Page 22 - Drumul_socialismului_1973_03

1WMWIWWRBEO®* 1
iHHS;Wfcy»OT»agg3afflfiB^7fgag!r¿qBKi'&¡B3BsaaRzz?gzz5grg^ ygiraBHBBWMMPOWg ^TemB^3MBMearaDareHPBwi«iP8W!it?i
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 646 ® MIERCURI 7 MARTIE 1973
2
iT;32KSSZm Xi'ÍCír2a3K¡K:
eamMg^^aaaæai*^
¡
Documentele Plenarei O.C. al P.C.B. din februarie-
Stabilirea dreptului Dialog cm jurişti despre

martie 1973-vast program de lucru pentru
a conferirea Ordinului Muncii

oamenii muncii hunedoreni TIMPUL DE NUNCA §1 DE ODUM
clasa I unităţilor apicole Dialogul pe care-1 redăm scăderea remunerării. Dacă în tuarea de ore suplimentare

mai jos l-am purtat cu tova­ unitate procesul de muncă este permisă şi peste 120 ore
răşul Ion Vasilie, şeful ser­ este neîntrerupt, deci nu se anual, fără însă a se depăşi
socialiste care realizează viciului raporturi de muncă poate acorda un program re­ 360 ore anual. Toate orele su­
dus de muncă pe timpul nop­
plimentare se compensează cu
Direcţia
pentru probleme
din
de muncă şi ocrotiri sociale. ţii, în cadrul unui asemenea timp liber corespunzător în
—
Care este durata legală
\ a timpului de muncă în ra­ program se plăteşte un spor următoarele 30 zile, iar în ca­
de 15 la sută din salariul
producţii mari port cu prevederile Codului tarifar de încadrare pentru zul că persoana încadrată în
muncă este de acord, ele pol
muncii ?
orele lucrate în timpul nopţii,
în intervalul cuprins între o- fi retribuite cu un spor de 50
— Codul muncii, prin art.
la sută din salariul de înca­
Realizarea programului de investiţii agricole socialiste în dezvol­ organizarea ştiinţifică a mun­ 112, fixează durata timpului rele 22—6, cu posibilitatea a- drare pentru primele 2 ore de
stimularea
unităţilor
Pentru
în
justificate,
baterii,
cazuri
de muncă la cel mult 8 ore pe
cii şi prin aplicarea tehnolo­
depăşirea
duratei
nor­
după
cu o oră în minus sau plus
creşterea
tarea
şi
agriculturii
a
Este
adevărat
continuă a producţiei vegeta­ giilor avansate la culturile a- zi, adică 48 ore pe săptămînă. faţă de aceste limite. male a zilei de lucru şi cu
gricole şi care realizează sar­
pentru
că,
100 ia sută pentru orele ce
(Urmare din pag. 1) corespunzătoare prezintă în şi trei schimburi a princi­ le, Consiliul de Stat a! Repu­ cinile de livrare la fondul de veni în sprijinul salariaţilor, depăşesc primele 2 ore, cit şi
s-a stabilit de obicei ca în
special unităţile din cadrul palelor agregate. Pe şantie­ blicii Socialiste România a stat. ultima zi lucrătoare din săp­ pentru munca prestată in zi­
Trustului de mecanizare a rele Trustului de construc­ emis un decret prin care se Indicatorii minimi de pro­ lele de repaus săptămînal şi
negativ şi asupra benefi­ reglementează dreptul la con­ ducţie pentru întreaga supra­ tămînă, durata timpului de
ciarilor de investiţii din ju­ agriculturii şi Trustului ţii Deva şi T.C.M.M. Hu­ ferirea Ordinului Muncii cla­ faţă stabilită in planul uni­ muncă să fie mai mică, si­ La 1 martie a zilele de sărbători legale.
deţ — ei înşişi „datori" in I.A.S., care îngreunează ne- nedoara domneşte încă risi­ sa I întreprinderilor agricole tăţii, la cel puţin una din tuaţie în care, în celelalte zile — Sînt situaţii cînd unele
investi­
justificat
realizarea
pa de materii şi materiale
ceea ce priveşte achiziţio­ ţiilor din agricultură. etc. dc stat, cooperativelor agrico­ principalele culturi agricole şi se poate prelungi acest timp, Intrat în vigoare persoane încadrate în muncă
narea utilajelor necesare şi Cu considerabile rămîncri Iată de ce hotărîrile re­ le dc producţie, institutelor procentul minim din suprafa­ fără a se depăşi 9 ore pe zi. sînt obligate să presteze ore
întocmirea formelor pentru în urmă se prezintă şi une­ centei plenare trebuie să ţa totală arabilă pe care tre­ — Se cunosc chiar în jude­ noul Cod al muncii peste programul de lucru, în
eliberarea amplasamentelor. le investiţii de la Uzina de cercetări şi staţiunilor ex­ ţul nostru unităţi care au un scopul asigurării serviciului
Iată doar două motive se­ „Victoria“ Călan, U.M.M.R. constituie prilej de adînci perimentale care obţin pro­ buie să-l reprezinte fiecare program de muncă redus. pe unitate. Ce drepturi au a-
rioase care determină ca meditaţii şi intervenţii din ducţii mari şi eficiente prin cultură, sînt următorii ! Care este situaţia în aceste cestea ?
după primele două luni din Simeria şi alte unităţi in­ partea tuturor factorilor ce unităţi ? — Orele prestate de per­
noilor
o-
soarta
unde
îşi
spune
acest an un număr de 6 be­ dustriale, o slabă conlucrare hotărăsc din economia ju­ a) Pentru cooperativele agricole de producţie : — Intr-adevăr, există unele — După prevederile Codu­ soanele încadrate în muncă
cuvîntul
biective
neficiari din judeţ să nu între beneficiar şi construc­ deţului. Se impun deci mă­ locuri de muncă cu condiţii lui muncii se mai pot efectua peste programul de lucru, în
aibă realizat nici un procent tor. suri energice eficiente, fără de muncă vătămătoare sau ore suplimentare ? scopul arătat de dv., vor fi
din planul anual de inves­ Lent se transpun în prac­ tergiversări, pentru menţi­ Producţie medie — kglha grele, în care durata timpului — In anumite situaţii deo­ compensate cu timp liber co­
tiţii, 9 unităţi să se prezin­ tică unele aspecte legate dc % minim din Zona de încadrare ca fertilitate de muncă este redusă pînă la sebite, şi mă refer la cele respunzător în următoarele
te cu realizări de pînă la activitatea constructorilor. nerea ritmică în graficele Cultură suprafaţa lo- şl favorabilitate 6 ore pe zi, fără ca prin a- prevăzute de art. 118 din cod, 60 zile, în afară dc cei care
de execuţie, rezolvarea tu­
50 la sută din prevederile Nu în suficientă măsură Neirigat Irigat ceasta să se procedeze la o se va putea presta munca şi îndeplinesc funcţii de. condu­
la zi, iar 21 de unităţi cu turor aspectelor ce duc la scădeţe a remunerării. Am în peste durata normală, pe ba­ cere a unităţilor, care nu au
s-a recurs la extinderea a- ritmul încă lent de materia­ III-IV V-VI
realizări între 50 şi 99 la cordului global în construc­ lizare a lucrărilor de inves­ I-II III-IV V-VI I-II vedere în primul rînd situa­ za dispoziţiei conducerii uni­ dreptul la aceste compensări
sută. O situaţie total ne­ ţii şi la utilizarea în două tiţii. Grîu + ţia din exploatările miniere tăţii, dată cu acordul comite­ — Ce aduce nou Codul
tului sindicatului.
secară 20 5000 4500 4000 6000 5500 5000 din Valea Jiului. — Dar în afara cazurilor muncii cu privire la conce­
Porumb — Cine este în drept să sta­ prevăzute de arţ. 118 din Co­ diul de odihnă ?
boabe 20 6000 5500 5000 10000 8000 6000 bilească locurile de muncă cu dul muncii, se mai poate de odihnă nu este nouă şi
—
Problema
concediului
program redus ?
Sarcinile anului 1973 impun Floarea- 8 3000 2500 2000 4000 3500 3000 numai prin hotărîre a Consi­ presta muncă peste durata nici nu s-u modificat nimic
Aceasta se poate face
—
soarelui
normală şi, în caz afirmativ,
faţă de prevederile Legii nr
Sfeclă de
zahăr 5 45000 40000 35000 65000 60000 50000 liului de Miniştri, la propu­ ce drepturi au persoanele în­ 26/1967, cu privire la conce­
nerea ministerelor, celorlalte cadrate în muncă ? diul de odihnă al angajaţilor
Zona de încadrare ca
eforturi stăruitoare colective favorabilitate organe centrale şi comitetelor deosebite, cînd se poate pres­ şi hotărîrea Consiliului dc
Mai sînt şi alte situaţii
—
executive ale consiliilor popu­
Miniştri nr. 1149/1968 privind
Cartofi lare judeţene, cu avizul Mi­ ta muncă peste durata nor­ stabilirea criteriilor pentru
toamnă • 8 32000 26000 23000 50000 45000 35000 nisterului Muncii, Ministeru­ mală, legate de interesele pro­ determinarea locurilor dc
In scopul îndeplinirii sar­ nificat să executăm 30 tone suri de raţionalizare din par­ lui Sănătăţii şi al Uniunii
cinilor de plan şi a angaja­ utilaje. tea tuturor sectoarelor. Se va Generale a Sindicatelor. ducţiei şi ale muncii. Nici în muncă cu condiţii deosebite
pentru
muncă,
pentru
care
mentelor pe anul 1973, an ho- — La recenta plenară a C.C. acţiona şi pentru evitarea for­ b) Pentru întreprinderile agricole de stat : — Cum reglementează Co­ aceste cazuri nu se pot de­
tărîtor pentru relizarea cinci­ al P.C.R. s-a subliniat necesi­ mării de stocuri supranorma- dul muncii programul de lu­ păşi 120 ore-om pe an, aceas­ durata concediului suplimen­
nalului înainte de termen, în tatea reducerii continue a tive fără acoperire în con Producţie medie — kg/lia cru ce se desfăşoară în tim­ ta putîndu-se face numai cu tar de odihnă poate depăşi 12
°/„ minim din
lumina hotărîrilor Conferinţei cheltuielilor-de producţie, îm­ sum, a evitării cheltuielilor Cultură suprafaţa to­ Zona de încadrare ca fertilitate pul nopţii ? aprobarea prealabilă a cen­ zile lucrătoare. Dealtfel, a
Naţionale şi ale recentei Ple­ bunătăţirea calităţii produse­ neeconomicoase, a prevenirii tală arabilă şi favorabilitate — De regulă, pentru persoa­ tralelor, ministerelor şi celor­ ceasta problemă a mai fosl
nare a C.C. al P.C.R. — ne lor. In anul trecut fabrica a producerii de pagube materia­ Neirigat Irigat nele al căror program de lu­ lalte organe centrale, ori co­ dezbătută pe larg în coloa­
spunea tovarăşa ing. Rodica acumulat o experienţă poziti­ le prin intensificarea contro­ cru se desfăşoară în timpul mitetelor executive ale consi­ nele acestui ziar şi de aceea
Tatulici, directorul F. F. A. vă în acest sens. Ce obiective lului intern. I-II III-IV V-VI I-II III-IV V-VI nopţii, durata timpului de liilor populare judeţene, cu nu considerăm necesar ca să
„Viscoza" Lupeni — preocu­ vizaţi în continuare ? Comitetul oamenilor muncii Grîu -f muncă este mai mică cu o acordul uniunii sindicatelor mai insistăm asupra ei.
pările noastre sînt orientate — Colectivul de analiză a îşi va intensifica activitatea secară 20 5500 4950 4400 6600 6050 5500 oră decît durata muncii pres­ de ramură. Prin hotărîre a
spre îmbunătăţirea laturii ca­ normelor de consum va ac­ şi în ceea ce priveşte îmbu­ Porumb tate în timpul zilei, fără ca Consiliului de Miniştri, în ca­ Dialog realizat de
litate a întregii activităţi pro­ ţiona pe linia stabilirii modu­ nătăţirea calităţii firelor, eli­ boabe 20 6600 6050 5500 11000 8800 6600 prin aceasta să se ajungă la zuri cu totul deosebite, efec­ ION CIOCLEi
ductive. Avînd în vedere că lui de reducere a pierderilor minarea cauzelor reaclamaţi- Floarea-
în acest an este prevăzută în­ tehnologice, din manipulări şi ilor şi sesizărilor prin res­ soarelui 8 3300 2750 2200 4400 3850 3300
ceperea lucrărilor de reutila- depozitări la materiale cu pectarea întocmai a regula­ Sfeclă de
re a fabricii, ne preocupăm mentului de fabricaţie, în zahăr 5 49500 44000 38500 71500 66000 55000
ca pînă la finele lunii martie pondere în cheltuielile de pro­ scopul satisfacerii necesităţi­ Zona de încadrare ca
ducţie. In acelaşi timp, avînd
să asigurăm documentaţia de lor beneficiarilor. favorabilitate
execuţie. De asemenea, tre­ în vedere că în anul 1972 nu Caracteristica unul colectiv de ceferişti
buie ca în cel mai scurt timp ne-am încadrat în norma de Discuţie consemnată de Cartofi
să fie rezolvate toate proble­ consum la energie electrică, C. DUMITRU toamnă 8 35200 28600 25300 55000 49500 38500
sînt necesare eforturi şi mă­
mele legate de începerea lu­ Statornicie, conştiinciozitate,
crărilor de construcţii-mon- de de producţiile me-
taj prevăzute pentru trimes­ c. Pentru institutele sută fşţă
trul II. In acest an avem pro­ cercetări şi staţiunile experi- dii stabilite pentru întreprin-
gramat ca întregul spor de mentale, nivelul producţiilor derile agricole de stat. compefenfă profesională
producţie să-l asigurăm prin Pe marginea documentelor medii se majorează cu 5 la
creşterea indicilor de utiliza­ !
re intensivă şi extensivă a plenarei din 28 fehruarie- Un şuierat prelung, cîteva ro­ Impiegatul Ioan Tulea, comu­ şi corectitudine pentru între
fiecărui utilaj, creînd, totoda­ tocoale fie ium şi hQlidul (ie nist de nădejde, IuereaZă neîn­ gul colectiv.
porneşte,
se
Tovarăşul Aurel Leac se carac ­
tă, condiţii pentru mărirea si­ oţel vagoanele de urnind după trerupt de mai bine de 20 de terizează prin seriozitate, dă­
La
călători.
staţie.-
această
In
el
toţi
în
ani
guranţei în funcţionare şi di­ 2 martie ax. fiecare geam — priviri iscodi­ anii aceştia nu a lipsit niciodată ruire, pricepere şi statornicie.
minuarea opririlor acciden­ toare, fluturări de mîini, zîm- de la serviciu, îndeplinind cu In martie împlineşte 20 de am
bete. simţ de răspundere toate sarci­ de muncă la această staţie.
tale. Mă aflu în staţia C.F.It. Baia nile profesionale. împreună cu biroul organiza­
— Ce se întreprinde In a- Luni, a avut loc la Cabinetul municipal de de Criş. In biroul de mişcare Emerik KIss este tot impie­ ţiei de bază, cu întregul colec
cest sens ? partid Hunedoara, în cadrul instruirii lunare, o în- încep un dialog cu şeful sta­ gat de mişcare. Are o vechime tiv, am luat măsurile necesar«
un
comunistul
— Compartimentul meca- tîlnire a propagandiştilor şi lectorilor din învăţămîn- ţiei, de statură Sabin Rus, veşnic de 10 ani în staţia Baia de Criş, pentru îndeplinirea tuturor sar
om
potrivită,
înci
no-energetic, cadrele tehnice, tul de partid cu ing. Costache Trotuş, director ge­ cu zîmbetul pe buze, la tîm- c bine pregătit profesional, so­ cinilor de dc plan, astfel ajun
mărfuri
să
transportul
bru
conştiincios,
şi
amabil
cu
acordă o atenţie mai mare neral al C.S. Hunedoara. Cu acest prilej, participanţi­ plele căruia argintul străluceş­ călătorii. gă repede şi în condiţii fpart
întreţinerii utilajelor, fiecare lor Ia instruire le-au fost prezentate principalele sar­ te din ce în ce mai abundent. — Depăşind puţin cadrul bi­ bune Ia destinaţie, iar trans­
—■ Aş dori să-mi vorbiţi de­
portul dc călători să riu şuiere
muncitor îngrijeşte şi exploa­ cini ce se desprind din documentele plenarei C.C. al spre profesia dumneavoastră, roului de mişcare, aş dori abateri de la graficul de circu
tează cu maximă responsabi­ P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. pentru activi­ despre satisfacţiile şi greutăţile să-mi vorbiţi şi despre munca Ia ţie. O preocupare permanen
revizorilor de ace.
în
de
litate maşina la care lucrea­ tatea organizaţiilor de partid, a învăţămîntului dc întîmpinate serviciu cei la peste 25 ferată — Mi-aţi ghicit intenţiile. No­ tă a colectivi;Iui nostru o con
de
ani
calea
ză. De asemenea, fiecare uti­ partid. S-a insistat asupra problemelor realizării — îl rog pe interlocutor. taţi -i pe revizorii de ace (aca­ stituie şi ridicarea pregătirii pro
muncii
Datorită
fesionale
de
laj din atelierul mecanic va planului pe 1973, Ia nivel maximal, sarcinilor care — Despre mine, nu am lu­ rii, cum îi ştie toată lumea) puse de fiecare salariat în par
Aurel
şi
Leac.
trebui să fie folosit la ma­ revin combinatului siderurgic, centralei industriale cruri deosebite să vă spun — Sabin Popovici secretarul organi­ te, s-a ajuns ca Ia examinări 1 '’
Primul
este
modestia
ca­
ximum. forţa de muncă să fie Hunedoara, probleme legate de aprovizionarea tehni- îmi răspunde, cu comunist. Pre­ zaţiei de bază. muncitor des­ făcute toţi să obţină califice
unui
racteristică
livele bine şi foarte bine.
utilizată raţional, avînd în co-materială, eficienţa producţiei, reducerea preţului fer să vorbesc despre colecti­ toinic şi harnic. Conduce cu
oamenii
vedere că planul la piese de de cost, ritmicitatea în realizarea planului de inves­ vul de muncă, zi despre noapte a- competenţă organizaţia de Par­ LMU LUCĂCi
care
şi
deservesc
schimb este corelat cu posi­ tiţii, probleme legate de calitatea metalului. Electricianul Ioan Ştorţ de la atelierul de sculărie al U. C. O- ceastă staţie. tid, fiind un exemplu de cinste Bala ele Criş
bilităţile reale ale atelierului. răştie execută lucrări de întreţi nere de bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU
In plus în acest an avem pla-
. — --V
loja, Lăscuţ Bulea, Florea Comitetele comunale de
şi
consiliile
Consecvenţă şi exigenţă în Iordache, Andrei Buştea, Ion partid hotărîrilor primit populare Competenţe şl răspunderi
—
au
comunale
Roşu, Victor Ştcf, Mihai Bar-
pc
şi
baza
partidului
can, au dat sugestii preţioa­
se de felul cum trebuie în­ a legilor statului — atribuţii
făptuite, practic, prevederile largi, competenţe şi răspun­
finalizarea, punct sale şi s-au angajat să-şi a- deri sporite în de conducerea sporite In conducerea
contribuţia.
toată
ducă
activităţi
întregii
dezvol­
Dar
aceasta nu rezolvă încă pro­ tare economică, socială şi
blemele. Acum trebuie să in­ culturală a comunelor şi sa­
tervină foarte activ şi intens telor.
cu punct, a programului propus! cît este necesară pentru în­ adoptarea în acest an a pla­ comunelor
şi
Elaborarea,
organizatorică,
munca
întru-
dezbaterea
făptuirea lui mobilizarea tu­ nurilor de dezvoltare ocono-
mieo-socială în profil terito­
turor cetăţenilor. rial şi a bugetului local a-
Adunarea activului Comite­ Luna martie va fi — după rea stărilor de lucruri nega­ generală, Teofil Popa, secreta­ popular, consiliul comunal al meniile în 1973 — an hotă-
tului comunal de partid Ve- cum s-a angajat colectivul de tive, rămînerilor în urmă. Organizaţia comunală de rată cit de mari sînt atribu­ rul consiliului popular, Ionel Frontului Unităţii Socialiste rîtor în realizarea cincinalu­
ţel a meritat calificativul de aici — luna productivităţii Deşi efectivele de animale Sorinca, secretarul organiza­ şi celelalte organizaţii com­ lui înainte de termen — pu­
bună. De ce ? A fost bine mărite, astfel ca trimestrul s-au realizat — poate şi a- ţiei de partid de la S.M.A., ponente — sindicat, tineret, ne în faţa organelor comuna-
pregătită, cu materiale res­ I să se încheie cu realizarea ceasta a determinat aprecie­ Avei Buştea, secretarul or­ femei ■— comitetele de cetă­ de partid şi de stat răspun­
ponsabil întocmite şi analiti­ a cel puţin 80 la sută din re „la general" a situaţiei ganizaţiei de partid din satuj ţeni şi deputaţii au mobilizat deri deosebit de mari. Pre­
ce. S-a bucurat de o partici­ angajamentul anual. Comite­ zootehniei — producţiile mar­ Ce gui) înfăptuit in obiectivele Dumbrăvi ţa, deputat comu­ masele largi de cetăţeni la vederile planului trebuie rea­
pare largă la dezbateri, cu tul comunal de partid susţi­ fă la lapte de vacă planifi­ nal, Vasile Balica, secretarul muncă pentru gospodărirea lizate în toate sectoarele dc
critici, schimburi de opinii ne intens această iniţiativă cate în C.A.P.-uri nu s-au organizaţiei de partid de la şi înfrumuseţarea satelor. Nu­ producţie la parametrii ma­
deschise, propuneri, soluţii şi ce urmăreşte crearea bazei realizat integral, iar preve­ stabilite ie Conferinţa pe fără coloana de transporturi auto, mai anul trecut s-au execu­
angajamente realiste. A a- pentru îndeplinirea cincina­ derile la contractări de ani­ Iosif Vlaicu, secretarul comi­ tat prin muncă patriotică lu­ ximali, în condiţii de calita­
individual
male
din
sectorul
doptat un program de acţiu­ lului în 4 ani şi 3 luni. au fost onorate cu mult sub a secretarilor comitetelor sie partid tetului de partid dc la C.A.P. crări în valoare de 1,6 mi­ te şi eficienţă sporite. Comi­
ne concret, care jalonează şi Bucurîndu-se de o Îndru­ Ilia, Nistor Sebastian, depu­ lioane lei, depăşindu-se anga­ tetul comunal de partid, con­
eşalonează pe termene şi res­ mare mai efectivă din partea nivelul stabilit în planul de tat, Dragomir Cojan, preşe­ jamentul iniţial cu 340 000 siliul popular, comuniştii, de­
ponsabilităţi obiectivele ma­ organului comunal de partid, acţiune elaborat în preceden­ şi primarilor corni ? Ce avem dintele cooperativei de con­ lei. putaţii, ppnştienţi de marile
jore ale întregii activităţi de de un plus de atenţie din ta adunare a activului de sum, Alexandru Vădan, şeful La Ilia s-au obţinut — aşa sarcini şi răspunderi ce le
pe raza comunei. partea consiliului popular, a- partid. Cauze s-au găsit: lip­ secţiei de mecanizare care cum au subliniat în cuvîntul stau în faţă, şi-au fixat o-
Informarea, vorbitorii au gricultura — sectorul econo­ sa de furaje, consum intern de tăcut In viitor? deserveşte C.A.P. Ilia, Ioan biectivg mobilizatoare, anga-
subliniat In primul rînd că mic de bază — a înregistrat, exagerat. slabul sprijin din Florea, directorul şcolii de lor mulţi tovarăşi — reali­ jîndu-so să obţină realizări
zări bune în toate domeniile.
măsurile şi obiectivele stabi­ de asemenea, progrese. Ferma partea secţiei din Ilia a şoferi profesionişti — s-au superioare celor planificate,
lite de Conferinţa pe ţară a nr. 2 a I.A.S. Mintia a su­ I.C.I.L. (ceea ce este foarte înregistrat mari progrese în Producţiile medii la cereale Exereitîndu-şi cit mai de­
secretarilor comitetelor de plimentat, anul trecut, livră­ adevărat), fluctuaţie în rîndul dezvoltarea economico-soeia- — grîu, orz şi porumb — au plin atribuţiile, competenţele
partid şi primarilor comu­ rile la fondul de stat cu 38 personalului din zootehnie, lă a tuturor lpcalităţilor. crescut cu peste 1 000 kg la şi răspunderile ce le au în
nali, indicaţiile şi orientări­ tone grîu, 93 tone porumb, indisciplină, insuficientă pre­ Această comună care a hectar. In zootehnie s-au rea­
vieţii
le date cu acest prilej de se­ 7,3 tone carne. C.A.P. Veţel ocupare pentru selecţia efec­ fost afectată cel mai mult lizat şi depăşit efectivele de conducerea comunei, economico-
îmbinînd
a
sociale
cretarul general al partidului, a obţinut un spor de produc­ tivelor matcă etc. Se putea de inundaţii, datorită ajuto­ animale la toate speciile, iar
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţie de 500 kg grîu la hectar, interveni ? Sigur că da ! rului acordat de partid şi cie producţia de lapte de vacă în mod armonios munca de
s-au dovedit deosebit de ne­ C.A.P. Leşnic de 650 kg po­ In celelalte domenii — a- stat, a eforturilor şi hărni­ s-a realizat în procent de partid cu cea de stat. por-
cesare, de utile. Treburile la rumb. provizionarea populaţiei, a- ciei depuse de comunişti, de 101 la sută, de lapte de oaie fecţionîndu-şi necontenit sti­
comună se rezolvă mai bine, Relevînd aceste rezultate chiziţii, învăţămînt, antrena­ toţi cetăţenii, s-a refăcut în- 120 la sută, carne 103 la su­ lul şi metodele de muncă,
a crescut rolul conducător al şi apreciind rolul pe care rea intelectualilor în activita­ tr-un timp scurt. După adop­ tă şi lină 115 la sută. La sprijinindu-se pe un activ cit
organizaţiei de partid, atri­ l-a avut în obţinerea lor tea cultural-educativă etc. — partid, consiliul popular Vp- ţiile şi răspunderile cu care tarea schiţei de sistematizare fondul de stat s-au livrat mai larg în toate sectoarele,
buţiile şi, totodată, compe­ creşterea capacităţii de orga­ au fost obţinute rezultate bu­ ţel au dobîndit experienţă în au fost investite organele co­ s-a trecut ia executarea de cantităţi mari de cereale, consulţînd masa largă a co­
tenţa consiliului popular în nizare şi mobilizare a orga­ ne în perioada analizată, cu perioada care ş-a scurs de la munale de partid şi de stat. noi lucrări edilitar-gospodă- cartofi, legume, sfeclă de za­ muniştilor, deputaţii şi cetă­
soluţionarea problemelor. Re­ nelor comunale de partid şi un minus la prestările de conferinţa pe ţară a secreta­ In comuna Ilia — se arăta reşti. Cu participarea activă hăr, carne, lapte, lînă. Popu­
zultatele obţinute în comuna de stat, participanţii la adu­ servicii către populaţie. rilor şi primarilor. Stilul şi in informarea prezentată în a cetăţenilor s-au construit laţia a contractat şi valorifi­ ţenii. antrenînd la muncă
Veţel, în activitatea econo­ nare au remarcat, pe bună Programul comun de ac­ trotuare şi drumuri, poduri cat prin sistemul de contrac­ toate organizaţiile de masă
mică confirmă prin fapte că dreptate, că competenţele ţiune al comitetului comunal metodele lor de muncă au faţa activului de tovarăşul şi podeţe şi alte lucrări de tări 331 capete bovine, 275 şi obşteşti, comitetul comu­
treburile se rezolvă mai bi­ largi atribuite acestor organe de partid şi al consiliului fost realmente îmbunătăţite. Teodor Vasiu, secretarul co­ interes obştesc. Militînd pen­ capete porcine, 213 hl lapte, nal de partid şi consiliul
ne, cu mai multă competen­ nu au fost pe deplin valori­ popular este, aşa cum s-a a- Noile competenţe şi atribuţii, mitetului de partid, primarul tru traducerea în viaţă a in­ 800 kg lînă şi alte produse. popular vor asigura îndepli­
ţă în industrie şi agricultură. ficate. pentru că nu s-a reu­ rătat la început, cuprinză­ intre care un loc însemnat îl comunei — precum şi în cu­ dicaţiilor date de secretarul nirea planului şi angajamen­
Secţia de exploatări minie­ şit să se sincronizeze întru tor, concret, cu răspunderi, general al partidului şi a Cooperativa de consum a telor asumate, vor face ca
re, de exemplu, a îndeplinit totul stilul de muncă cu noi­ prevăzînd creşteri cantitative ocupă răspunderea faţă de vîntul tovarăşilor Valentin sarcinilor cuprinse în Rezo­ vîndut populaţiei mărfuri în Ilia să facă noi paşi pc calea
şi depăşit anul trecut planul le atribuţii. Aşa de exemplu, şi calitative în toate dome­ planul economic în profil te­ Ciobanu, inginer şef al C.A.P. luţia Conferinţei pe ţară cit valoare de peste 40 milioane
fizic, obţinînd 930 000 lei eco­ în domeniul zootehniei şi niile activităţii economice, ritorial, cer însă permanente Ilia, Gheorghe Dănilă, secre­ secretarii comitetelor comu­ Iei, fapt care arată că au urbanizării, să» se înregistre­
nomii la preţul de cost. In comitetul do partid, dar mai politice, cultural-educative şi tarul organizaţiei de bază de ze noi progrese în creşterea
luna ianuarie planul la gale­ ales consiliul nopular au ac­ sociale. Marea majoritate a reglări ale stilului şi metode­ nale do partid şi primarii, crescut veniturile şi nivelul bunăstării materiale şi spiri­
rii a fost realizat în propor­ ceptat unele justificări şi lor de acţiune. la cooperativa de consum, privind înfrumuseţarea aşe­ de trai al populaţiei. tuale a întregii populaţii.
ţie de 108,3 la sută. iar la promisiuni şi n-au acţionat vorbitorilor, între care Lazăr Silviu Cercea, director ad­ zărilor rurale, organizaţia înfăptuirea sarcinilor ce
suitori — de 212,5 la sută. cu fermitate pentru înlătura- Cancelarie, Lazăr Chiş, Petru I. MIRZA junct al liceului de cultură comunală de partid, consiliul revin comunei în toate do- N. 8ADIU