Page 27 - Drumul_socialismului_1973_03

B99BHBEBK3KSB9B9EBRMn9BBBBBSBSBSS
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 647 © JOI 8 MARTIE 1973

C ~ ' '
Au izbucnit ghioceii şi rîri şi, mai ales, dublînd a- Femeia — fovarăşă
fulgi mari de nea s-au re­ cest frenetic curs al realiză­
întors din iarnă să-i vadă. rilor prin antrenanta lor
A nins cu mărţişoare vese­ prezenţă, prin glodurile pe de muncă şi de vsafă
le şi chipurile aureolate de care ele — mame şi soţii
gingăşia feminităţii s-au în­ duioase — ştiu să le in­
seninat. Dimineaţa geroasă sufle cu căldură în familii.
a mărţişorului s-a încălzit Acolo, în forfota gospodă­
de frumuseţea zîmbetelor riei ori în plăcutele clipe
celor care au oferit, ale ce­ de destindere, ele îşi du­
lor care au primit mărţi­ alert de împrimăvărare a ogoare, în faţa proiectelor blează aportul la marile
şoare. Un pact al bucuriei ţării, hotărîri de nestrămu­ de deveniri ale aşezărilor împliniri contemporane, pre­
a cuprins anotimpul grăbit tat ale femeilor de a-şi a- noastre, la catedre şi în sa­ gătind, formînd pentru con­
al feminităţii, sporindu-i duce întreaga bogăţie de loanele spitalelor, pretutin­ fruntările vieţii oameni
frumuseţea. Razele de soa­ sensibilitate şi pricepere la deni în marile competiţii mari devotaţi ţării, poporu­
re ale gîndurilor şi gesturi­ marea făurire a planurilor ale muncii. lui.
lor sincere, ale atenţiei şi economico-sociale înainte de Şi în căminele luminate
solicitudinii au adus mai termen. şi înflorite de prezenţa lor, Stimate pentru inteligen­
ILEANA BARJAN multă lumină în fiecare Au înmugurit, pregătind deasupra pătuţurilor în ca­ ţă, apreciate pentru probi­
preşedinta Comitetului judeţean al femeilor mişcare şi au grăbit primă­ rod bogat, străbunele do­ re gînguresc neştiutorii tate şi competenţă profe­
vara. Acea primăvară care rinţe ale femeii de a-şi do­ ghiocei ai vieţii, pe străzi, sională, pentru hărnicie şi
îndeplinirea marilor noas­ peste 850 femei au fost evi­ renaşte în suflete speranţa, vedi puterea de muncă, ca­ grăbite dar plăcute, aduclnd
tre proiecte de viitor, des­ denţiate cu Insigne „Fruntaş care face să tresară inimile pacitatea de gîndire, de bucurie pămîntului, sînt tot talent, ele sînt aşteptate
chise de amplul program de în activitatea de gospodări­ la zîmbetul primului ghio­ creaţie în împlinirea mari­ ele. Le întîinim. ca oricînd pretutindeni să aducă, cu In ritmurile dinamice de din Orăştie oferă un exemplu
construire a societăţii socia­ re şi înfrumuseţare a oraşe­ cel, acea primăvară care re­ lor hotărîri ale ţării. Stră­ în acest martie al miezului prezenţa lor, frumuseţea. dezoltare a economiei judeţu­ demn de urmat. Inginera Sil­
liste multilateral dezvoltate, lor". Dar, cum primăvara varsă rîuri de bucurie, ple­ bat magistralele Hunedoa­ de cincinal, ferme şi dîrze, De aceea, de ziua lor sînt lui cu o contribuţie de sea­ via Nicula, şeful fermei zoo­
tehnice, a prezentat, în tim­
mă se înscrie şi agricultura,
stabilit de Congresul al X- bate la uşă şi nu peste mult nitudine. rei şi ale ţării nume de fe­ dăruite epocalelor idei de în cadrul căreia, potrivit sar­ pul vizitei făcute la adăpos­
lea şi Conferinţa Naţională a timp vom demara noi acţiuni S-au regăsit, în acest în­ mei înscrise cu cinste în înflorire a ţării. Muncind, toate mai frumoase, încon­ cinilor stabilite de partid, turile de animale, toate pro­
partidului cere mobilizarea ce vor duce la împlinirea a- ceput de martie, gînduri — competiţia naţională a mun­ inovînd, realizîndu-şi şi în- jurate de flori şi gînduri a- blemele cu care este confrun­
întregului potenţial al naţiu­ celor îndrăzneţe planuri a- cii, nume de femei cinstite lese, de binemeritată stimă zootehnia va trebui să ocupe tată cooperativa agricolă în
nii, solicită maximum de e- doptate în sesiunile consili­ flori sincronizate la ritmul pretutindeni, în uzine, pe trecîndu-şi propuiile hotă­ şi preţuire. un loc precumpănitor. înde­ acest an, soluţiile ce se adop­
ficienţă a muncii tuturor ce­ ilor populare şi adunările cu V__ ____________ letnicire străveche şi deosebit tă pentru rezolvarea lor, cit
tăţenilor. Aceasta se referă activul comunal, în lumina de rentabilă, creşterea anima­ şi experienţa acumulată pri­
lelor
nebănuite
satis­
aduce
şi la noi, milioanele de fe­ sarcinilor trasate de secreta­ facţii şi împliniri. Din cele vind sporirea producţiei ani­
mei muncitoare, ţărănci, in­ rul general al partidului la mai vechi timpuri, numărul maliere. Atenţia participante­
telectuale, casnice, a căror prima conferinţă pe ţară cu animalelor deţinute de gospo­ lor la schimbul de experienţă
participare se cere a fi la primarii şi secretarii de par­ dăria ţăranului simboliza pu­ a fost reţinută de spifitul de
înălţimea cerinţelor formula­ tid, este potrivit şi imperios terea economică a acestuia, ordine şi disciplină care ca­
te de conducerea partidului. necesar a arăta jaloanele ac­ forţa lui de dominare a na­ racterizează activitatea îngri­
Una din coordonatele prin­ tivităţii noastre viitoare. Aşezată între mărţişor şi ecliinoctiul primăverii, Ziua Ei îmi Sâ scuturăm cerul de stele ; turii. jitorilor de animale de la u-
cipale ale muncii politice, In primul rînd, biroul Co­ iscă întotdeauna subtile şi discrete remuşcări. De ce — mă în­ Şi să cutreierăm pădurile, I nitatea gazdă, unde pun mult
treb
numai in
această zl găsim cu precădere cuvintul frumos
—
desfăşurate de comitetele şi mitetului judeţean al femei­ pentru Ea ? întreb şi fac o asemenea mărturisire publică fiindcă Să străpungem briul de gheaţă al pămintului Cooperativizarea agricultu­ suflet cooperatoare ca Iştini-
comisiile de femei, în cola­ lor, la indicaţia biroului Co­ la o intîlnire cu cititorii mi s-a întimplat să fiu întrebat de ce Şi straiul de fulgi troieniţi, rii a creat condiţii de dezvol­ c-a Jimboreanu, Reghina Peş-
ultima
important
borare cu ceilalţi factori e- mitetului judeţean de partid, personajele feminine ocupă un loc atît — de am răspuns, în conştient Şă scotocim la rădăcina brazilor tare puternică a zootehniei, tişan, Victoria Zerbea, Ana
carte,
„Din
recunoştinţă“
mea
„Zilele“.
ducaţionali şi consiliile popu­ şi-a propus coordonarea a- însă, că nu am spus totul. Adevărul e că nu le-am acordat „un Şi-n adîncimea, respirind cald, a humei cxistînd posibilitatea ca, trep­ Popa, I.etiţia Stoica — să a-
lare, este şi aceea a îmbinării tentă a activităţii patriotice- ioc atît de important“, ci m-am străduit, şi nu ştiu dacă am reu­ Să încălzim sălciile şi alunii tat, să se renunţe la metodele mintim doar cîteva nume.
organice a educaţiei patrio­ obşteşti cu femeile, prin pre­ şit, să ic acord locul la care au dreptul în mod firesc. Vestindu-le primăvara tradiţionale de creştere, să se Hărnicia lor este atestată nu
Femcia-odaliscă,
în
femeia-bijule-
lenea
dospind
canapelelor,
tice şi cetăţeneşti cu partici­ luarea în executare şi urmă­ ric, femeia bovarică sînt azi — dac-or mai fi — nişte anacronis­ Şi să găsim flori 1 ■ introducă tehnologii moderne numai prin starea fiziologică
parea directă şi eficientă a rire de către comitetele şi me. Angrenată în unanimul efort înspre mai bine, Ea se află Flori mamei, j de îngrijire şi furajare, baza­ şi de întreţinere bună a ani­
femeilor la rezolvarea tre­ comisiile de femei a unor o- alături de noi şi în orice clipă, pretutindeni, simţim umărul Ei Flori celei ce ne-a dat căldura fiinţei te pe ridicarea gradului de malelor, de modul cum se
cu
văzut-o
stăpînlnd
Am
dezinvoltură
burilor de . interes obştesc. biective precise, cum sînt: alături de al fire nostru. unei ultramoderne filaturi. Am văzut-o mi­ Şi iubirea fără stăvili, mecanizare a lucrărilor, ceea respectă regulile de zooigie-
de
lioanele
în-
ale
Activitatea patriotică-obşteas- In mediul rural — amenaja­ veşmîntată în roba severă a împărţitorului de dreptate. Am vă- Flori celei ce ne-a vegheat prima clipă ce asigură un nivel înalt al nă, ci şi prin cîştigurile fru­
că a cetăţenilor judeţului rea şi întreţinerea zonelor zul-o unduind ca o superbă flacără pe luciul de argint al glieţii. Şi-a plîns de iubire pe leagănul sfint, productivităţii muncii. Astfel, moase — între 1 300—1 500 lei
nostru a făcut ca anul 1973 verzi din centrul satelor şi Am văzut-o iradiind în propriu-i cămin bucurie şi tandreţe. Ur- Flori ei, primăverii, este posibil ca un singur om — pe care le obţin ca urmare
cînd treptele anilor, am desluşit trei adevăruri de care nimic nu
să se încheie cu un bilanţ comunelor; înfrumuseţarea mă mai poate despărţi. De pe cînd aveam vreo doi ani, cred, am Ce ne-a învăţat să îngrijească cîteva zeci de a retribuirii muncii în acord
meritoriu, concretizat în cele traseelor turistice în localită' învăţat că Mama e singura care deţine secretul afecţiunii ce vin­ Să ridem spre soare, spre cerul senin, bovine, sute de porcine sau global, sistem de plată oare
decă şi alintă. Mai tîrziu, pe la şaptesprezece, poate, am descope­
peste 240 milioane lei reali­ ţile rurale, prin sădirea flo­ rit că niciodată stelele nu-s mai frumoase decît cînd se oglin­ Să creştem cu ţara, mărirea-i cinstind, mii de păsări. Fireşte, practi­ s-a impus ca o pîrghie de
zaţi şi ocuparea unor locuri rilor, văruirea pomilor şl desc în ochii Ei. iji a urmat apoi marea revelaţie a aureolei de I Să fim tot ce sintem carea acestei îndeletniciri ne­ mare eficacitate în creşterea
fruntaşe în clasamentul pe curăţirea şanţurilor, urmări­ nobleţe pe care i-o conferă miracolul maternităţii. Dătătoare de Trup ţării-nălţat cesită multă pricepere, hărni­ cointeresării materiale a coo­
ţară a diferitelor categorii de rea întreţinerii gardurilor, a viaţă, ce va purta numele de Om, ar merita ca plopii să-şi plece Scrutind împlinirii destin. cie, dăruire, conştiinciozitate peratorilor. „Secretele" ee ie
fruntea la trecerea Ei şi fiecare floare să-i sărute glezna.
localităţi. curăţeniei uliţelor şi gospodă­ de — atribute pe care femeile le deţin cooperatorii din Orăş­
răspunsul
Aşadar,
dar
tardiv,
Ei
meu
Paşii
iată
complet.
Astăzi, cu ocazia sărbăto­ riilor proprii ; participarea ciulă vor răsuna ca un psalm de taină şi de bucurie a vieţii în Să stringem buchet de iubire şi dor întrunesc cu prisosinţă. Iată tie pentru a livra în acest an
rii noastre, drag prilej de femeilor la curăţirea păşuni­ toate cărţile pe care am să le mal scriu. Pentru că frumuseţea Flori mamei să stringem, cîntind, un motiv pentru care în nu­ 4 600 hl lapte şi aproape 46
analiză conştientă şi angajări lor, prin preluarea unei su­ euvintului şi garoafele recunoştinţei ce i se cuvin vor fi întot­ Să prindem flori albe în părul ei drag meroase cooperative agricole tone de carne la fondul de
deauna prea sărace.
viitoare, putem afirma cu prafeţe precise, în funcţie de RADU CIOBANU Şi sufletul să-i înflorim ! din judeţul nostru desfăşura­ stat — au remarcat coopera­
rea activităţii în fermele zoo­
certitudine că femeile hune- numărul de hectare existent; ILEANA LASCU tehnice se află aproape ex­ toarele — nu sînt, de fapt,
dorene şi-au adus o contribu­ participarea la lucrări de îm­ ...................................................................................................................I clusiv în seama femeilor, ca­ chiar nişte secrete. Mai de­
ţie meritorie la realizarea o- bunătăţiri funciare ; organi­ re îndeplinesc funcţii de pre­ grabă — a fost constatarea
bieclivelor cuprinse în pla­ zarea de acţiuni pentru spri­ şedinte al C.A.P., inginer-şef, tuturor — este vorba despre
nurile economice ale consili­ jinirea localurilor şcolare în şef de fermă, brigadier sau receptivitatea conducerilor
ilor populare. Le-am întîlnit curs de construcţie sau re- tehnician zootehnic, îngrijitor cooperativelor agricole faţă
prezente, alături de soţii şi amenajare, prin asigurarea de animale. Munca de îngri­ de aplicarea tehnologiilor îna­
fraţii lor, la construirea şi sistematică a braţelor de jitor nu este tocmai uşoară, intate în ferme, despre inte­
amenajarea’ de edificii social- muncă la lucrări auxiliare ; resul pentru producerea şi
culturale, la amenajări şi ex­ organizarea activităţii de a- cere să fii în permanenţă la folosirea raţională a nutreţu­
curent cu ceea ce este nou,
tinderi de zone verzi, talu- menajare şi întreţinere a se­ rilor, organizarea judicioasă
zări de maluri şi îndiguiri, diilor C.A.P. prin asigurarea cu metodele moderne de creş­ a muncii şi gospodărirea efi­
fiecărei
a
îngrăşare
şi
tere
la sădirea şi plantarea flori­ curăţenei şi agitaţiei vi­ cientă a tuturor resurselor lo­
lor şi arbuştilor ornamentali, zuale ; activitatea comitetelor specii şi categorii de animale. cale.
la curăţirea păşunilor, la de sprijin de pe lîngă gră­ In contextul acestei preocu­
sprijinirea unităţilor agricole diniţe, privind amenajarea pări se încadrează şi schim­ Schimbul de experienţă a
organizat
în campaniile agricole, la a- locurilor de joacă, a întreţi­ bul de Ia experienţă Orăştie şi oferit prilejul îmbogăţirii ni­
C.A.P.
recent
menajarea şi întreţinerea nerii localurilor şi confecţio­ Turdaş, în cinstea zilei de 8 velului cunoştinţelor profe­
locurilor de joacă pentru nării materialului didactic. Martie, de către Comitetul ju­ sionale ale îngrijitoarelor de
copii. Privind criteriile enumerate, deţean al femeilor în colabo­ animale, care au exprimat a-
Merită evidenţiată activita­ preconizăm organizarea unei rare cu Direcţia agricolă ju­ precieri pozitive la adresa
tea depusă de comitetele şi întreceri între satele din ca­ deţeană şi Uniunea judeţeană gazdelor şi au manifestat ho-
comisiile de femei din muni­ drul aceleiaşi comune. a C.A.P. tărîrea de a acţiona cu fermi­
cipiile Hunedoara şi Deva, In mediul urban : întreţi­ tate pentru ca şi în unităţile
oraşele Vulcan, Brad, Că- nerea zonelor verzi din jurul Participantele la acest lor să se deschidă cîmp larg
lan şi Orăştie, comitetele co­ blocurilor ; întreţinerea şi a- schimb de experienţă — pe­ dc aplicare tehnologiilor mo­
munale Baia de Criş, Pui, menajarea a noi locuri de ste 100 cooperatoare din uni­ derne, asigurînd pe aceas­
Dobra, Sarmizegetusa, Romos joacă pentru copii ; amenaja­ tăţi agricole aparţinînd consi­ tă cale îndeplinirea impera­
şi Tcliuc, care s-au integrat rea balcoanelor cu flori : a- liilor intercooperatiste Geoa- tivului major de a ridica per­
cu răspundere în realizarea menajarea casei scărilor prin giu, Orăştie şi Călan — au manent ponderea sectorului
angajamentelor asumate de pavoazarea cu tablouri, foto­ purtat un dialog fructuos de­ zootehnic în ansamblul pro­
consiliile populare. Dealtfel, montaje, perdele etc. ; cu spre modul în care este orga­ ducţiei şi al veniturilor rea­
în ocuparea unor loc-uri frun­ sprijinul consiliilor populare nizată şi retribuită munca în lizate de către unităţile agri­
taşe pe ţară de către muni­ să se organizeze locuri spe­ fermele de animale, cum st cole. Dealtfel, măsurile adop­
cipiul Hunedoara şi oraşul ciale pentru uscatul rufelor, valorifică economic toate re­
Vulcan, un cuvînt de spus, iar acolo unde este necesar, sursele de nutreţuri, cum se tate de recenta plenară a C.C.
prin ceea ce au realizat, l-au împreună cu asociaţia de lo­ realizează selecţia şi repro­ al P.C.R., de a ridica cîştigul
avut şi femeile. Numai la ni­ catari, să se treacă la elibe­ ducţia la bovine, astfel îneît garantat al îngrijitorilor de
velul municipiului Hunedoa­ rarea spaţiilor afectate în a- randamentul sectorului zoo­ animale Ia 1 200 lei lunar,
ra s-au realizat peste 75 000 cest scop ; în toate cartiere­ tehnic să satisfacă cerinţele sînt menite să contribuie la
ore muncă patriotică cu fe­ le să se continue acţiunea de
meile casnice şi salariate, e- organizare, împreună cu con­ şi exigenţele actuale, să asi­ ridicarea permanentă a ran­
videnţiindu-se comisiile de siliile pionierilor, a „Asocia­ gure înfăptuirea sarcinilor pe damentului activităţii ferme­
deputaţi şi asociaţiile de lo­ ţiilor micilor locatari“, în ve­ care le-a trasat partidul pri­ lor zootehnice.
catari care au condus mun­ derea antrenării femeilor şi vind creşterea şeptelului, a
ca de amenajare şi întreţine­ copiilor la întreţinerea fon­ Ing. PROFILA REDL
re a zonelor verzi, a locurilor dului locativ, a zonelor verzi, producţiei de lapte şi carne. vicepreşedintă
de joacă pentru copii şi în­ a dezvoltării continue a răs­ Sub aspectul imperativelor a Comitetului judeţean
grijirea fondului locativ. punderii faţă de avutul ob­ amintite, cooperativa agricolă al femeilor
Mai mult ca în anii pre­ ştesc, a creării unei opinii
cedenţi, s-a ptis un accent de masă, prin creşterea spi­
deosebit pe aspectul estetic ritului de combativitate îm­
al balcoanelor şi casei scă­ potriva acelora care nu res­ Pagină realizată de
rilor, antrenînd în acest e- In cadrul colectivului de salariaţi de la Fabrica de stîlpl hidraulici din Vulcan, strungarul Mihaela Cucu se situează mereu I. MIRZA
fort şi unităţile de pionieri. pectă regulile de convieţuire printre fruntaşi, prin cantitatea şl calilatea pieselor executate, printr-un comportament exemplar. M. BODEA
Drept răsplată adusă stră­ şi degradează bunurile pu­ I. LASCU
daniei femeilor un număr de blice.
Artistul este în primul rînd
între­
ARGUMENTE un — cetăţean. Fiecare dintre noi, să se regăsească cu (oaie speranţele
bările,
frămintărilc,
Indiferent ce profesiune şi-a ales, lui. O artă pentru om. Părerea
trebuie să fie conştient că socie­ mea esle că teatrul din Petro­
Farkaş Erna parcurge, în pre­ — Dacă mar întreba cineva tatea ne-a dat totul, prin urmare şani trebuie să-şi recîştige spec-
zent, al 21-lea an de activitate cum am ajuns ceea ce sînt, cum e necesar să răspundem încrede­ latorii. Cum ? Cu o trupă învio­
la Filatura Lupeni. „Scara“ ei mă descurc în situaţiile mai di­ rii, speranţelor puse în noi, adi­ rată şi întinerită, cu un reper­
profesională a cunoscut un urcuş ficile uneori, cînd trebuie depă­ că să dăm şi noi totul. Credinţa toriu variat. Publicului din Pe­
continuu — şcoala medie tehni­ şite unele greutăţi, nu aş avea mea este că vocaţia civică a ar­ troşani, şi nu numai lui, îi tre­
că de textile, absolvită în 1952, alte argumente decît faptele, re­ Dar nu aş fi avut niciodată po­ tistului trebuie amplificată mai buie spectacole vioaie, tinereşti,
apoi funcţiile de maistru şi mais­ zultatele concrete ale activităţii DESTIN CONTEMPORAN sibilitatea să valorific pentru so­ ceastă opţiune in tot ceea ce în­ ales în teatrul de astăzi, care e amuzante, armonizate ritmului de
tru principal şi, actualmente, de colectivului în mijlocul căruia lu­ cietate ceea ce am învăţat şi ex­ treprindem, în activitatea de zi un teatru de idei, politic, mili­ viaţă. Să existe colaborare stator­
profundă
a
înţelegerea
şefă a secţiei de finisaj textil, a- crez şi în care sînt integrate şi perienţa acumulată, nici să pun cu zi, în grele prin care uneori tant. Teatrul e o tribună a idei­ nică cu regizori şi actori presti­
situaţiilor
ceeaşi în care se află d8 20 de preocupările mele. întotdeauna In cartea vremii noastre sînt spună pentru ce doreşte să devi­ în slujba acesteia idealul şi pu­ trecem, in dăruirea în muncă a lor timpului eu o foarte pronun­ gioşi. Astfel, omul va veni eu
ani. am solicitat şi am primit spriji­ trecute milioane de femei care nă membră de partid. A spus terea mea de muncă dacă nu ţată funcţie cultural-educativă. plăcere la teatru, care îi va fi a-
nul colectivului, al celor cinci tuturora, fără excepţie.
— Ce loc ocupă secţia dumnea­ organizaţii de bază de partid din şi-au înscris cu modestie nume­ simplu: „Pentru că iubesc parti­ s-ar fi creat condiţia afirmării — Cum credeţi că puteţi răs­ propiat sufleteşte, iar munca
voastră, tovarăşă Farkaş Erna, secţie, al organizaţiilor de masă. le în filele anilor, în patosul dul şi doresc să mă integrez în femeii. Dar încrederea aceasta şi obli­ punde acestor imperative, ideo­ noastră, dincolo de satisfacţia
în ansamblul fabricii ? Cu comuniştii mă sfătuiesc în creator, al înălţării poporului rîndurile lui“. gă. Obligă la pretenţii mari fa­ personală, va fi eficientă, în de­
ţă de tine însuţi, la mai mult, la
— Secţia pe care o conduc, din toate problemele. Nu mă pot con­ nostru. Ca secretară a organizaţiei dc Astăzi, aceasta, sînt eu, în post mai bine, pentru a nu dezminţi logice şi artistice ? plin acord cu cerinţele epocii.
cadrul F.F.A. „Vîscoza“ Lupeni, cepe izolată, ruptă de colectivul Una dintre acestea este şi to­ bază şi apoi ca locţiitoare a a- de conducere la I.C.R.M. Deva, — Eu cred într-o artă accesi­
numără mai bine de 300 de sa­ în mijlocul căruia am dobîndit varăşa Doina Sincu, profesoară cestei organizaţii, a dat dovadă în care, jumăiatc din numărul încrederea pe care ţi-au acorda­ bilă omului, în care spectatorul MARGARETA ZAHARIE
lariaţi, în majoritate femei. Prin experienţă profesională şi politi­ de educaţie fizică la Grupul şco­ salariaţilor sînt femei. Dar toţi t-o oamenii, tovarăşii tăi de
mîinile acestora trece întreaga că, am devenit cetăţean util so­ lar sanitar clin municipiul Hu­ că ştie să fie mereu în primele muncă.
producţie de fire a fabricii, fini­ cietăţii. Rezultatele activităţii nedoara. rînduri ale comuniştilor, răspun­ salariaţii, deopotrivă, şi-au pus
sajul textil reprezentînd una din profesionale şi obşteşti mi-au zând de munca de propagandă şi încrederea în faptul că nu voi ELEONORA ŞTEFANOVICi PREGĂTIRE PENTRU VIAŢĂ
fazele finale ale procesului teh­ lost răsplătite cu „Medalia Mun­ „Sînt fiică de muncitor şi fac dezminţi acest mandat. Simt a- directorul I.C.R.M. Deva
ridicarea
la
nologic al vîscozei. cii“ şi medalia „A 25-a aniver­ parte din „generaţia eliberării“, contribuind cadrelor didactice nivelului In oraşul Deva, tineretul se in­ celaşi comportament morai-cetă-
şi
a
al
politic
alături de mulţi alţi tineri cu ca­
— Ce ne puteţi spune despre sare a Republicii“; anul trecut re am urcat treptele învăţămîn- elevilor din cadrul grupului şco­ tegrează organic în mersul ho- ţenesc.
activitatea colectivului secţiei în am avut cinstea de a participa, tului superior“. lar sanitar. tărît şi energic al marilor reali­ La cooperativa „Mureşul“ au
ultima perioadă şi despre aportul în calitate de delegată, la Con­ pedagogice „M-am născut în anul 1944 şl ALTISTUL ESTE, zări din industrie, comerţ, coope­ fost organizate acţiuni cu teme
personal la aceasta ? ferinţa Naţională a partidului. Absolventă a şcolii am trăit în aceşti ani luminoşi, raţie, instituţii, şcoli, şantiere sau variate ca dc exemplu: despre
Aşa că, aruneînd o privire asupra din Deva, învăţătoare la Şcoala
— Mă voi referi la ultimele drumului de viaţă parcurs, mă generală nr. 1 din Hunedoara, consider că socialismul a repre­ ÎN PRIMUL RÎND, UN CETĂŢEAN pe ogoare. Dar in acest drum bunul gust, cum să ne îmbrăcăm
momente mai semnificative din văd obligată să aduc mulţumiri absolventă apoi a Institutului de zentat pentru mine totul. In a- greu şi complex al vieţii profe­ elegant noi. precum şi căminele
viaţa colectivului secţiei, care maistoriţelor Magda Albert şi A- educaţie fizică şi sport din Bucu­ ceastă perioadă, m-am pregătit, sionale se ridică şi alic probleme noastre, despre comportarea în
ilustrează, cred eu, convingător lexandrina Stuler, care mi-au în­ reşti, din anul 1967 a fost primită m-am educat, mi-am desăvîrşit — Ştim că Tealrul „Valea .Jiu­ reşti în 1972 şi a fost repartizată de viaţă pentru tinerii şi tinere­ societate, să ne cunoaştem parte­
şi rezultatele propriei mele acti­ drumat primii paşi practici în fa­ în rîndurile cadrelor didactice dc activitatea profesională şi de a- lui“ a avut o perioadă de stră­ în colectivul Teatrului dc stat le cetăţene ca oameni de fami­ nerul de viaţă, cum să ne chib­
vităţi. In 1972 finisajului textil brică, în meserie. La rîndul meu, Ia Grupul şcolar sanitar Hune­ ceea ţin să mulţumesc conduce­ lucire, cîndva, că era apreciat „Valea Jiului“ din Petroşani. Am lie, de societate. A sporit necesi­ zuim bugetul dc familiar. La u-
i-a fost înmînat de către comite­ le-am ajutat să devină maistori- doara, unde i s-a încredinţat şi rii partidului şi statului nostru atît de spectatorii de aici, cît şi cunoscut-o înaintea uneia dintre tatea pregătirii tinerelor fete şi ne!e dintre aceste acţiuni au nar-
tul sindicatului fabricii şi comite­ ţe pe Floarea Vasiliu şi Constan­ funcţia de secretar al organiza­ în peisajul artistic teatral din ţa­ repetiţiile pe scenă cu „Jocul băieţi pentru viaţa de familie. Pe ticipat şi tinerele fete de la coo­
tului oamenilor muncii drapelul ţa Stan, colege de secţie, de me­ pentru condiţiile create tineretu­ ră — spunea actriţa Paula Io- de-a vacanţa“, de Mihail Scbas- această problemă au avut loc perativa „Mureşul“, la altele şl
de secţie fruntaşă pe întreprin­ serie. Dar mă consider îndato­ ţiei U.T.C. şi apoi cea de îndru­ lui, pentru realizarea aspiraţii­ nescu-Cristoloveanu. Probabil că tian, în care interpretează rolul mai multe acţiuni comune ale băieţii sau chiar familiştii. între­
dere în întrecerea socialistă şi rată In primul rînd faţă de par­ mător al organizaţiei U.T.C.-elevi. lor“. din cauza fluctuaţiei de actori — principal — Corina. Am luai no­ comitetului municipal al femeilor bările tinerelor fete au fost u-
„Cupa protecţiei muncii“. Un nu­ tid care, prin politica sa de ridi­ Şi, dealtfel, în 1965, într-o zi pe proces pe care nu-I cunosc în a- tat că a mai interpretat la „Ca- în colaborare cu comitetul mu­ neori mai timide, apoi s-au pus
măr însemnat de răsucitoare.^ bo­ care a femeii la rangul dc cetă­ care nu o va uita niciodată, to­ Prof. M. CONSTANTINESCU mănunţime, dat fiind puţinul sandra“, rolul Magdalcnei din nicipal al U.T.C. şi comitetul de cu mai mult curaj. Iuîndu-se în
binatoare, depănătoare, lăcătuşi timp de cînd mă aflu iu acest „Şeful sectorului suflete“ de Al. cultură şi educaţie socialistă. A- discuţie probleme majore de via­
de întreţinere, maiştri din secţie, ţean egal în drepturi şi îndato­ varăşa Doina Sincu a trebuit să Hunedoara colectiv — calitatea spectacolelor Mirodan, Pădureanca din „Sînzia- ceste acţiuni mi se par utile, fru­ ţă cu repercusiuni sociale şi le­
E-
tînăr.
visele
între care m-am numărat şi eu, riri cu bărbatul, ne-a mijlocit, a avut de suferit. Dar vom re­ na şi Pepelea“ de V. Alecsandri moase, recreative. ele, Tinerii aderă gate de bunului fiecărui al spiri­
ac­
ducarea
deoarece
plăcere
cu
gust,
la
au fost declaraţi fruntaşi în în­ mie şi milioanelor de femei din stabili vechiul prestigiu artistic şi, la începutul acestei stagiuni, ţiunile au fost iniţiate după cî­ tului de chibzuinţă, de economie,
trecere. Pe anul acesta, adică la ţara noastră, calea spre ceea ce care este, implicit, un crileriu al pe scena teatrului din Braşov, teva teste efectuate în mijlocul a omului cinstit în comportare
sfîrşitul lunii februarie, avem sîntem în prezent. eficacităţii mesajului ideologic, Viola din „A douăsprezecea-noap­ lor. sînt: imperative ale educaţiei.
cultural-educativ pe care-1 e- Ar fi un nonsens să pregătim Astfel de teme au fost dezbă­
realizate peste plan 500 kg fire MARIA BRÂNIŞTEANU te“ dc William Sliakcspeare. băieţii tute la fabrica de nasturi a in­
de mătase. Am învăţat, pentru că AM te ttnSri ideea luptei pentru a- mană. — Vă aflaţi la începutul fru­ numai fetele sau numai dustriei locale, la P.T.T.R.. în
pentru viaţă, căci ci muncesc îm­
— Despre dependenţa dintre preşedinta PUTUT să o fac, mulţumită con­ devâr şl dreptate, şl m-am în­ Paula Ioncscu-Crlstoloveanu a moasei şl spinoasei cariere de preună, constituie partenerii de rîndul salariatelor şl muncitoare­
dumneavoastră şi colectiv, ce Comitetului municipal diţiilor ce orînduirea noastră nl cadrat în rîndurile numeroşilor absolvit Institutul do artă teatra­ artist. Cu ce gînduri porniţi pe viaţă şi societate, se aşteaptă atît lor tinere din unităţile de de­
servire.
ne-aţi putea spune î al femeilor Petroşani le-a dat. Am îmbrăţişat de foar- el luptători, pentru că AM VRUT. lă şl cinematografică din Bucu- acest drum 7 de la fete, cît şl de Ia băieţi a- Prof. TITANIA DASCAR