Page 26 - Drumul_socialismului_1973_03

ras?* r?7Wr
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 647 © JOI 8 MARTIE 1973

Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie
Punerea deplină în valoare a potenţialului agricol

1973-vast program de lucru pentru oamenii muncii tiunedoreni
sarcină de căpetenie a locuitorilor de ia sate

Sarcinile anului 1973■'■realizate Ia nivel maximal!

Una din sarcinile de o un prim loc al preocupări­ Tîrnava, Ociu, Brotuna şi modul cum se îndeplinesc
însemnătate covîrşitoare pe lor sltuîndu-se finalizarea Tătărăşti. Ne facem o dato­ obiectivele privind îmbună­
care secretarul general al defrişării vegetaţiei lem­ rie patriotică şi cetăţeneas­ tăţirile funciare. In brigăzi­
partidului, tovarăşul Nicolae noase de pe o suprafaţă de că — afirmau comuniştii le C.A.P. din Birtin, Tălă-
Ceauşescu, le-a formulat în 150 hectare. Avînd un e- Roman Dărău, Petru Iovan, răşti şi Ocişor sînt supra­
cuvîntarea rostită la prima xemplu personal în comu­ Aron Boloţ, Avram Almă- feţe apreciabile de pajişti ■
Conferinţă pe ţară a secre­ nişti şi In deputaţi, locuito­ şan şi alţii — din a parti­ naturale ocupate cu vege­
Cum acţionaţi pentru tarilor comitetelor de partid rii satelor comunei au » în­ cipa şi antrena pe toţi lo­ taţie lemnoasă nefolositoare,
şi
necesitatea
cuitorii satelor la fructifica­
impor­
negativ
ceea
afectează
ţeles
ce
şi a preşedinţilor consiliilor
Participare activi ră la necesitatea ca organe­ tanţa acţiunilor iniţiate, au locale de dezvoltare econo­ verde sau fîn. Faptul că în
eficientă
a
rea
masă
producţiei
soarta
rezervelor
dc
populare comunale se refe­
participat masiv la susţine­
s-a
evidenţiat
e-
înfăptuirea măsurilor le comunale de partid şi de rea materializării sarcinilor mică a comunei, la mai bu­ dezbateri unor producţii ne­
xistenţa
să
stat,
întreaga
ţărănime
ia intensificarea acorde maximă atenţie rea­ satisfăcătoare de lapte, da­
lizării
programului
de
de­
torită în mare măsură ran­
slab
damentului
păşuni­
al
plenarei ? secări şi ameliorări, pune­ Ce am înfăptuit din obiectivele lor, constituie un serios
rii în valoare deplină a po­
tenţialului agricol al ţării. semnal de alarmă pentru
schimburilor comerciale Militînd împlinirea perseverenţă stabile de Conferinţa pe ţară organele comunale de par­
cu
tid şi stat.
a-
pentru
unor
Fermitate în economisirea semenea deziderate, locui­ a secretarilor comitetelor de partid 1973 — acest lucru s-a con­
adevărat
Este
în
că
şi
torii comunei Vaţa de Jos
ziaru­
coloanele
externe au obţinut rezultate cu ca­ şi primarilor comunal? Ce avem semnat în de îmbunătăţiri
lui nostru — s-au demarat
re se pot mîndri. Fără a
feroaliajelor minimaliza ridicarea rolului funciare şi de ameliorare a
aspectele
care
lucrările
privesc
(Urmare din pag. 1) conducător al organizaţiei ie făcut în viitor? pajiştilor. Pînă la finaliza­
comunale de partid în con­ rea lor însă, avînd în vede­
ducerea întregii activităţi e- re că în planul de măsuri
cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şl In rezolu­ (Urmare din pag. 1) conomico-sociale a localităţii, s-a cuprins şi consolidarea
ţia plenarei - se bazează pe realităţi şi cerinţe incon­ cu prilejul adunării activu­ malurilor rîului Crişul Alb
testabile. Este o realitate demnă de mindria fiecăruia lui comitetului comunal de pe 2,5 km, se cere înfăptuit
dintre noi, că numai in ultimii ani România a încheiat der că de la faza de depozitare a acestora încep... econo­ partid s-a evidenţiat faptul un volum apreciabil de
acorduri de cooperare cu peste 60 de ţări şi s-au fina­ miile. Evidenţa introdusă pentru urmărirea consumurilor, că în anul trecut lucrărilor muncă. Oricum, un lucru
lizat mai mult de 240 de acţiuni şi convenţii de coope­ manipularea fără pierderi a feroaliajelor permit o folosire de îmbunătăţiri funciare Ii esenţial care trebuie înţeles
rare. Este o nealitate şl o atestare a forţei şi dinamis­ raţională, economică a acestora — în condiţiile în care s-a dat o amploare fără este că punerea în deplină
mului economiei româneşti, faptul că, în aceşti primi recalcularea normelor de consum la noi este o problemă valoare a potenţialului pro­
doi ani al cincinalului, volumul total al comerţului nos­ înfăptuită deja. O măsură deosebită luată la noi este re­ precedent. Pornind de la ductiv al pămîntului nu
constatarea că anual recol­
tru exterior a sporit cu aproape 26 la sută, Iar volumul cuperarea feroaliajelor din şutajele de la laminare. Reto­ ta este diminuată cu peste rezumă doar la acţiuni de
exportului cu peste 29 la sută, îmbunătăţindu-se sub­ pirea în cuptor a şutajeior determină creşterea conţinutu­ campanie, mai exact spus
stanţial structura acestuia, crescind considerabil volumul lui de oţel în feroaliaje şi deci un consum efectiv de fero­ 80 tone produse agricole — cuprinse în programul de nă gospodărire a bazei teh- la mobilizările de duminica.
şi competitivitatea maşinilor, utilajelor şi altor produse aliaje mai mic pentru fiecare şarjă. între care ponderea o de­ îmbunătăţiri funciare. Efec­ nico-materiale existente —•
cu grad ridicart de industrializare exportate. ţin cerealele — din cauza Adunarea activului Comi­
VALENTIN BRAUNER: Măsura expusă de tovarăşul băltirii apei acumulate în tul măsurilor practice în­ condiţii decisive în propăşi­ tetului comunal de partid
Realizările de prestigiu ce au fost dobîndlte se Im­ meu de muncă a permis încadrarea în analiza chimică exces din precipitaţii, co­ treprinse s-a concretizat în rea fiecărei localităţi rura­ din Vaţa .de Jos a jalonat
pun a fi amplfi'icate, astfel oa şl po planul comerţului sub procentul mediu de nichel şi crom admis pe şarjă. mitetul comunal de partid producţii superioare preve­ le. De aceea susţinem cu şi concretizat cu precizie
exterior' prevederile cincinalului să fie îndeplinite înain­ şi consiliul popular comu­ derilor. Producţia de cerea­ toate eforturile acţiunile pe obiectivele în domeniile ac­
te de termen. In acest sens, cuvîntarea tovarăşului Economiile la preţul de cost obţinute în primele două nal au organizat, cu spri­ le, spre exemplu, a crescut care le iniţiază comitetul tivităţii politice, cultural-
Nicolae Ceauşoscu şl rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. luni argumentează de fapt afirmaţiile mele. jinul conducerilor coopera­ cu 10 la sută faţă de reali­ comunal de partid vizînd educative şi economice la a
din 28 februarie - 2 martie a.c., orientează activitatea — Cum susţine organizaţia de partid o astfel de ac­ tivelor agricole şi al unită­ zările anului 1971, ceea ce folosirea raţională a pămîn- căror îndeplinire s-a anga­
tuturor organelor şl organismelor economice, a organi­ ţiune ? ţilor economice din locali­ a permis ca obligaţiile con­ tului — principalul mijloc jat să-i mobilizeze pc toţi
zaţiilor de partid şl colectivelor de muncă spre măsuri NICOLAE AVRAMESCU : La fiecare loc de muncă tate, acţiuni de masă în tractuale la produsele res­ de producţie în agricultu­ cetăţenii comunei De ma­
şi acţiuni concrete care să conducă la asigurarea fon­ avem afişate lozinci mobilizatoare in care valoarea tonei vederea conservării şi apă­ pective să fie onorate in­ ră. Numai astfel putînd ximă importanţă este ca,
dului de marfă şl a ritmicităţii livrărilor, respectarea cu de metal economisită este explicată în concordanţă cu ne­ rării fondului funciar. In tegral. Ca urmare a ame­ creşte aportul comunei la
stricteţe a condiţiilor calitative, diversificarea sortimente­ cesităţile economiei. acest context s-a relevat eă liorării pajiştilor, s-a asigu­ îmbunătăţirea aprovizionă­ prin exemplul personal, r’es-
lor cu valoare tehnlco-economică ridicată, creşterea VALENTIN BRAUNER : Colectivul de agitatori şi cel s-au realizat lucrări de rat o mai bună hrănire a rii populaţiei cu produse a- iăşurînd o susţinută muncă
competitivităţii produselor, valorificarea in cit mai bune<. al gazetei de perete au obiective precise. Nu este zi ca combatere a excesului de u- animalelor pe perioada de groalimentare şi ridica bu­ politică şi organizatorică,
condiţii a produselor româneşti pe pieţele externe, ri­ problemele majore ale documentelor de partid să nu fie miditate de pe o suprafaţă păşunat, astfel putîndu-se năstarea ţărănimii. Vorbi­ comuniştii să-i antreneze pe
dicarea eficienţei întregii activităţi de comerţ exterior. dezbătute cu toţi salariaţii secţiei. de 270 hectare, în total fă- îngrăşa şi livra la fondul torii au făcut o subliniere
In contextul acestor sarcini de majoră Importanţă CONSTANTIN GRECU : Aş adăuga că tocmai din în­ cîndu-se şanţuri pe o lun­ centralizat al statului cu 10 aparte în legătură cu în­ toţi locuitorii satelor la ma­
pentru economia naţională, organele şl organizaţiile de ţelegerea şi abordarea’ cu responsabilitate a hotărîrilor re­ gime de 25 km, decolmatărl la sută mai multă carne de- semnătatea pe care o pre­ terializarea sarcinilor eu ra­
partid, conducerile centralelor şl întreprinderilor, toate pe 700 ml şi consolidări de cît s-a planificat iniţial. zintă individualizarea sarci­ re sînt confruntaţi privind
colectivele din economia hunedoreană trebuie să se in­ centei plenare a partidului nostru ne-am orientat la îm­ maluri pe 500 ml. Conco­ In fruntea acţiunilor de nilor pe fiecare locuitor al propăşirea comunei !
tegreze plenar, să asigure îndeplinirea exemplară a pla­ bunătăţirea activităţii noastre pentru economisirea meta­ mitent s-au mobilizat în­ ameliorare a terenurilor de­ satului, astfel îneît să se
nului maximal şl angajamentelor pe acest an hotăritor lului. semnate forţe şi la amelio­ gradate şi slab productive cunoască cu precizie şi să N. TiRCOB
pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Fap­ rarea pajiştilor naturale, pe s-au situat locuitorii satelor se poată evidenţia şi urmări
tul că pe primele două luni din 1973 s-au livrat peste
plan la export, din judeţul nostru, mărfuri în valoare ^ “ ~—\
de peste 2,6 milioane lei valută, că depăşirea planului Unitatea dc pionieri a
la export pe devize libere se ridică la 6 milioane lei Şcolii generale din Hăcia a
valută relevă pregnant eforturile depuse în Judeţul nos­ Cărbune peste plan Oamenii de pe muntele alb găzduit, duminică, roman-
tru, mal ales la C.S. Hunedoara, C.E.I.L. Deva, U.C. O- danţi-inslructori de pio­
răştie, I.M.C. Bîrcea, pentru onorarea exemplară a sarci­ nieri din judeţ, invitaţi Ia
nilor de export, resursele mari ce trebuie puse grabnic (Urmare din pag. 1) nă, Marin Dica, precum şi De citeva zile mă frămln- minute şi iată-ne sus, domi- lia — calitatea I, Made in o acţiune dedicată perso­
în valoare In acest domeniu. Asupra acestora, organele ceilalţi sînt conştienţi de sar­ ta un gînd, o dorinţă apăsă­ nîndu-l. Ne intfmpină bucu­ Romania". nalităţii eminentului om dc
şi organizaţiile de partid, conducerile centralelor şi în­ Celor aproape 900 tone de cinile mari pe care le avem, toare de a mă reîntîlni cu ros maistrul Viorel Duma, o- îmi trec palmele peste fe­ stat — Dr. Petru Groza
treprinderilor, fiecare salariat angrenat în soluţionarea cărbune date peste plan în de importanţa documentelor foştii prieteni, oameni price­ mul cu cea mai mare vechi­ ţele sale netede, mîngîind După ceremonialul des­
problemelor de export trebuie să se concentreze cu toa­ luna februarie vrem să le a- Plenarei C.C. al P.C.R. din puţi, de la care am învăţat me in exploatarea carierei. cristalele acelea fine ce riva­ chiderii adunării dc unita­
tă atenţia şl responsabilitatea, competenţa şl dăruirea, dăugăm sporuri şi mai mari febrvţarie—martie a.c. şi, acum zece ani lupta cu mun­ Lucrează aici „de prin 58“, lizează cu marmura ■ ‘de Ca- te, prof Hie Avram, direc­
încheierea tn cel mal scurt timp a tuturor contractelor în luna martie, pentru a în­ preună, ne străduim să ne. tele pentru 'a-l răpune, smul- de cină se exploata marmura rara. Puiu, şeful de brigadă, torul Casei corpului didac­
de export, sporirea preocupărilor pentru diversificarea cheia primul trimestru al a- sporim rodnicia muncii, «ă: gmdu-i ceea ce el a sedimen­ cu metode vechi, prin disloca­ încearcă să-mi deslăiftuie ce­ tic din Deva, Ion Ilă’ălaio,
gamei sortimentale, asimilarea de noi produse cu teh­ nului cu un bilanţ rodnic. contribuim şi noi la eforturi­ tat milenii de-a rîndul — ma­ rea manuală cu pene de fier va : „Anul trecut am trimis fost preşedinte al Frontu­
nicitate de nivel mondial, prospectarea atentă a pieţei Una dintre preocupările noas­ le întregului popor de reali­ teria alb cristalină : marmu­ şi răngi. de aici două mii de astfel de lui plugarilor la Băcia, şi
şl conjuncturii, creşterea cursului de revenire, deci a efi­ tre principale este aprovizio­ zare a cincinalului înainte de ra. Am pornit la drum spre Cariera întinsă pe o supra­ blocuri la export. Anul aces­
cienţei exportului — aşa cum se relevă în cuvîntarea to­ narea ritmică a locurilor de termen. cariera Ruşchiţa, împreună faţă de circa zece mii de ta vom trimite blocuri mai
varăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C./y muncă cu materialele necesa­ Pînă acum, avem extrase pe­ cu Sabin Brînduşa, unul din­ mp se exploatează în trepte, puţine, în schimb livrăm pla­ ■RBBUBanaamKEiOiiiintinBni
al P.C.R. - constituie căile prin care fiecare colectiv din re. In felul acesta, nu pier­ ste sarcinile de plan la zi a- tre cei mai pricepuţi şoferi complet mecanizat. Aici totul caje, unde cîştigul valutar
economia hunedoreană trebuie să asigure o participare dem vremea aşteptând mate­ proape 200 tone de cărbune. ai întreprinderii ,,Marmura“ creează impresia unui amfi­ este mult sporit“. îmi înclin
activă fa echilibrarea balanţei de plăţi externe, la In­ rialele, ci utilizăm timpul e- Vom amplifica cu fiecare zi Simeria, la bordul autocamio­ teatru modern. Descoperirea capul cu mîndrie în semn de
tensificarea schimburilor comerciale, a cooperării şl co­ fectiv în scopul extracţiei de succesele obţinute de la în­ nului Tatra de mare tonaj. platoului masiv se face de a- aprobare la cele relatate, în- Acţiune
laborării economice a României cu alte state. Lunecam uşor pe sub dan­ semenea mecanizat. cercînd să-mi aduc aminte ţ
cărbune. Ortacii mei Ioan Go- ceputul anului, hotărîţi să
telăria semeaţă a Retezatu­ de momentele vechi trăite de
lumbeanu, Costache Ciochi­ dăm ţării mai mult cărbune. lui, eintînd discuţiile şi În­ Privesc de pe treapta cea mine acum zece ani clnd mă
mai înaltă, jos, unde se aude
trebările de prisos. Nutream scrîşnetul frezelor ce înain­ aflam la primii paşi, în dez­
sentimentul bucuriei de-a a- tează în stîncă, dirijate de legarea tainelor acestei com­ conemeretii
mmm 1Ţ%jmjigim jjj|Bs F¥ i junge cit mai repede sus, la miinile dibace ale oamenilor plexe meserii. Timpul s-a
înlîlnirea propusă. Am pără­
sexirs schimbînd totul. Punc­
sit şoseaua Caransebeşului, cuprinşi în luptă cu muntele. tul de lucru atacat în acea
Doi dintre ei discută aprins
trecând podul peste cristalul gesticulînd uşor cu braţele, perioadă se află acum. cu 80
Bistrei, unde păstrăvii ar­ li recunosc : sînt şefii de bri­ metri mai jos. Petru Pirva, vechi apro-
In r ealizarea obiectivelor cuiesc curcubee. Valea se gadă Gheorghe Puiu şi Adal­ Ne avertizează un fluier pint al familiei Gro/.a, au
deschide parcă zgîrcit. stră­
juită de o parte şi de alta bert Pacea, destoinici comu­ strident. Macaraua îşi leagă­ evocat aspecte din viaţa şi
întrecerea
nă braţul ca un catarg în a-
activitatea Dr. Petru Gro­
nişti
fruntaşi
în
de sltnci colţuroase. socialistă. za. A urmat un viu dialog
din agricultură peisajul panoramic peste ca­ In discuţiile cu ei se con­ propierea noastră ţăcîndu-ne între pionieri şi invitaţi,
prin
parbriz
Contemplam
nu
să
raza
depăşim
atenţi
în
gazdele
încheiere,
re nici pînă acum iarna nu turează cifre şi fapte pe ca­ de acţiune a braţului. In iar, prezentat un program
cablul de oţel. un bloc u-
au
re întreg colectivul luptă să
Ritm susţinut... -.şl poticneli se indurase să-şi aşeze argin­ le îndeplinească. Planul de riaş de 15 tone coboară încet artistic dedicat zilei de (i
tăria. In faţă, pe o culme lu­
minată slab de razele nepu­ producţie pe 1973 — aflu de pe platforma autocamionului. Martie. Cu acest prilej, pio­
reve­
scurta
Mulţumit
© La Cîrneşti, unde s® © Complexul ăa porcine tincioase ale soarelui — Vîr- la aceşti oameni — s-au an­ dere facem de cale întoarsă nierii Octavian Sil’ est u
Marieta Băţălan, Călin Fi-
construieşte sediul staţiunii de la Orăştle —■ obiectiv im­ ful Padeş — se distinge ce­ gajat să-l depăşească. Sporul purlind cu noi uriaşul bloc, lipeseu şi Florin Zeicu au
va fi destinat o parte expor­
de mecanizare a agriculturii, portant pentru economia ju­ va vag. ceva ce-ţi dă impre­ tului, iar alte cantităţi sînt acel fragment din muntele recitat din creaţiile lor ş:
deţului — cu termen de pu­ sia unui strai de zăpadă.
lucrările au fost demarate... nere In funcţiune în trimes­ Cel care nu cunoaşte ..iz­ transportate la Intrenrinderea alb, acea părticică din mun­ a fost depusă o coroană de
cu dreptul — documentaţiile trul I a.c., mal bate încă pa­ vorul“ albului rămîne cu a- de prelucrare Simeria. unde ca acestui colectiv în care se flori Ia monumentul din
ascund nebănuite frumuseţi.
blocurile albe vor fi trans­
şi eliberarea terenului fiind sul pe loc. La această lucra­ ceastă impresie pînă la con­ formate în produse finite Ln capătul celălalt al dru­ comună, din partea unită­
ţii de pionieri. A fost vizi­
re beneficiarul (Trustul I.A.S.) vingere. Dar acolo e muntele
înfăptuite Ia vreme. pentru export sau pentru ne­ mului sintem aşteptaţi cu tat punctul muzeistic din
n-a decontat constructorului alb. aşa cum obişnuiesc să-i
@ I.A.S. Bîrcea — prin * voile interne. imensa încărcătură. incinta şcolii şi rasa din
peste două milioane lei din spună localnicii. Muntele
conlucrarea fructuoasă cu producţia anului 1972, n-a a- La strungăria (te cilindri nr. 2 a C.S.II. lucrează şi muncito­ veşnic alb în toate anotimpu­ In faţa noastră blocuri TRAIAN BURCI Băcia a Dr. Petru Groza.
pregătite poartă numele dife-
zi
Fruntaş
întrecere,
el
reuşeşte
strungar
ca
constructorul — a atacat la probat devizul general şi nu rul zi să se Cornel Sabo. cinste de în sarcinile Încredinţate, exccutînd rile \anului. capabil să asigu­ Iritelor ţări: U.R.S.S., R.F.G., cioplitor în piatră Prof. IOAN HERŢ
cu
de
achite
vreme lucrările atelierului a asigurat finanţarea pentru numai lucrări de bună calitate. re, după calculele specialişti­ şi marmură directorul Şcolii generale
staţia de epurare a apei ca­ Foto: VIRGIL ONOIU lor, timp de cinci sute de ani Franţa. Pe cel din apropiere
mecanic, lucrări ce se desfă­ întreprinderea „Marmura" Băcîa
re condiţionează punerea în blocuri de marmură. Citeva stă scris cu duco negru „Ita-
şoară conform graficelor de funcţiune la termenul plani­ Simeria
execuţie. ficat a halelor.
Responsabilitatea cu care
sînt investite căminele cul­ Căminul cultural în viaţa satului Din cele spuse de directo­
turale pentru înfăptuirea pro­ rul căminului din Beriu re­
nota gramului de educaţie socia­ iese — fapt constatat şi în
listă se realizează în bogate alte părţi — că iniţiativa de
manifestări cultural-educative la Buceş nu a fost bine în­
de
suşită
scop.
Una
linie este utilitatea ? destinate acestui EXPERIENŢA BUNA I APLICAREA INIŢIATIVEI DE IA BUCEŞ mulţi directori.
Asta nu înseamnă că chestiu­
din
care
iniţiativele
şi-au
dovedit eficienţa este chema­ nea nu a fost lămurită de
rea intelectualilor din Buceş forurile respective. Pentru
SI UE GENERALIZATA 1 MIE UNITĂŢILE CULTURALE
Staţia C.F.R. Simeria-călă- care să permită a se lua apă pentru permanentizarea acti­ că, aşa cum s-a văzut, exis­
tori — ca şi alte staţii afla­ şi cu sticla. Şi nu-i un lu­ vităţilor culturale susţinute tă un act normativ care re­
te pe noul tronson electrifi­ cru neesenţial pentru călă­ de cadrele didactice şi alţi glementează problema, clar
cat _ se află în continuu tori. Oare utilitatea cişmele­ specialişti de la sate. Cum se care nu e cunoscut chiar de
proces dc modernizare. Prin­ lor constă numai în posibi­ generalizează iniţiativa de unii directori de cămine. Ce­
tre altele, în proiectele de litatea de a-ţi uda buzele? la Buceş ? — aceasta a con­ mării de la Buceş, după ce te. Dealtfel, atitudinea, a- nizeze pe toţi intelectualii te mutarea căminului de cen­ lor care încă n-au aflat cum
execuţie a lucrărilor din sta­ Poate că n-ar fi tîrziu da- | stituit tema unei mese rotun­ — se ştie ! — cu mult timp proape recalcitrantă, prin ca­ din comună ? tru din Mărtineşti în Dineu, trebuie să-şi desfăşoare acti­
ţie a fost prevăzută şi con­ că constructorul şi benefi- j de organizate cu prilejul con­ în urmă toate căminele din re admitea cu seninătate că Aurel Stănuţ (Geoagiu) : unde sînt condiţii mai bune vitatea In lumina chemării
struirea sub fiecare peron ciarul ar reveni la proiecte... j sfătuirii de la Orăştie a di­ judeţ au răspuns şi şi-au în­ e aproape imposibil de a fi „Formaţiile noastre artistice, de organizare şi desfăşurare intelectualilor din Buceş tre­
acoperit a unor cişmele de şi ar dota staţia cu cişmele • rectorilor căminelor cultura­ suşit angajarea în această organizată vreo activitate la brigăzile ştiinţifice, precum a activităţilor". buie să li se transmită ex­
apă. Montarea cişmelelor a utile pentru călătorii ce trec j le. competiţie. Dar pînă acum căminul din Turdaş, că lo­ şi celelalte activităţi reuşesc O măsură ce ni se pare po­ perienţa căminelor culturale
început, dar rămîi uimit că prin Simeria. intelectualii din Romos n-au cuitorii comunei pur şi sim­ să răspundă cerinţelor cetă­ trivită şi în cazul Turdaşu- din Veţel,. Ilia, Băcia, Buceş
acestea nu sînt prevăzute V. HOTĂRIŞ loan Todor (Romos): „Ac­ reuşit să se întîlnească şi plu nu doresc cultură, poate ţenilor. Printr-un sprijin mai lui. (Dacă la Pricaz se poate şi altele, care au fixat res­
cu robinete cu ramificaţie corespondent ţionăm mai greoi In lumina să-şi fixeze cum trebuie să constitui obiectul unei ana­ mare din partea cadrelor di­
Hotărîrii nr. 13 a Comitetu­ acţioneze. lize temeinice. dactice am putea face mult face mai mult, de ce să fie ponsabilităţi pentru fiecare
lui executiv al Consiliului Virgil Săbău (Turdaş) : Viorel Igreţ (Pricaz, cămin mai mult, acţiuni mai reuşi­ menţinut căminul de centru intelectual în legătură cu
popular judeţean, ceea ce se „Nu am desfăşurat decît afiliat celui din Turdaş): te. Acum sintem în curs de la Turdaş, unde, după cum desfăşurarea activităţilor zil­
O schelă cu şanse răsfrînge şi In puţinele ac­ două, trei acţiuni şi aceasta „Cu cei 9 intelectuali din organizare a unui cor de 80 se spune, nu se pot organi­ nic, la unul din căminele din
ţiuni cultural-educative orga­ din motiv că sînt mai puţini sat reuşim să organizăm zil­ de persoane. Colaborăm bine za activităţi permanente ? I). comună, astfel ea în fiecare
de a deveni celebră nizate în primele două luni intelectuali în comună ; de nic cîte o activitate la care cu organizaţia U.T.C. şi pu­ Nicolae Nistorescu (Berlu) i zi pe teritoriul comunei să
ale anului. Ar fi multe cau­ toţi sintem trei persoane. De­ participă numeroşi cetăţeni. tem spera că viaţa culturală „Şi eu sînt relativ nou în se desfăşoare cel puţin o ac­
ze, pe care însă le vom înlătu­ altfel nici eu nu pot să-mi Avem, apoi, acţiunile de funcţia aceasta, nu mă prea ţiune, cuprinzind în progra­
Pe la jumătatea anului lă în vederea remedierii de­ ra curînd, după ce ne vom desfăşor activitatea din cau­ microgrup organizate la uni­ a comunei Geoagiu se va re­ pricep, dar nici nu mi s-a mele de activităţi lunare şi
1971. la scara a treia a blocu­ fecţiunii. Schela s-a montat, întîlni toţi intelectualii din ză că avem prea multe şe­ aşeza cel puţin la nivelul prea spus ce am de făcut. manifestările organizate la
lui F 4, din Deva, au apărut dar defecţiunea nu s-a reme­ comună pentru a stabili cum dinţe în alte activităţi. Dar tăţile economice din locali­ bun, la care a fost cu ani în Recent, insă, mi-a fost ana­ căminele afiliate.
tate. E adevărat, ponderea o
nişte defecţiuni. Locatarii diat nici pînă astăzi. vom proceda în viitor. Am nici la acţiunile organizate urmă". lizată activitatea şi cu acest Considerăm că experienţa
scării respective s-au adre­ Se pare că va mai dura reuşit totuşi, să răspundem nu avem public ; cetăţenii au manifestările artistice, dar Şi cu acest prilej am con­ prilej am aflat cam ce sar­ acestor cămine poate fi îm­
vom putea echilibra balanŢa
sat peste tot, inclusiv depu­ mult treaba aceasta cu repa­ mai eficient iniţiativei de la din Turdaş nu vin nici la cu cele educative". statat că la Geoagiu ceea ce cini ne revin şi cum va tre­ părtăşită şi chiar trebuie ge­
tatului nostru de circum­ ratul. Noi am vrea să ştim Buceş, în ultima vreme pe spectacolele estradei devene, Din cele spuse de tovară­ se face reprezintă foarte pu­ bui să ne organizăm. Nu neralizată în aşa fel incit
scripţie, Teodor Negruţiu. Nu cînd se va face, totuşi ? teritoriul comunei noastre dar la ale noastre". şul Igreţ, cu atît mai nefon­ ţin faţă de potenţialul real mi-e prea clară iniţiativa de aşezămîntul cultural, conoen-
s-a făcut nimic. Abia după desfăşurîndu-se zilnic o ac­ Este cu totul nefiresc ca date ne apar motivaţiile di­ al cadrelor din comună — la Buceş : trebuie să avem la trînd forţele cultural-intelec-
un an, în iulie 1972, cu spri­ Doar n-o să rămînă schela ţiune". un director de cămin cultu­ rectorului de centru, V. Să- peste 100 de intelectuali nu­ căminul de centru acţiuni în tuale ale comunei, să-şi poa­
jinul şi clin ordinul ing. aceasta piesă de muzeu la ral să nu fi auzit încă de bău. La căminul afiliat se mai în centrul de comună. fiecare zi, sau în toate cămi­
Gheorghe Cărăbaş, din ca­ noi pentru totdeauna... Ceea ce e mai demn de Hotărîrea nr. 13 a Consiliu­ Viorel Popa (Mărtineşti) : nele din comună, astfel in­ tă desfăşura cit mai eficient
drul Trustului de construcţii reţinut din această opinie es­ lui popular judeţean privind poate face şi mai mult şi „Deoarece sînt de puţin timp cit în fiecare zi pe teritoriu opera sa civilizatoare a
mai bine. La Pricaz există
Deva, locatar al scării res­ Locatarii scării III din blocul F 4 te întîrzierea cu care se în­ organizarea activităţii cultu­ intelectuali, la Turdaş nu. în funcţie, nu pot decît să să se desfăşoare o activita­ populaţiei săteşti.
spun că prima măsură care
pective, s-a montat o sche­ Deva cearcă să se răspundă che­ ral-educative de masă la sa- Dar cine trebuie să-i orga­ va impulsiona activitatea es­ te ?“.
N. STANCIU