju­ această direcţie să aducem să se refere la această pro­ Iată considerentele mele termen nici nu putea fi vor­ ternică mobilizare pentru fi­
îmbunătăţirile corespunză­ blemă. ba despre respectarea lui. principale sînt aşa cum sînt „terţilor" (în ziua cînd am nalizarea lui înainte de ter­
deţean Gorj al F.U.S. pe marginea acestui proiect
toare. Iată, tovarăşi, cîteva ches­ de hotărîre pe care, cu com-. Anul trecut, cînd timpul — altele se prezintă cu avan­ păşit pe şantier, cei doi men, o mai lucidă coordona­
In încheierea dezbateri­ Ne gîndim ca Consiliul tiuni pe care propun să le frumos ar fi permis concen­ suri considerabile faţă de gra­ „şefi" ai parcului de maşini
lor, a luat cuvîntul tovarăşul Naţional al Frontului Unită­ includem în hotărîrea pe ca­ pletările pe care le-am fă­ trarea utilajelor la această lu­ fic. Mă refer la silozul de făi­ şi utilaje aparţinînd de sta­ re a lucrărilor şi o mai mare
cut, aş propune să fie adop­
NICOLAE CEAUŞESCU. ţii Socialiste, care întreţine re o dezbatem acum. Consi­ tat. crare, I.C.F. Deva — în sar­ nă care trebuia atacat la 1 a- ţia de utilaj transport Timi­ grijă faţă de sutele de con­
cina căreia cade execuţia — prilie dar la care fundaţiile şoara, aflîndu-se în divergen­ structori, de priceperea căro­
mai mult a scormonit pămîn­ sînt pe terminate, la labora­ ţe demne de ignorat, au o- ra depinde una dintre cele
tul decît să se fi apucat se­ torul fabricii unde se înregis­ prit utilajele de la lucru. A-
rios de treabă. Noul canal al trează un avans de circa 8 cestea şi-au reluat activitatea mai mari şi moderne fabrici
Căianului neputînd fi dat în luni, la magazia generală, cu spre prînz, cînd unul dintre de ciment şi var din ţară.
exploatare, apa bălteşte acum un devans de 6 luni, la gos­ cei doi a profitat de lipsa ce­ Este şi motivul principal
pe mai bine de jumătate din podăriile de păcură şi apă luilalt ?) pentru care vom mai reveni
şantier. Şi nu numai atît. Din etc. unde înregistrăm unele — Cum vă descurcaţi to­
acelaşi motiv, constructorul avansuri în execuţie sau ne tuşi ? — adresăm întrebarea la problemele inserate în a-
nu şi-a putut amplasa depo­ încadrăm în graficele de e- tovarăşului Petru Pălivan, se­ cest articol.
zitele pentru materiale (în xecuţie. cretarul organizaţiei de par­
special cherestea) care stau — Cum de există acest no­ tid a şantierului. ILIE COJOCARU
îngrămădite prin staţia C.F.R. roi care, oricum, de vreme ce
Pâuliş, prin noroiul şantieru­ organizarea de şantier e pe
lui. Nici racordul liniei fera­ terminate, ar trebui... să nu
te cu termen de predare la mai existe 7
31 martie nu are sorţi de iz- — Cred că este suficient Răsplata hărniciei
bîndă la termenul planificat. dacă vă spun că din totalul
Prin „grija" beneficiarului şi proiectelor pentru drumuri şi
a constructorului (I.C.C.F. Ti­ platforme, beneficiarul ne-a DEVA. La Autobaza de transportul auto Deva a
mişoara) treburile s-au oprit pus la dispoziţie doar o trei­ avut loc analiza rezultatelor individuale înregistrate
la un podeţ (I ?). me. Iată cum se explică şi în anul 1972 în cadrul întrecerii desfăşurate între lu­
La 31 decembrie 1972, tre­ faptul că după ce am atacat crătorii din transporturile auto.
buia finalizat racordul reţe­ lucrările la cuptoarele rotati­ Cu acest prilej au fost desemnaţi fruntaşii în pro­
lei de energie electrică nece­ ducţie pe anul 1972. Numărul lor este de ordinul ze­
sară şantierului. Cu cîteva zi­ ve a trebuit din cauza apei şi cilor. Cităm cîteva nume : Ilie Branga, Miron Nicula,
le înainte de sfîrşitul lui fe­ noroiului să oprim munca. Aron Gavrilă, Viorel Cristea, Laszlo Grigore, Benko
bruarie ’73, beneficiarul (I.M.C. — Lăsaţi să se întrevadă Alexandru, Ion Oană, Virgil Calciu, Ananie Cu-
Deva) încă mai trata cu I.R.3. că o lucrare de asemenea pro­ ciureanu, Gheorghe Gheară, Ion Rusu, Ilie Popa, An­
Deva o soluţie... provizorie. ton Mihai, Anton Ka.şler. Insignele dc fruntaşi înmî-
Din banda de calcar, care porţii a fost începută cu des­ nate sînt o răsplată a hărniciei, sînt un mobilizator
în final va fi de peste 8 km tulă stîngăcie... îndemr '■pre noi succese în acest an în care sarcinile
(lucrare pentru care s-au in­ — Am fost pe multe şan­ sînt sporite şi pentru colectivul Autobazei T. A. Deva.
vestit peste 100 milioane lei) tiere mari. Dar o colaborare
şi care trebuia atacată la 1 AURFV ME'JAN j
Secţia mecanică a Inireprinacrii ac industrie locali Deva. Comunistul Vaier Volculcscu, şeful unei echipe de sudori, le vor­ ianuarie 1973 — nu se zăreş­ între noi, proiectant şi bene­
beşte muncitorilor despre calitatea sudurii executate la picioarele maşinii de cusut, fabricaţi la U.M. Cugir. ficiar, aşa de slabă n-am vă­ corespondent
9 Foto : VIRGIL ONOIU te nimic pentru că formele dc
expropriere... mai durează, iar zut.