Page 21 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din toate ţările, unifi-va
Vizita tovarăşului

NiCOLÂE CEAUŞESCU

în R. S. Ceho

Plecarea din Bucureşti

In dimineaţa zilei de 6 Păţan, membru supleant al Fazekas, Petre Lupu, Dumi­
martie, tovarăşul Nieolae Comitetului Executiv al C.C. tru Popescu, Leonte Răutu,
Ceauşescu, secretar general al P.C.R., vicepreşedinte al Gheorghe Stoica, Ştefan Voi-
al Partidului Comunist Ro­ Consiliului de Miniştri, mi­ tec, Iosif Banc, Constantin
mân, preşedintele Consiliu­ nistrul comerţului exterior, Băbălău, Petre Blajovici, Cor­
wmasttos^s^.^- nel Burtică, Miron Constanti-
lui de Stat al Republi­ Ştefan Andrei, secretar al
ANUL XXV Nr. 5 646 MIERCURI 7 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI cii Socialiste România, a C.C. al P C.R., de consilieri. nescu, Aurel Duca, Mihai Ge-
părăsit Capitala, plecînd La plecare, pe aeroportul re, Ion Ioniţă, Vasile Patili-
spre Republica Socialis­ Otopeni, secretarul general neţ, Ion Stănescu, Ion Dincă,
tă Cehoslovacă, unde, la in­ al partidului a fost salutat dc de membri ai C.C. al P.C.R.,
Manea
tovarăşii
ai Consiliului dc Stat şi ai
Mănescu,
Gustav
vitaţia
tovarăşului
Pocoinesitele Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie 1973- Husak, secretar general Par­ al ghe Pană, Ghcorghe Rădules- guvernului, de conducători ai
Niculcscu-Mizil,
Gheor-
Paul
şi
orga­
al
instituţiilor
Comitetului
Central
centrale
tidului Comunist din Ceho­ cu, Virgil Trofin, Ilie Ver- nizaţiile obşteşti.
slovacia, va face o vizită ne­ deţ, Maxim Berghianu, Gheor Erau prezenţi Miroslav Su-
oficială, de prietenie. ghe Cioară, Florian Dănăla- lek, ambasadorul R.S. Ceho­
vast projign de lucru pentru oamenii muncii hunedoreni este însoţit de tovarăşii Ion che, Emil Drăgănescu, Janos slovace la Bucureşti, şi mem­
Tovarăşul Nieolae Ceauşescu
bri ai ambasadei.
Sosirea la Praga
Sarcinile anului 1973—realizate la nivel maximal \ tul PRAGA 6 — Coresponden­ al guvernului Republicii So­ ai agenţiei economice române.
Cehoslovace,
preşe­
La coborîrea din avion, to­
cialiste
Constantin
Agerpres,
Pri-
stat
săcaru, transmite : Marţi di­
de
mineaţa a sosit la Praga to­ dintele Comisiei Gregor, vi­ a varăşul Nieolae Ceauşescu a
planificării,
fost salutat cordial de tova­
Jan
varăşul Nieolae Ceauşescu, cepreşedinte al guvernului răşul Gustav Husak şi de cei­
secretar general al Partidului R. S Cehoslovace, preşedin­ lalţi conducători de partid şi
Comunist Român, preşedinte­ tele părţii cehoslovace în Co­ de stat cehoslovaci veniţi în
le Consiliului de Stat al Re­ misia mixtă guvernamentală întîmpinare.
publicii Socialiste România, de colaborare economică şi Pionieri cehoslovaci şi ro­
care, la invitaţia tova­ tehnico-ştiinţifică cehoslovaco- mâni au oferit tovarăşului
răşului Gustav Husak, se­ română.
cretar general al Co­ Erau de faţă ambasadorul Nieolae Ceauşescu, persoane­
mitetului Central al Partidu­ României la Praga, Teodor lor oficiale române, buchete
în întrecerea Sporeşte continuu lui Comunist din Cehoslova­ Haş, membri ai ambasadei ş ; de flori.
cia, face o vizită neoficială,
de prietenie în Republica So­
zarea programo! cu timpul— productivitatea muncii cialistă Cehoslovacă. tovarăşul Convorbiri
cu
împreună
oamenii înving
?
Nieolae Ceauşescu au sosit
ŢEBEA. In abatajele Exploa- j tovarăşii Ion Păţan, vicepre­ Marţi după-amiază, în sa­ C.C. al P.C.R., vicepreşedinte
tării miniere Ţcbea, întrece- i Organizîndu-şi mai bine munca, aplicând pe o şedinte al Consiliului de Mi­ lonul reprezentativ al Hradu- al Consiliului de Miniştri,
rea cu timpul, pentru a cla | scară mai largă tehnologiile moderne de muncă, lui din Praga, au început ministrul comerţului exterior,
mai mult cărbune, a angrenat j minerii din abatajele K.M. Vulcan au reuşit ca dc niştri, ministrul comerţului
iiecare echipă, fiecare inun- j la începutul anului să extragă peste prevederi 8 551 exterior, membru supleant al convorbirile între tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al
citor. Dorinţa unanimă este de • Comitetului Executiv al C.C. Nieolae Ceauşescu, secretar C.C. al P.C.R., Vasile Pungan
a transpune neabătut in via- | lone cărbune brut.
ţă pre\ederile recentei Plena­ al P.C.R., şi Ştefan Andrei, general al Partidului Comu­ şi Constantin Mitea, membri
re a C.C. al P.C.R. In fie­ In zilele care au precedat lucrările recentei ple­ secretar al C.C. al P.C.R. nist Român, preşedintele ai C.C. al P.C.R., consilieri ai
care abataj, la fiecare lucra­ nare a C.C. al P.C.R., minerii de aici au scos din La aeroportul Ruzyne, în preşedintelui Consiliului de
re de pregătire este a vizibilă adîncuri cu !)23 tone cărbune mai mult decît preve­ întîmpinarea t o v a ră ş u I u i Consiliului de Stat al Repu­ Stat.
ilie primari zare marea bătălie înainte reali­ deau sarcinile de plan la zi. privind îmbunătăţirea teh­ Nieolae Ceauşescu, a presoa- blicii Socialiste România, şi participă : Vasil Bilak, mem­
de
oamenilor
hotărîrea
cîş-
Din
de
partea
tiga
cehoslovacă
Gustav Husak, secretar gene­
de
nelor oficiale care îl însoţesc,
cincinalului
a
susţinute
Preocupările
termen.
— După cum vedeţi — spu­ nologiilor de exploatare, a fluxului de transport, au venit tovarăşii Gustav Hu­ ral al Comitetului Central al bru al Prezidiului, secretar
nea minerul Sabin Dolga — precum şi cele legate dc organizarea lucrului în aba­ sak. Vasil Bilak, membru al Partidului Comunist din Ce­ al C.C. al P.C. din Ceho­
ne aflăm intr-o aprigă luptă taj, au avut drept rezultat creşterea productivităţii Prezidiului, secretar al C.C. hoslovacia.
o a a cu timpul, cu fiecare din minut. muncii în subteran, cu aproape 500 kilograme pe al P.C. din Cehoslovacia, Va- Din partea română, la con­ slovacia, Vaclav Hula, mem­
folosind
plin
Numai
bru supleant al Prezidiului
aşa,
irii cm timpul de lucru — care la post. clav Hula, membru supleant vorbiri Păţan, membru supleant
participă
tovarăşii
:
Ion
al Prezidiului C.C. al P.C. din
noi se pierde uneori inutil —
putem
atinge
sporite de cărbune. producţii mereu Cehoslovacia, vicepreşedinte al Comitetului Executiv al (Continuare în pag. a 4-a)
— Dar, nu numai atît — a-
dăugă comunistul ioan Ana.
Trebuie să asigurăm creşterea
eficienţei, fapt care impune o
sporire a eforturilor pentru generală din Teliuc au adus
reducerea cheltuielilor de pro­ E ziua fa,
ducţie. a consumurilor exage­ omagiul lor femeilor-eroi ai
rate de materiale, a oricăror Cm acţionaţi pentru lumii.
forme de risipă care măresc o floare-ţi dau,
preţul de cost. In continuare In cuvinte calde, pline de
vom intensifica eforturile în mămica mea“ admiraţie a fost evocat chipul
O problemă primordială a activităţii noastre eco­ acest sens. In acest fel să vom eroinei de pe Jiu - Ecaterina
ne
munca
ca
face
putea
nomice este îndeplinirea în cele mai bune condiţii fie mai rodnică, mai eficien­ Aceste cuvinte pline de gin­ Teodoroiu, cea care în primul
a planului de investiţii — program de care depinde tă, aşa cum s-a spus la re­ găşie rostite de micuţii grădi­ război mondial a căzut la da­
în cea mai mare măsură înfăptuirea înainte de ter­ centa plenară a partidului. afăptuirea măsurilor plenarei 1 ? niţei nr. 5 din Deva au răsu­ torie in timpul bătăliilor de la
men a cincinalului. Punînd un accent' deosebit pe nat duminică dimineaţa pe Mărăşeşti; al Olgăi Bancic,
această activitate, cuvîntarea tovarăşului Nieolae scena sălii de festivităţi a Li­ luptătoare comunistă, precum
Ceauşescu la recenta plenară a partidului a reliefat ceului pedagogic din Deva. şl a primei femei-cosmonaut
necesitatea lichidării tuturor neajunsurilor care se Cine poate rezista acestor din lume — Valentina Tereşko-
menţin încă în finalizarea obiectivelor — pornind de cuvinte, cui nu i se umple ini­ va, cea care, pe nava Vostok
la folosirea mai eficientă a potenţialului de proiec­ C.C. al P.C.R. au însufleţit mai mult colec­ ma de bucurie şi ochii de la­ 6, a parcurs 2 milioane de ki­
tare şi pînă la organizarea minuţioasă a activităţii pe „Să întreţinem maşinile tivul nostru de constructori. Ei şi-au mobili­ crimi cind aude şi vede a- lometri în spaţiu.
şantierele de construcţii. zat toate energiile şi s-au angajat să se înca­ ceşti „pitici" rostind cuvinte In continuare au fost evo­
Atenţionînd deficienţele existente in conlucrarea şi utilajele cit mai bine" dreze precis in limitele iniţiativei, incit la pline de gingăşie. Cite mame cate chipurile Ioanei D’Arc, e-
dintre proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de in­ sfîrşitul acestei luni să termine primul a-
vestiţii, cuvîntarea secretarului nostru general şi re­ partament construit cu material economisit.
zoluţia plenarei, subliniază necesitatea elaborării unui Zilele plenarei au constituit şi pentru mi­ Rezultatele de pînă acum sînt o garanţie în
volum mai mare de proiecte de execuţie şi detalii nerii de la E.M. Certej un prilej de intensi­ această privinţă. IN CINSTEA IEI DE 8 MARTIE
pe şantiere, stabilirea unor soluţii constructive cit ficare a efortului productiv in abataje. S-a ILIE ŞTIRBU
mai eficiente, cu un consum de materiale cît mai muncit cu spor, obţinîndu-se realizări bune şef de echipă
scăzut, urgentarea punerii în funcţiune a utilajelor *W. 7 -y, în producţia de minereu. Un prim succes la lotul Simeria al T.C. Deva
existente şi achiziţionarea grabnică a celor ce ur­ al lunii martie: munca a fost organizată în
mează a fi puse in funcţiune, necesitatea formării W/- ' >iA aşa fel îneît s-au extras peste sarcinile de nu-şi amintesc de ceasurile roina poporului francez, a sa­
unor echipe de montori care să sprijine constructorii De pe fiecare hectar nopţii sacrificate la căpătiiul vantei Mărie Joliot Curie, fi­
C: $/;W' >/.v> J plan la zi 10 tone de minereu.
în recuperarea întîrzierilor — toate acestea trebuind — Acest succes — ne spunea minerul şef micuţilor, azi rostind poezii şi ziciană, care, împreună cu
făcute nu prin reducerea timpului de efectuare a W, de brigadă, CORNEL ŞTEF — îl vom con­ de grădină, producţii mari angajindu-se in jocuri popu­ soţul ei, descoperind poloniul
probelor tehnologice sau în dauna calităţii lucrărilor solida în conrlnuare, aici, în fronturile de lare - de toată frumuseţea în şl rodiul şi studiind efectele lor
de montaj, ci prin organizarea mai bună a muncii lucru. Aşa cum se spunea şi la plenară, în cinstea zilei de 8 Martie - ex- fiziologice, au pus bazele ra­
MOU. J m/W In rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28
pe şantiere, adoptarea de soluţii constructive şi teh­ muncă trebuie să ne întrecem pe noi înşine. primîndu-şi dragostea şi visele dioterapie!.
nologii de execuţie perfecţionate, mecanizarea lucră­ — Este şi normal — a continuat minerul februarie — 2 martie a.c., se spune, printre lor, că vor fi buni şi drepţi Toate aceste cuvinte oma­
rilor cu consum mare de manoperă, extinderea fo­ j, îmëMé VIOREL NEAG — să ne întrecem în toate altele că „...există condiţii ca producţiile pla­ oricind. giale ale purtătorilor cravate­
nificate — atît în sectorul vegetal, cît şi în
losirii utilajelor in două şi chiar trei schimburi, mă­ 9-Vs ’ ■ î? ? privinţele. Acest lucru însă să se reflecte cel zootehnic — să fie integral realizate“. „Mămico, acesta-i darul lor roşii cu tricolor din Teliuc
rirea ponderii lucrătorilor cuprinşi în acordul global â . în producţii superioare de minereu. Secre­ Analizînd posibilităţile pe care le are fer­ meu". au însemnat o recunoaştere a
şi prin alte măsuri. tarul general al partidului, tovarăşul Nieolae ma noastră legumicolă, prin prisma realiză­ Sub bagheta tovarăşelor e- rolului femeii in realizarea ce­
Judecată prin prisma acestor cerinţe, activitatea de Ceauşescu, în cuvîntul său la plenară, bine rilor obţinute pînă acum, sintem îndreptă­ ducatoare Gloria Josan şi Ma- lor mal nobile idealuri ale o-
ria
cei
Mărgineanu,
au
mici
investiţii în judeţul Hunedoara menţine încă unele / ...» arăta că aceste sporuri sâ fie realizate şi pe ţiţi să spunem : da, sînt condiţii ca şi în gră prezentat un program atît de menirii.
neajunsuri. Deşi planul la total investiţii a fost rea­ baza întreţinerii corespunzătoare a utilaje­ dinărit să smulgem pămîntului producţii su­
de
Alături
îMéiiïm
lizat in primele două luni ale anului în procent de M / ■' > //}< '¿U V lor şi maşinilor. Noi trebuie să reducem In perioare de legume şi zarzavaturi ! apreciat de recitări, scenete, Teliuc, pionierii colegii lor din
genera­
Şcolii
cor şi jocuri populare.
minimum întreruperile, să lucrăm mai bine
102,9 la sută, materializarea doar a 12,5 la sută din cu agregatele Avem un ajutor preţios din Pentru a ne susţine afirmaţia, vom da cî- Aplauzele cu care au fost le nr. 4 din Hunedoara au
planul anual nu are darul să mulţumească, ţinînd partea mecanizării, dar trebuie s-o folosim teva exemple concludente. In anul 1972, am răsplătiţi micuţii artişti dove­ adus, in versuri şi proză, un
cont că în primul trimestru trebuie realizat cel pu­ cu maximum de randament. La noi, repa­ avut in plan de a produce şi valorifica 1 344 desc înalta preocupare a o- omagiu fierbinte mamelor şi
ţin 22 la sută din planul anual de investiţii. tone legume. Deşi condiţiile climatice nu mului din culise, a educatoru­
raţiile s-au făcut uneori cam de mîntuială. educatoarelor lor. Astfel, in
Proiectanţii (printre care Institutul judeţean de Să excludem asemenea practici din cadrul au fost tocmai prielnice, totuşi, am reuşit lui care, aidoma regizorului, a cadrul unor activităţi ca „De
proiectări, centrele şi serviciile de proiectări din ca­ echipelor de întreţinere şi ateliere. Ele dău­ să dăm în plus, faţă dc plan, la C.L.F. can­ ştiut să îndrume cu atenţie şi ziua mamei" (la clasa a VII-a
drul centralelor şi întreprinderilor industriale din nează producţiei. Sperăm că măsurile adop­ titatea de 24 tone. Analiza amănunţită făcu­ migală paşii acestor începă­
judeţ) tărăgănează nejustificat elaborarea proiecte­ tate şi la adunarea oamenilor muncii vor tă în consiliul de conducere şi în adunarea tori in tainele artei şi ale lu­ B), „Mamei ii datorăm recu­
lor de execuţie, deşi termenele de predare a acesto­ prinde viaţă şi nu vom mai sta din cauză generală a scos în evidenţă că pe acele su­ mii. noştinţă (clasa a II-a C), „Ma­
mă, azi e ziua ta !" (clasa a
ra au fost aminate de nenumărate ori. Folosirea sla­ că maşina nu funcţionează. prafeţe care au fost întreţinute de coopera­ Noi, părinţii, le mulţumim
bă a capacităţii de proiectare s-a repercutat Echipa de fierari betonişti tori în acord global s-au obţinut cele mai din inimă şi avem toată stima Vl-a B), „In versuri omagiem
condusă de Ioan Mi tu mon­ bune producţii. Concret: la rădăcinoasc s-a pentru dumnealor, pentru ma­ chipul mamei" (clasa a VII-a
tează armătura ia lucrările de realizat o producţie de 16 000 kg . faţă de me, care, intr-o viaţă de om,
la hala de fabricaţie a Fa­ „Un apartament pe A), au omagiat chipul acelo­
(Continuare în pag. a 2-a) bricii de ipsos Călan. 11 000 în 1971. Exemple de acest fel pot fi aduc pe lume oameni, fac to­
date şi de la alte culturi, cum ar fi ceapa, tul pentru fericirea şi bucuria ra care poartă cu dirzenie şi
Foto: V. ONOIU castraveţii etc. copiilor. graţie amfora puterii şi a dra­
trimestru din economii“ Concluzia desprinsă din anul anterior ne-a AUREL MELIAN gostei pentru ca nici o pică­
determinat să întreprindem unele măsuri tehnician - Deva tură sâ nu se piardă, un oma­
Cu puţin timp în urmă, în cadrul lotului care să conducă în acest an agricol spre re­ giu adus gingăşiei şi frumu­
Asigurăm o bază temeinică nostru (nr. 24 Simeria, al Şantierului nr. 2 facem ! Anul acesta am planificat să obţi­ Omagiu seţii.
zultate şi mai bune. Iată ce-am hotărît să
al T.C. Deva), a fost lansată o valoroasă
iniţiativă: „O zi pe lună să muncim cu ma­ nem o producţie mai mare cu 31 tone ca în
Acum, la început de martie,
terial economisit". Iniţiativa a fost îmbrăţi­ 1972. Culturile de legume şi zarzavaturi de pionierii unităţii de la Şcoala M. CONSTANTINIU
recoltei de legume şată de toţi constructorii şantierului şi „bă­ pe c suprafaţă de 70 ha vor fi date spre în­ Hunedoara
treţinere cooperatorilor în acord global.
tălia" cu economia de materii şi materiale
Pentru ca să putem porni din plin cu exe­
a început ! Iniţiativa a suferit însă transfor­
mări radicale la nivel de şantier, căpătînd cutatul plantărilor şi însămînţărilor la gră­
m urmărit cu interes deo- mei noastre horticole în acest rantat la 900 lei în legumi­ proporţii şi contururi mai precise, în fiecare dină, am semănat varza şi gulioarele şi am
trimestru urmînd să se realizeze cîte un a-
it cuvîntarea pe care se- an — este preocuparea noas­ cultura şi 800 lei în pomicul­ partament din aceste economii de materii joregătit 300 mp de răsadniţe, în care s-a în-
arul general al partidului, tră de căpetenie. In concor­ tură este o măsură care con­ şi materiale sămînţat ardei. Dintre alte acţiuni întreprin­ În pagina a ¡l-a
îrăşul Nieolae Ceauşescu, danţă cu programul de lucru tribuie la creşterea răspunde­ se pentru ca rezultatele muncii noastre să
ostit-o la recenta plenară şi tehnologiile prevăzute, o rii cooperatorilor pentru soar­ Este, cred, o faptă plină de semnificaţii ! fie rodnice mai menţionăm lucrarea de fer­
:.C. al P.C.R. Atenţia mi-a serie de acţiuni s-au finali­ ta producţiei, pentru valorifi­ Ce au făcut pînă în prezent constructorii tilizare cu azotat la verdeţuri ca : spanac,
reţinută mai mult de ca- zat, iar alte lucrări sînt în carea cu eficienţă sporită a şantierului ? In primele două luni ale anu­ Stabilireo dreptului la conferirea Ordinului Mu
ilul care se referă la pre- curs de materializare. La gră lui au economisit peste 8 tone ciment, 5 000 ceapă şi salată.
erile menite să stimuleze dina de legume avem în cul­ ituror resurselor locale. bucăţi cărămidă, 5 mc material lemnos, 5 di clasa I unităţilor agricole socialiste care realizez
•turile ţărănimii pentru tură, însămânţate din toamnă. tone fier-beton, 1,5 tone ţeava pentru insta­ GHEORGHE S1NCRĂIAN
iterea producţiei agricole, 11 hectare cu spanac, ceapfi IOAN ILEA laţii, importante cantităţi de conductori e- ajutorul şefului fermei legumicole ză producţii mari.
contribuie la îmbunătăţi- şi salată. Pentru celelalte sor ajutor de şef de fermă lectrici etc. Documentele recentei plenare a de la C.A.P. Sîntandrei
activităţii in agricultură, tímente, care se însămînţează la C.A.P. Orâştie
cuvîntare am desprins în primăvară, s-au procurai
.ina de mare răspundere seminţele necesare, s-au efec­
revine legumicultorilor — tuat arături pe 48 de hecta­
ea de a depune eforturi re şi au fost fertilizate cu în­ CELE MAI BUNE deţ participă şi la faza în­ INSTRUIRE CU tilajele necesare producerii nele organizaţii U.T.C. din
tru ca în fiecare judeţ să grăşăminte organice 6 hecta­ ORGANIZAJII trecerii pe ţară. unor noi sortimente de pa­ întreprinderi şi instituţii. VREMEA
îndeplinite exemplar mă- re — acţiune ce se află în COMERCIALE CONSFĂTUIRE APICULTORII nificaţie ca : batoane, cor- Tineri din 25 de organiza­ Pentru 24 ore
simple,
nuleţe
cu
cornulcţe
ţii
gazde
ile speciale stabilite în ve- curs de desfăşurare. mac, franzcluţe şi diferite sau ale municipiului, petre­
şi-au
invitaţi,
ea asigurării întregii canti- Deoarece vom produce în­ La Şcoala profesională La clubul sindicatelo* DELÀ împletituri. Noile utilaje cut, In acordurile orches­ Vremea se va încălzi u-
a-
Pe
de legume planificate, treg necesarul de răsaduri din ţinute baza rezultatelor ob­ de construcţii Deva a pe din municipiul Deva a a asigură o producţie de trei „Sarmis“, în puzderia şor, mai ales în cursul zi­
produse
consfătuirea
000
loc
20
bucăţi
pe
vut
trecut,
anul
ni­
la
vut loc o şedinţă de in
producţie proprie, se lucrează de surprize şi jocuri ve­ lei. Ceru] va fi variabil şi
n anul care a trecut, coo • velul judeţului s-a făcut tema „Dirigintele şi inte­ struire cu apicultorii, or schimb, ceea ce satisface sele, o seară dc ncuilat. izolat se vor semnala pre­
vi­
producţie
a
Asociaţia
ativa agricolă din Orâştie intens la amenajarea celor clasificarea celor mai bune grarea în muncitor calificat“. ganizată a de crescătorilor ju în întregime cerinţele Tinerelor le-ati fost oferi­ cipitaţii slabe. Vîntul va
itorului
oraşului
populaţiei
Haţeg.
deţeană
d'
comerciale.
La
ămas datoare fondului cen- 2 300 mp răsadniţe. O bună organizaţii publică pe lo­ Dezbaterea a cuprins mai albine, în care s-a anali­ Pînă acum produsele res­ te garoafe şi felicitări pri­ sufla potrivit din nord-
alimentaţia
lejuite
zilei
apropierea
de
lizat al statului cu ci leva parte din suprafaţă este deja cul întîi se află T.A.P.L. multe aspecte legate de e- zat activitatea cercurilor 0 ZI pective erau aduse de la de 8 Martie, lc-a fost de­ vest. Temperatura minimă
va fi cuprinsă între minus
elevilor
e de tone produse legumi- amenajată, pe aproape 400 Hunedoara, care şi-a reali­ ducarea aleasă, de pentru apicole din judeţ, după ca­ Hunedoara sau Deva, ceea dicată tombola serii. 10 şi minus 6 grade, iar
ce implica o serie de chel­
meseria
modul
e, restanţa datorîndu-se în mp fiind semănate gulioarele zat planul în procent de de lucru al diriginţilor re s-au prezentat patru fil­ tuieli, întîrzieri în aprovi­ Premiile hazlii oferite la cea maximă între 2 şi 6
din
me
103,6 la sută ; din comer­
documentare
api­
îă măsură unor neajunsuri şi varza timpurie. ţul alimentar, cele mai bu­ cu ucenicii la locul de cultura românească ş ! LA zionare şi alte greutăţi ca- concursurile de epigrame grade.
anizatorice. Cauzele nerea- In livadă s-au făcut cură­ ne rezultate le-a obţinut muncă pentru o mai bună mondială. c acum sînt înlăturate. sau de afoni, amuzamentul
în
a
integrare
acestora
irii planului —;-au analizat ţiri, tăieri şi două stropiri pe O.C.L. Alimentara Deva, cu producţie. dansului cu portocale au Pentru următoarele
103 la sută, iar în ramura
dat un plus de farmec a-
leinic cu toţi cooperatorii 17 de hectare. comerţului nealimentar, S-au discutat de aseme­ cestei reuniuni tinereşti, două zile
unele
industriale
pe baza învăţămintelor Angajarea lucrărilor în a- O.C.L. Produse situează în nea legate de probleme actua­ NOI SORTIMENTE TALUL MĂRŢIŞORULUI care a culminat, conform Vremea va fi relativ căl­
prin
le
educaţia
se
Hunedoara
duroasă
se, s-a acţionat cu fermita- -ord global este una din pîr- frunte, cu 100,4 la sută muncă şi pentru muncă a DE PANIFICAŢIE ALTA tradiţiei, cu stabilirea u- noaptea şi ziua, dar rece
Ce­
dimineaţa.
precum
pentru a pregăti temeinic ghiile care stimulează efortu­ procent de îndeplinire a elevilor, cum şcoala şi a despre întreprinderea judeţeană Restaurantul „Bachus“ nei gingaşe „Mis ghiocel rul va fi variabil, iar vîn­
modul
ur­
oiţa anului 1975. Obţinerea rile cooperatorilor pentru a planului. trei organizaţii co­ mărit integrarea absolven­ de panificaţie a dotat sec­ din Deva a găzduit, sîm- ’73“ şi... a unui „Mister tul va sufla potrivit din
Cele
al
tradiţionalul
bătă,
„Ral
livrarea la fondul de stat efectua în condiţii superioare merciale fruntaşe din ju- ţilor în producţie. ţia sa dc la Haţeg cu u- SfM* mărţişorului“ iniţiat dc u- ghiocel“. nord-vest. Temperatura —
în creştere uşoară.
709 tone legume şi 79 tone lucrările agricole. In acelaşi
icte — sarcini aferente fer- timp, ridicarea venitului au-