Page 29 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 29
Proletari din toate ţările, unlfi-vă!
Acţiuni energice pentru
economia de metal
HUNEDOARA. Respec misirea metalului. Am ini
tarea întocmai a tehnologi ţiat pentru viitor noi mă
ilor tic încălzire, laminare suri care să faciliteze re
şi şutare a laminatelor, in ducerea cu 0,3 kg a consu
troducerea sistemului de la mului de metal pe tona de
minare la toleranţe minime laminate.
admise, punerea în funcţiu Aceste măsuri vizează
ne a instalaţiei pentru con perfecţionarea activităţii la
trolul magnetic al suprafe cuptoarele de preîncălzire a
ţelor laminate — sînt doar lingourilor şi la banda de
cîteva dintre măsurile prin laminare — locuri de mun
care colectivul de la lami că unde putem acţiona cel
norul de 800 mm a obţinu' mai bine în direcţia redu
pînă în prezent o economi'’ cerii consumurilor specifi
de 45 tone de metal. ce de metal şi de alte ma
— In acest fel — ne ex terii şi materiale. Aş aminti
plica şeful de echipă Florea printre aceste măsuri ela
Teodor, secretarul comitetu borarea unor studii privind
waattmammaam lui de partid al secţiei —
am realizat deja jumătate utilizarea silicalului de mag
ANUL XXV Nr. 5 648 VINERI 9 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI din angajamentul nostru a- neziu pe vatra cuptoarelor
nual în ce priveşte econo- şi alte procedee noi.
Documentele Plenarei O.C. al P.C.R. din februarie-martie 1973- Azi au ioc lucrările Conferinţei
vast program de lucru pentru oamenii muncii hunedoreni Judeţene^ a secretarilor comitetelor
de partid şi primarilor de la comune
>
mmi k isuuiiuii pfimu comut
ie h emu
[ [
UI OBIECTIV Cu acţionaţi pentru judeţene lucrările Conferinţei prima Conferinţă pe ţară a fost dintre cele mai favora
Astăzi, la Deva, se des
de
elaborat
Programul
chid
a-
unităţi
bile,
numeroase
secretarilor
co
a
secretarilor
comitetelor
de
gricole au obţinut producţii
partid şi primarilor de la
bune : C.A.P. Lăpuşnic la
IE COVlRŞITOARE ■ i mitetelor de partid şi a pri comune, măsurile conducerea Burjuc şi Sarmizegetusa la
de
la
comune —
marilor
luate
în
grîu şi orz, C.A.P. Foit şi
forum
important
lucru,
de
de
continuare
porumb,
Turdaş
la
C.A.P.
de dezbatere şi de stabili
partidului şi statului pentru
pentru
noi
lui
viaţă,
înflorire
ÎNSEMNĂTATE- înfăptuirea măsurilor plenarei? re de rurale, jaloane creşte transpunerea intensă în desfăşu cartofi, C.A.P. Simeria, De
continua
aşeză
a
activitatea
va, Brîznic la sfecla de za
pentru
rilor
rată în acest sens pe plan
hăr, C.A.P. Dobra la legu
rea contribuţiei lor în via
ţa economică, politică şi judeţean au determinat mu me. La Sarmizegetusa, Băiţa,
taţii esenţiale în viaţa co
Ribiţa, Ilia, Baia de Criş,
Lărgi
hunedorene.
SPORIREA PRODUCŢIEI socială a judeţului. fac munelor atribuţiilor comitetelor Dobra, Pui, Vaţa de Jos,
conferinţei
Lucrările
rea
Geoagiu
şi
Mare,
Rapoltu
Inteligenţa tehnică— de realizare exemplară. Spun aceasta nu bilanţul unei perioade fruc de partid şi ale consiliilor în alte comune s-a desfă
numai privind rezultatele, ci bazîndu-mă pc
pentru
tuoase
activitate
de
comunale,
populare
în
di
şurat o activitate mai sus
angajarea sporită a damenilor noştri, pen înfăptuirea Rezoluţiei pri recţia răspunderii pentru ţinută decît anii anteriori
AGRICOLE mai intens valorificată tru a traduce în viaţă sarcinile ce le revin mei Conferinţe pc ţară a întreaga activitate politică, funciar şi în domeniul edi-
conservarea
pentru
fondului
din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
de
secretarilor
comitetelor
economică şi socială de pe
la plenară. partid şi preşedinţilor con raza comunei a creat con litar-gospodăresc. Presta
— Creşterile de pnjducţie şi de produc siliilor populare comunale, diţii pentru creşterea rolu ţiile de servicii pentru
Infăţişind tabloul amplu al dezvoltării viguroase a — Sînt foarte mulţi cei care ar putea veni tivitate, care ni se cer'în acest an, le reali a indicaţiilor, recomandări lui conducător al organiza populaţia din mediul rural
economiei naţionale pe primii doi ani ai cincinalului şi cu idei, propuneri, soluţii originale pentru zăm prin folosirea m|i bună a maşinilor, lor şi sarcinilor cuprinse în ţiilor comunale de partid, — deşi nu satisfac pe de
obiectivele majore cu care sînt confruntaţi oamenii mun perfecţionarea maşinilor, utilajelor, instala instalaţiilor şi a forţei de muncă — a inter magistrala expunere a to pentru sporirea competen plin solicitările — s-au dez
cii in acest an, in documentele recentei plenare a C.C. ţiilor, pentru uşurarea muncii oamenilor, venit tovarăşul Mihai. Luca. La secţia de varăşului Nicolae Ceauşescu ţei, operativităţii şi autono voltat şi diversificat.
al P.C.R., un loc de seamă este rezervat problemelor sporirea eficienţei economice, promovarea vată a intrat recent în funcţiune o nouă ma — vast şi însufleţitor pro miei consiliilor populare în Anul 1973 este un an ho-
legate de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii - progresului tehnic. Puţini însă îşi exprimă şină de cusut saltele, care se foloseşte în trei gram de emancipare a sa rezolvarea tuturor treburi tărîtor pentru îndeplinirea
ramură de bază a economiei, chemată să-şi sporească aceste idei. Poate sînt şi cauze obiective ca schimburi şi măreşte randamentul. S-au luat tului românesc —. pentru lor care privesc comuna. cincinalului înainte de ter
aportul la creşterea venitului naţional şi la ridicarea re le impun unele rezerve, dar mie mi se măsuri de eliminare a Stagnărilor prin orga transpunerea în viaţă a ho- Desigur, aceste creşteri ca men şi de către agricultura
nivelului de trai al poporului. Subliniind rezultatele în pare că există la unii comoditate, automul- nizarea mai bună a aprovizionării locurilor tărîrilor istorice ale Con litative s-au materializat în judeţului şi celelalte uni
registrate in privinţa sporirii producţiei de cereale şi a ţumire. Este necesar, zic eu, să fie stimu de muncă, a întreţinerii şi reparării utilaje gresului al X-lea, ale Con mobilizarea mai intensă a tăţi economice din mediul
şeptelului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu "a arătat că : late mai mult ideile acelora care se află per lor. ferinţei Naţionale, ale ple comuniştilor, a oamenilor rural. Conferinţa judeţeană
„Şi in agricultură se poate spune că anul 1973 este ho- manent lingă maşini, care le cunosc cel mai — Pe această linie avem un program con narelor Comitetului Central muncii de pe ogoare la pre a secretarilor comitetelor de
tăritor pentru înfăptuirea prevederilor cincinalului - şi bine şi care vin cu cele mai bune soluţii de cret de lucru — arăta maistrul Traian Doda. al partidului. Ele beneficia gătirea şi desfăşurarea cam partid şi primarilor de la
de aceea, se cer luate măsuri deosebite pentru realiza perfecţionare a lor. La atelierul mecanic ain generalizat schim ză — în ce priveşte spiri paniilor agricole, în sporirea comune are ca obiective
rea în bune condiţii a lucrărilor agrozootehnice in ve La recenta plenară a C.C. al P.C.R., tova bul II, iar în perioada următoare se va lu tul în care vor fi abordate contribuţiei ţărănimii la majore asigurarea unui nou
derea obţinerii de producţii vegetale şi animale sporite". răşul Nicolae Ceauşescu relua o idee pe care cra şi-în schimbul III. Prin aceasta, vom ri problemole vieţii economi formarea fondului de pro impuls vieţii economice,
în
dica indicele de utilizare a maşinilor la 85
La înfăptuirea acestor deziderate de importanţă co- a exprimat-o şi la Conferinţa Naţională a la sută şi vom asigura un volum mai marc ce. politice şi sociale, ceea duse agrozootehnice şi de politice şi sociale de la sa
a
stabilirea
concretă
virşitoare sînt chemaţi să-şi aducă întreaga lor contri partidului, din iulie anul trecut, şi anume de piese de schimb. De asemenea, ne ocu ce trebuie făcut în conti materii prime, într-un plus te, stabilirea unor măsuri
buţie toţi lucrătorii din agricultura judeţului nostru — aceea că noi concepem realizarea înainte de păm de extinderea autodotării. Am confec nuare — de un nepreţuit de atenţie acordate dezvol care să determine perfec
ţăranii cooperatori, mecanizatorii, muncitorii din fermele termen a cincinalului nu pe seama intensifi ţionat o ghilotină pentru tăiat saltele din îndreptar în documentele tării zootehniei şi îmbună ţionarea în continuare a sti
agricole de stat, ţăranii cu gospodării individuale, ca cării efortului fizic, ci în principal pe seanţa vată şi este în curs de execuţie o instalaţie Plenarei C.C al P.C.R. din tăţirilor funciare, probleme lului şi metodelor de muncă
drele tehnice. însemnatele rezerve existente in privinţa creşterii eficienţei economice, a promovării pentru introducerea deşeurilor în cuptoarele 28 februarie — 2 martie lor edilitar-gospodăreşti şi ale organelor de partid, de
creşterii producţiei la hectar şi pe cap de animal sînt mai rapide a progresului tehnic în produc de vată. a.c. De asemenea, lucrările cultural-educative. stat şi obşteşti de la co
puse în evidenţă de realizările a numeroase cooperative ţie, extinderii mecanizării şi automatizării, — Nc intensificăm preocupările pentru re conferinţei constituie un Anul trecut a fost marcat mune, sporirea competenţei
agricole care, an de an, obţin cîte 3 000-4 000 kg grîu, organizării pe baze ştiinţifice a producţiei şi ducerea cheltuielilor materiale, sporirea be valoros schimb de experien prin progrese însemnate în lor
4 000-6 000 kg porumb, 15-20 tone legume, 30-45 tone a muncii in fiecare întreprindere. In aceas neficiilor şi realizarea exemplară a exportu ţă. de idei şi propuneri, pri dezvoltarea zootehniei, efec Oamenii muncii, nu nu
sfeclă de zahăr sau 15-20 tone cartofi la hectar, pre tă privinţă, trebuie orientată întreaga activi lui — a declarat inginerul Olimoiu Matei. lejul de a sintetiza dezba tivele de animale fiind de mai de la sate ci şi din
cum şi cîte 1 500-2 000 litri lapte pe cap de vacă. Ase tate a inovatorilor Am stabilit măsuri pentru urmărirea şi re terile şi angajamentele lua păşite, iar planul anual la mediul urban, urmăresc cu
menea exemple oferă C.A.P. Simeria, Lăpuşnic, Ostrov, Cel care vorbise cu atîta hotărîre şi con ducerea consumurilor specifice, mecanizarea te în recentele adunări ale lapte s-a realizat cu mult viu şi legitim interes lucră
Dobra şi altele. vingere despre activitatea şi orientarea ino înainte de termen Deşi rile Conferinţei judeţene de
vatorilor. despre importanţa muncii lot în încărcării cărămizilor, organizarea gospodă activelor comitetelor comu astăzi şi le urează succes
Prin fructificarea mai deplină a condiţiilor şi posibi direcţiile trasate de lucrările Plenarei C.C. ririi fără pierderi a materiilor prime şi pro nale de partid. condiţiile climatice nu au
lităţilor existente, ceea ce asigură un aport mai sub al PCR din 28 februarie — 2 martie a.c.. duselor finite, intervenim la centrala noas deplin !
stanţial la formarea fondului centralizat de produse a- nu era altul decît IOAN CISMAŞ. creatorul tră pentru a perfecta în cel mai scurt timp
groalimentare al statului, se prevede ca în acest an „Lăncii de Hunedoara", invenţie romaneasca contractele pentru întreaga producţie marfă
producţia de cereale realizată in judeţ să depăşească de mare valoare. Nu am scăpat prilejul sa-i la export.
118 000 tone, iar efectivele de animale să sporească la adresăm două întrebări cunoscutului ino Toate măsurile şi acţiunile întreprinse la
156 500 bovine, 275 500 ovine, 119 000 porcine şi peste vator (cu peste 20 de inovaţii în palmares) I.M.C. Rîrcea vizează direct îndeplinirea
un milion de păsări. In acelaşi timp, un accent de sea şi inventator de la C.S. Hunedoara. planului maximal şi a angajamentelor, con Simpozion de comunicări j
mă se pune pe sporirea suprafeţelor ocupate cu plante — Ce vă mai face ..lancea" ? form sarcinilor trasate prin documentele re
tehnice, sînt stabilite sarcini de extindere a pomicultu — Lucrează în plin. dă oţel de calitate, centei plenare a C.C. al P.C.R.
ra şi de creştere a producţiei horticole, astfel îneît pon aduce economii considerabile. Numai în 1972 ştiinţifice la Institutul
derea C.A.P.-urilor şi I.A.S.-urilor din judeţ in aprovizio — al cincilea ei an de activitate — a adus
narea populaţiei cu legume să fie mai substanţială. combinatului beneficii de peste 3 600 000 leu Folosim raţional
O analiză asupra rezultatelor înregistrate pe primele De curînd ..Lancea de Hunedoara" a fost de mine Petroşani
două luni ale anului 1973 in fiecare sector de activita brevetatăi în Anglia, Franţa şi R.F. a C>et-
te nu îndreptăţeşte însă la concluzii optimiste ci, mai maniei. Este o mare mîndric pentru noi, hu- fondul funciar ’
degrabă, îndeamnă organele comunale de partid şi de nedorenii.
stat, conducerile unităţilor agricole, întreaga ţărănime — Ce aveţi in prezent pe masa de lucru ? Pămîntul — principalul mijloc de produc Ieri s-a desfăşurat la Institutul de mine Petroşani
şi pe mecanizatori la serioase reflecţii. Mai sînt de fer — Idei, proiecte, gînduri. Nu pot sta deo ţie în agricultură — trebuie cît mai bine un simpozion organizat de catedra de mecanică şi
tilizat, pină la realizarea planului, suprafeţe de ordinul parte, mai ales acum. cînd trebuie să acce gospodărit. Aceasta impune folosirea tuturor rezistenţa materialelor din cadrul facultăţii de elec
miilor de hectare, au rămas de arat peste 15 000 hec lerăm progresul tehnic, să dăm o înaltă ca mijloacelor pentru ca nici o palmă de pă- tromecanică minieră. Cu acest prilej, doctoranzii de
tare, iar lucrările de înlăturare a excesului de umiditate litate şi eficienţă întregii noastre activităţi, mînt să nu rămînă necultivată. Partidul şi la această catedră, coordonaţi de prof. dr. docent
au demarat anemic, începîndu-se doar în cîteva comu să grăbim devansarea cincinalului. statul at! iniţiat un vast program de îmbu Isaiia Niculescu, ah prezentat referate şi comunicări
ne (Toteşti, Sarmizegetusa, Densuş, Rapoltu Mare). Res nătăţiri funciare, precum şi măsuri pentru ştiinţifice privind tehnologia construcţiei şi exploa
tanţe inadmisibile se constată şi la acţiunile în legu conservarea şi folosirea pămîntului. Comite tarea utilajului minier şi metalurgic. De o atenţie
micultura şi în pomicultură, unde nu s-a făcut o mobili Efori colectiv tul comunal de partid şi Consiliul popular deosebită s-au bucurat comunicările prezentate de
zare susţinută a forţelor la amenajarea răsadniţelor, la al comunei Ilia acţionează cu toată răspun doctoranzii Gheorghe Vasiu, Alexandru Ciorogaru şi
fertilizare, aplicarea tăierilor, desfundat pentru înfiinţa derea pentru realizarea programului propriu Nicolae Ureche, care au abordat teme strîns legate
rea noilor plantaţii etc. Să nu mai vorbim că mari sem pentru sporirea eficienţei de îmbunătăţiri funciare, mobilizînd la exe de necesităţile imediate şi de perspectivă ale indus
ne de întrebare se ridică în ceea ce priveşte preluarea cutarea lucrărilor toţi cetăţenii. Amil trecut, triei noastre miniere şi metalurgice. Astfel, comuni
1
seminţelor de la bazele de recepţie şi asigurarea sor sarcinile stabilite au fost îndeplinite şi de - cările prezentate s-au referit la caracterul uzării uti
timentelor şi cantităţilor potrivit structurii din plan a cul Accentuarea laturilor calitative ale pro păşite. Au fost executate lucrări de dese lajului metalurgic de ridicat şi transportat, la alege
turilor. Deşi s-a stabilit ca în acest an să fie generali ducţiei. prin antrenarea deplină în procesul cări pe o suprafaţă de 200 ha şi de comba rea sistemelor de ungere la utilajul metalurgic, opti
zat acordul global în toate sectoarele de producţie, nu valorificării a tuturor resurselor caro deter tere a băltirilor pe 590 ha. De asemenea, mizate din punct de vedere tehnic şi economic, Ia
peste tot s-a trecut la încheierea angajamentelor scrise mină creşterea eficienţei, rezidă din toate s-au decolmatat albiile unor pîrîuri şi văi utilizările actuale ale materialelor plastice în con
cu cooperatorii şi pe formaţii de lucru, ceea ce face ideile cuvîntării tovarăşului Nicolae pe o lungime do 5,2 km, s-au făcut îndi strucţia unor utilaje miniere, precum şi probleme
Ceauşescu şi din celelalte documente ale re
să întîrzie şi repartizarea suprafeţelor ce vor fi lucrate centei plenare a C.C. al P.C.R. guiri pe 1 225 ml şi s-au curăţat 700 ha pă privind tendinţele noi în construcţia şi exploatarea
în acest sistem. — Cum se încadrează colectivul dumnea şuni. utilajelor de preparare a minereurilor şi cărbunilor.
doctoranzilor
s-a
deopotrivă,
Simpozionul
adresat,
Măsurile stabilite de recenta plenară a C.C. al voastră în contextul sarcinilor de sporire a Lucrările de îmbunătăţiri funciare se des cît şi specialiştilor de la Centrala cărbunelui Petro
P.C.R. sînt menite să stimuleze eforturile ţărănimii pen eficienţei ? — am adresat întrebarea tova făşoară şi în acest an pe un front larg. Pînă şani, cercetătorilor şi proiectanţilor din sfera con
tru creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii in a- răşilor OCTAVIAN CIORTEA. secretarul or în prezent, cetăţenii comunei, în frunte cu strucţiilor de utilaj minier şi metalurgic.
gricultură. Ridicarea venitului lunar garantat la 1 200 ganizaţiei de partid, ing. OLIMPIU MATEI, comuniştii şi deputaţii, mobilizaţi de orga
lei in zootehnie, 900 lei in legumicultură şi viticultură şi directorul întreprinderii, MIHAI LUCA, şef nele locale de partid şi de stat, au făcut lu Referindu-se la problematica abordată în comuni
800 lei în pomicultură, în condiţiile aplicării acordului de echipă, şi TRAIAN DODA, maistru la crări de desecări şi de combatere a băltirilor cările prezentate, prof. dr. docent Isaiia Niculescu
global, constituie un puternic factor mobilizator pentru I.M.C. Rîrcea. pe o suprafaţă de 140 ha, decolmatări de văi profesor consultant la I. M. Petroşani, sublinia im
valorificarea cu randament superior a rezervelor de spo — Avem realizări care se situează peste pe 2,5 km şi au curăţat 214 ha păşuni. Aces portanţa soluţiilor practice propuse, precum şi per
te lucrări au drept scop să asigure o mai
rire a producţiei la hectar şi pe cap de animal. Indica prevederile maximale — ne-a spus tovară bună folosire a terenurilor agricole, creşterea spectiva aplicării lor în procesul tehnologic. ..Ceea ce
ţiile reieşite din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şul Ciortea. T a producţia marfă avem o de am urmărit în mod special prin întocmirea planuri
la plenară oferă un cîmp larg de acţiune pentru orga păşire de 6,3 la sută iar la productivitate producţiei vegetale şi animale, a contribuţiei O activitate febrilă se des lor pregătitoare — ne-a declarat interlocutorul — a
unităţilor agricole socialiste şi a populaţiei
nizaţiile de partid de la sate, pentru consiliile populare de 4.3 la sută Am sporit cu 11,8 la sută li făşoară in aceste zile şi în fost aprofundarea unor probleme de bază ale întreţi
comunale şi conducerile unităţilor agricole, care au sar vrările la export şi am redus cu 3,59 lei la realizarea fondului de stat. bazele floricole ale judeţului. nerii şi reparării utilajelor miniere şi metalurgice,
cina de căpetenie să desfăşoare o susţinută muncă po cheltuielile la mia de lei producţie marfă. TEODOR VASIU Pentru a avea flori multe, a- caie să conducă la soluţii bune, să ofere siguranţă în
litică şi organizatorică în scopul mobilizării întregului Aşadar, putem spune că şi în întreprinderea secretarul comitetului comunal de partid, cuin se face plantarea buta exploatare şi durabilitate, în condiţii optime de se
potenţial al comunelor la înfăptuirea obiectivelor eco noastră planul maximal are o bază solidă primarul comunei tlia şilor. curitate a muncii. Am satisfacţia că scopul ce ni
l-am propus se realizează cu succes".
nomice stabilite pentru anul 1973. Foto: VIRGIL ONOIU
-----------------------------
PROIECT DE LEGE INTILNIRE EDUCATIVA EXCURSII DE trul şi subcentrelc de pro al întreprinderii de indus localitate, o cantină-res- VREMEA
pune
a
tecţie
plantelor
se
taurant.
DOCUMENTARE la dispoziţia pomicultori- trializarea laptelui Sime tate se Prin această uni
abonaţilor
serveşte
privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, Colectivul de conducere lor cu gospodărie indivi ria a fost închis pentru un meniu fix, compus din Pentru 24 ore
Elevii
de
al asociaţiei de locatari de nomic din la Liceul au eco e- duală. în cantităţile soli renovare. Cu de acest prilej, trei feluri de mîncare, la
citate,
cost,
contra
Orăştie
ulei
două
zile
deschis
s-a
preţul de 7 lei.
vlnzarea de locuinţe din fondul de stat la blocul 1 din strada V. I. feetuat excursii de docu horticol în vederea efec un alt magazin dc lactate, Vreme relativ rece, cu
din Deva
l.enin
organi
a
stropirilor.
schimbător.
zat o plăcută şi educativă mentare în municipiile Ti tuării timp, li se In ace tot pe Bltrvardul Dr. Petru cerul cădea ninsori Izolai
închiriază
laşi
slabe.
mişoara, Alba Iulia şi ora
vor
Gătre populaţie şi construirea de case întîinire toate care au fost şul Sebeş. Aici au vizitat şi aparatura necesară stro Groza, la nr. 29, în localul AMENAJÀRI LA ŞTRAN Temperaturile minime vor
Ia
din
invitate
femeile
imobilul respectiv. Intîlni- unităţi economice pentru pitului şi li se dau indica fostului laborator dc con DUL GEOAGIU-BAI oscila între minus i.> şi
de odihnă proprietate personală rea, iniţiată de prof. Ele a fi martori pe viu ai ţii privind protecţia mun trolul medicamentelor. minus 5 grade, Iar cele
ai
între
şi
4
minus
maxime
na Frunză, preşedinta aso producţiei, este modului cum cii. In viitor pomicultorii 1 grade. Vint slab din sud-
aceasta
organizată,
(Pagina a ll-a) ciaţiei de şl locatari, a mani cum este folosit aparata- vor fi sprijiniţi şl cu alte Terminarea celui cle-al vest. Dimineaţa, ceată lo
fost
o
reuşită
caldă
ape
pentru
festare educativă pe teme jul electronic în obţine produse, îndeosebi cu zea CANTINĂ-RESTAURANT treilea bazin ştrandul staţiu cală.
la
termale
rea şi sintetizarea datelor. mă sulfocalcică. creat
fost
Excursia
un
PROIECT DE LEGE le muncii, conduitei, a lo pas în a familiarizarea prim Cooperativa dc consum nii Gcoagiu-Băi un a număr Pentru următoarele
ca
posibilităţi
cului şi rolului pe care fe
cu
meia societăţii socialiste SI atmosfera unor viitoare MAGAZINUL DE LACTA Pui, venind in întîmpina- mult mai mare de turişti două zile
să se poată bucura în con
privind administrarea landului locativ şi ocupă în viaţa ţării. Ea locuri de muncă. rea cerinţelor salariaţilor diţii optime de apă, aer
rela
reuşita manifestării şi-au IN SPRIJINUL POMI- TE - IN ALT LOCAL de la fabrica de produse şi soare. tiv Vremea se menţine schim
cerul
cu
rece,
reglementarea raporturilor dintre adus o frumoasă contribu refractare şi din alte sec Aici, pentru a asigura bător, favorabil ninsorilor
depozitarea
ţie şi' prof.'. Valcria Şuvaina CULTORILOR Magazinul de produse toare dc activitate din Ba hainelor se şi păstrarea slabe locale. Temperatura
amenajează
o
proprietari şi chiriaşi precum şi locatarele M. Pentru sporirea produc lactate de pe Bulevardul ril, a deschis, în localul garderobă cu o capacitate in uşoară sud-vest, iar Vînt
creştere.
slab
din
di
Mariş şi G. Mazilu. ţiei de fructe, prin cen Dr. Petru Groza din Deva de alimentaţie publică din de 3 000 locuri. mineaţa, ceaţă.
(Pagina a lll-a)
L........... ...... ,________________
---------------- ---------------------/