Page 33 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 33
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe
ing. Sayed Marei, prim-secretar al C.C. al Uniunii
Socialiste Arabe din Republica Arabă Egipt
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, re se transmite un cald sa timentele exprimate, tovară
secretar general al Partidu lut şi urări de fericire per şul Nicolae Ceauşescu a ar
lui Comunist Român, a pri sonală, iar poporului român dresat, la rîndul său, urări
mit vineri dimineaţa pe ing. urări de progres şi prosperi de sănătate şi fericire perso
Sayed Marei, prim-secretar al tate. In mesaj este expusă, nală preşedintelui Anwar El
C.C. al Uniunii Socialiste A- de asemenea, poziţia Repu Sadat, de prosperitate şi pa
rabc din Republica Arabă E- blicii Arabe Egipt în legătu ce întregului popor egiptean,
gipt, conducătorul delegaţiei ră cu evoluţia vieţii politice de noi succese în făurirea
Uniunii Socialiste Arabe, ca internaţionale, îndeosebi cu unei vieţi noi, socialiste.
re face o vizită oficială dc situaţia din Orientul Apro întrevederea s-a desfăşurat
prietenie în ţara noastră, la piat. într-o atmosferă caldă, prie
invitaţia C.C. al P.C.R. Mulţumind călduros pentru tenească, de înţelegere reci
La întrevedere a participat mesajul primit, pentru sen- procă.
tovarăşul Mircea Maliţa,
membru al C.C. al P.C.R.,
consilier. Preşedintele Consiliului de Sfat,
A fost de faţă ambasado
rul Republicii Arabe Egipt Nicolae Ceauşescu, va face o vizită
Conferinţa judeţeană a secretarilor conducătorul delegaţiei Uniu oficială în Olanda
la Bucureşti, Osman Assal.
întrevederii,
prilejul
Cu
nii Socialiste Arabe a înmî-
La invitaţia Maiestăţii Sale
face,
nat tovarăşului Nicolae Regina luliana şi a Alteţei Nicolae Ceauşescu, va Elena
cu
tovarăşa
împreună
Ceauşescu un mesaj oficial Sale Regale Bernhard, Prinţul
Ceauşescu, o vizită oficială în
Re
din partea preşedintelui Moha- Ţărilor de de Jos, Stat preşedintele Olanda, între 10 şl 13 apri
Arabe
comitetelor de partid si preşedinţilor med Anwar El Sadat, în ca publicii Socialiste România, lie 1973,
publicii
Egipt,
Consiliului
al
Re
consiliilor populare comunale H O T A R T R E A
Plenarei Comitetului Central ai
P.C.R. cu privire Ea dezvoltarea
Ieri s-au desfăşurat la De Comitetului executiv al Con tuturor sarcinilor economico-
va lucrările Conferinţei ju siliului popular judeţean, a- sociale, edilitar-gospodăreşti Comitetului Central al continuă a educaţiei fizice
deţene a secretarilor comi paratul Comitetului judeţean şi de sistematizare ce revin
tetelor de partid şi preşedin de partid, conducători ai or comunelor. Realizările ob
ţilor consiliilor populare, e- ganizaţiilor de masă şi ţinute în întrecerea dintre
veniment de seamă în via obşteşti, cadre cu munci de comune" ; tovarăşul Aurel Partidului Comunist Român şi sportului
ta judeţului, care se înscrie răspundere din direcţiile Nistor, vicepreşedinte al Co
pe linia măsurilor iniţiate Consiliului popular judeţean, mitetului executiv al Consi Partidul şi statul nostru a- Cu toate acestea, rezultate tinderii atletismului, gimnas
de conducerea superioară de întreprinderi şi instituţii ju liului popular judeţean, di cordă educaţiei fizice şi spor le nu sînt pe măsura cerin ticii, excursiilor, înotului,
partid şi de stat, de tovară deţene. rector general al Direcţiei Tovarăşului tului un rol tot mai impor ţelor societăţii noastre, a po mersului pe bicicletă, schiu
şul Nicolae Ceauşescu, se Au luat, de asemenea, par generale agricole judeţene, tant în formarea multilatera sibilităţilor şi condiţiilor de lui, patinajului, precum şi
cretarul general al P.C.R., ca te la lucrări activişti ai C.C. Informarea privind „Antrena lă a omului societăţii socia care dispune mişcarea spor altor ramuri sportive.
anual să aibă loc la judeţe al P.C.R., reprezentanţi ai rea maselor de oameni ai liste. Educaţia fizică şi spor tivă. rndeplinirca programu 3 — Consiliul Naţional pen
asemenea forumuri de lucru. organelor centrale. muncii de la sate la realiza tul, activităţi de interes na lui de făurire a societăţii so tru Educaţie Fizică şi Sport
Obiectivul major al lucră Lucrările conferinţei au rea sarcinilor de creştere a NICOLAE CEAUŞESCU ţional, reprezintă o parte cialiste multilateral dezvolta răspunde de realizarea uni
rilor l-a constituit analiza fost deschise de tovarăşul producţiei agricole, conser componentă a procesului de te presupune ca educaţia fi tară a sarcinilor stabilite în
modului cum se înfăptuiesc Ioachim Moga, prim-secretar varea şi apărarea fondului educare comunistă a tinere zică şi sportul, integrîndu-se domeniul educaţiei fizice şi
la comune hotărîrile Con al Comitetului judeţean Hu funciar, realizarea progra tului, a maselor largi de oa organic în ansamblul muncii sportului de masă.
gresului al X-lea şi Confe nedoara al P.C.R., preşedin mului national şi judeţean meni ai muncii. educative, să contribuie mai Uniunea Generală a Sindi
rinţei Naţionale a partidului, tele Comitetului executiv al de dezvoltare a zootehniei, secretar generai al P.C.R., Sub conducerda organelor şi activ la formarea tinerei ge catelor, Uniunea Tineretului
programul elaborat ide pri Consiliului popular judeţean. îmbunătăţirea şi întreţinerea organizaţiilor de partid, în neraţii, la menţinerea şi în Comunist, Ministerul Educa
ma Conferinţă pe ţară a se In plenul conferinţei, din pajiştilor şi păşunilor“, iar anii construcţiei socialiste, o- tărirea sănătăţii, la asigura ţiei şi Invăţămîntului, Orga
cretarilor de partid şi prima însărcinarea biroului Comite tovarăşul David I.azăr, se preşedintele Consiliului de Stat dată cu dezvoltarea economi rea unor forme variate şi a- nizaţia Pionierilor şi celelal
rilor’şi — în lumina docu tului judeţean de partid, a cretar al Comitetului jude ei, ştiinţei şi culturii, cu ri tractive de recreere a mase te organizaţii de stat şi ob
mentelor plenarelor C.C. al Comitetului executiv al Con ţean de partid, vicepreşedin BUCUREŞTI dicarea continuă a bunăstării lor, la creşterea capacităţii şteşti cu atribuţii în mişca
P.C.R. din noiembrie anul siliului popular judeţean, to te al Comitetului executiv poporului s-au obţinut pro lor de muncă. rea sportivă răspund de or
trecut şi februarie—martie varăşul Ştefan Almăşan, se al Consiliului popular jude grese şi în domeniul educa ganizarea şi desfăşurarea e-
a.c. — să stabilească măsuri cretar al Comitetului jude ţean, informarea- „Măsurile Desfăşurîndu-şi lucrările în climatul de puternică efer ţiei fizice şi sportului. A Pentru continua îmbunătă ducaţiei fizice şi a sportului de
le şi orientările necesare în ţean de partid, vicepreşedin luate şi rezultatele obţinute vescentă politică şi muncă rodnică, generat dc lucrările re crescut numărul cetăţenilor ţire a întregii activităţi de masă în domeniile lor de
deplinirii exemplare a sarci te al Comitetului executiv pe linln îmbunătăţirii mun centei plenare a C.C. al P.C.R., Conferinţa secretarilor comi care practică exerciţiile fizice, educaţie fizică şi sport, Ple activitate, asigurînd ca în
nilor economico-sociale pe al Consiliului popular jude cii politice şi cultural-edu tetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comuna sportul şi turismul. Intr-o se nara Comitetului Central al tregul tineret, masele oame
anul 1973, an hotărîtor pen ţean, a prezentat infor cative de masă în rîndul ţă le din judeţul Hunedoara a analizat cu înaltă răspundere modul rie de ramuri sportive s-au Partidului Comunist Român nilor muncii să practice sis
tru realizarea actualului marea „Măsurile luate rănimii. Perfecţionarea sti obţinut rezultate valoroase în tematic exerciţiile fizice r şi
cincinal înainte de termen. în lumina indicaţiilor date lului şi metodelor de muncă cum se înfăptuiesc obiectivele adoptate dc partid cu privire competiţiile internaţionale. hotărăşte : sportul. <
la valorificarea deplină a potenţialului de producţie şi pro
4. — Sindicatele, organiza
La lucrările conferinţei au de t o v a r ă ş u l Nicolae a organelor comunale de păşirea tuturor localităţilor rurale. ţiile de tineret şi asociaţiile
participat — împreună cu Ceauşescu la Conferinţa pe partid, de stat, de masă şi Participanţii la conferinţă îşi exprimă recunoştinţa fier I. In domeniul educaţiei fizice şi sportului de masă sportive din întreprinderi şi
secretarii comitetelor de ţară cu secretarii comitete obşteşti, pentru o mai largă binte faţă de politica înţeleaptă a partidului şi statului nos instituţii vor extinde formele
partid, preşedinţii şi vice lor de partid şi preşedinţii antrenare a cetăţenilor la tru, faţă dc Dumneavoastră, mult iubite t o v a r ă ş e 1. In ansamblul mişcării de practicarea exerciţiilor fi
consiliilor populare comuna 2. — Activitatea de educa
preşedinţii consiliilor popu conducerea şi soluţionarea Nicolae Ceauşescu, pentru grija deosebită ce o purtaţi ridi sportive, cca mai largă for ţie fizică şi sportul dc masă zice, organizarea de activităţi
le, pentru creşterea rolului
lare de la comune — mem şi competenţei organelor co treburilor de stat şi obşteşti“. cării neîncetate a nivelului de viaţă materială şi spirituală a mă de participare a întregu vor fi orientate cu prioritate sportive, turistice şi întreceri
brii biroului Comitetului ju munale de partid şi de staU locuitorilor satelor. întregului nostru popor. lui tineret, a populaţiei, la spre folosirea formelor sim- pentru cucerirea titlului de
fruntaş pe unitate în diferite
deţean de partid, membrii in îndeplinirea exemplară a (Continuare în pag. a 2-a) In perioada care a trecut de Ia prima Conferinţă pe ţară practicarea sistematică a -e- J ple,- -accesibile, desfăşurate în ramuri sportive care să cu
a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consi xcrciţiilor fizice şi sportului aer liber. O deosebită aten
liilor populare comunale, aplicînd neabătut in practică sarci trebuie să o reprezinte spor ţie se va acorda activităţilor prindă masa largă a salaria
nile reieşite din rezoluţia adoptată şi din cuvîntarea Dum tul de masă, mijloc dc bază sportive şi turistice care se ţilor, baza activităţilor con-
neavoastră, tovarăşe secretar general, satele hunedorene au pentru şi fortificarea organismu pot practica în mod organi stituind-o atelierul, secţia,
sectorul.
dezvoltarea
capacităţii
zat sau independent şi au in
lui
Cuvîutarea cunoscut un progres continuu. în mai buna gospodărire a loca fizice a tuturor cetăţenilor fluenţă favorabilă asupra
Realizările
dobîndite
agricole,
lităţilor,
producţiei
măsurilor
sta
vizionării în sînt creşterea aplicării consecvente îmbunătăţirea apro patriei. stării fizice şi sănătăţii, ex (Continuare în pag. a 3-a)
rodul
a
ioachim Moga bilite de către conducerea partidului, rodul preocupării şi Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-
hărniciei oamenilor muncii hunedoreni de a înfăptui exem
preţioasele
plar
Dumneavoastră
econo
rea şi îmbunătăţirea conţinutului indicaţii privind perfecţiona
activităţii
politice,
mice şi sociale, asigurarea conducerii unitare şi competente
de către, organizaţiile de partid dc la sate şi consiliile popu martie 1973-vast program de lucru pentru
lare, a întregii munci desfăşurate pentru antrenarea largă a
T e x t p r e s c u r t a t maselor la valorificarea superioară a rezervelor locale, la
dezvoltarea multilaterală a localităţilor rurale. Ca rezultat al
fructificării cu eficienţă sporită a potenţialului uman şi material oamenii muncii hunedoreni
existent, în anul trecut locuitorii satelor judeţului Hunedoara
Din iniţiativa conducerii su dru de ansamblu pe judeţ sarcinilor. Prin descentraliza şi-au adus un aport sporit la gospodărirea şi sistematizarea
perioare de partid — a arătat concluziilor şi hotărîrilor a- rea unor activităţi de la nive localităţilor rurale, care se înscriu acum, cu tot mai multă
la început vorbitorul — în doptate în toate aceste adu lul judeţului, au fost trecute pregnanţă, pe coordonatele satului socialist modern. înnoirile Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal!
întreaga ţară au loc, în aceas nări, propunerilor şi soluţii în subordonarea comitetelor ce au avut loc vor primi noi contururi prin alte lucrări de
tă perioadă, conferinţele jude lor asupra cărora au gîndit de partid şi consiliilor popu înfrumuseţare ce vor fi realizate anul acesta eu muncă pa
ţene ale secretarilor comite mii de comunişti, de oameni lare comunale unele unităţi triotică, lucrări ce vor însuma 52 milioane lei. O contribuţie RITMICITATE
telor de partid şi preşedinţi ai muncii de la sate. economice, organizaţii de ba importantă a adus-o ţărănimea hunedorcană şi Ia constitui
lor consiliilor populare comu Partidul şi statul nostru au ză, spitalele rurale, circum rea fondului centralizat de produse agroalimentare al statu
nale — prilej de amplă dez manifestat şi manifestă o deo scripţiile sanitare umane şi lui.
batere a activităţii politico- sebită şi permanentă grijă veterinare, cantonierii de dru Conştienţi de sarcinile şi răspunderile ce le stau în faţă,
economice de la comune, de pentru dezvoltarea multilate muri, personalul din învăţă- participanţii la conferinţa judeţeană au evidenţiat importante
stabilire a unor noi jaloane rală a satului românesc. Pri mînt, inginerii şi tehnicienii resurse a căror valorificare deplină este menită să contri TIMPUL DE LUCRU VALOREAZĂ
pentru progresul continuu, ma conferinţă pe ţară a se din cooperativele agricole de buie la creşterea producţiei agricole, la realizarea obiective
multilateral al satului româ cretarilor comitetelor de par producţie. Comitetul judeţean lor economico-sociale cu care sînt confruntaţi locuitorii sa
nesc. tid şi preşedinţilor consiliilor de partid şi Consiliul popular telor.
Conferinţa noastră, dezba populare comunale din de judeţean au întreprins şi în
terile care au avut loc s-au cembrie 1971 a reprezentat o treprind în continuare şi alte Dind glas sentimentelor de profund respect şi ataşament
şi
mecanizatorilor
ţărănimii
cooperatiste,
desfăşurat în contextul puter confirmare vie a acestei poli măsuri organizatorice pentru al tuturor locuitorilor satelor hunedorene faţă intelectualilor, MILIOANE. CUM ESTE UTILIZAI?
politica
de
al
nicului avînt creat, în toate tici, de responsabilitate pen a asigura ' condiţii de cuprin partidului, exprimînd liotărîrca lor unanimă de a-şi înzeci
domeniile de activitate, de pro tru viitorul poporului nostru. dere a sarcinilor ce revin pe eforturile pentru îndeplinirea înainte de termen a obiective
gramul adoptat de Congresul Rezoluţia conferinţei, ampla linie de partid şi de stat la lor actualului cincinal, participanţii la conferinţă asigură
al X-lea al partidului, de şi magistrala expunere a to comune.
varăşului Nicolae Ceauşescu conducerea partidului şi statului, pe Dumneavoastră scumpe, Una dintre caracteristici pregnanţă : Pentru a se în tregului potenţial al uzine
Conferinţa Naţională, de mă au constituit şi constituie Fără îndoială, în perioada tovarăşe secretar general, că prin realizarea exemplară a
surile adoptate de plenarele un program de intensă dez care a trecut de la conferin obiectivelor cuprinse în programele dc îmbunătăţiri funciare le esenţiale ale sporirii pro ţelege cit se pierde prin u- lor noastre, prin faptul că
C.C. al P.C.R. din noiembrie voltare a localităţilor rurale, ţa pe ţară, organele de partid, şi de dezvoltare a zootehniei vor fi executate în 1973 lucrări ductivităţii muncii şi eficien tilizarea nesatisfăcătoare a nu se utilizează tot timpul
1972 şi februarie — martie într-o largă viziune de per consiliile populare din comu de înlăturare a excesului de umiditate pe 5 600 ha teren, în ţei economice, ale creşterii timpului de lucru, voi men de lucru.
1973, de Conferinţa pe ţară a spectivă, menit să conducă la nele judeţului nostru au acu diguiri pe 12 km, regularizări.de albii pe 55 km şi amenajări volumului producţiei o re ţiona că în prezent în eco
secretarilor comitetelor de ridicarea nivelului de civili mulat experienţă şi şi-au ri pentru irigat pe 1 280 hectare. In acelaşi timp, vor fi luate Acest aspect al utilizării
partid şi a preşedinţilor con dicat nivelul competenţei, măsuri pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, contri prezintă folosirea integrală nomia noastră se realizea timpului de lucrul l-a -urmă
zaţie a satului socialist, la a-
siliilor populare comunale — propierea lui treptată de cel şi-au sporit exigenţa pentru buind astfel la depăşirea prevederilor de plan pe acest an eu a timpului de lucrul de că ză într-o oră o producţie rit Brigada de reporteri a
care au stabilit un cadru din mediul urban. Putem a- îndeplinirea sarcinilor, condi cel puţin 2 000 tone cereale, 550 tone legume, 350 tone carne etc. tre fiecare salariat la locul industrială de 70 milioane ziarului „Drumul socialis
concret de acţiune pentru firma, pe temeiul faptelor, că ţii indispensabile conducerii Comuniştii, toţi locuitorii satelor şi comunelor judeţului mului“ în cadrul raidului-
realizarea cu succes a sarci aplicarea măsurilor stabilite şi îndrumării activităţii mul Hunedoara vă asigură, mult iubite tovarăşe Nicolae său de muncă. lei. finind seama de pier
nilor complexe ale construc a determinat îmbunătăţiri tilaterale ce se desfăşoară în Ceauşescu, că nu vor precupeţi nici un efort, că vor munci La Plenara C.C. al P.C.R. derile de cîteva zeci de mi anchetă efectuat in ziua de
ţiei societăţii socialiste mul substanţiale în toate domenii fiecare localitate. In multe cu dăruire şi abnegaţie, cu întreaga lor capacitate şi pricepere 7 martie, la Uzina „Victo
tilateral dezvoltate. le, astfel că astăzi la comu împrejurări ele s-au afirmat pentru materializarea exemplară a sarcinilor ce lc revin din din 28 februarie — 2 mar lioane zile-om muncă, vă ria" Călan şi Uzina meca
Este firesc şi normal să ne treburile se rezolvă mai ca organe capabile să înfăp programul de edificare a societăţii socialiste multilateral dez tie a. c., tovarăşul Nicolae închipuiţi cîte miliarde se i-
facem o asemenea dezbatere bine, mai operativ şi cu com tuiască cu succes sarcinile şi voltate în patria noastră, din hotăririlc recentei plenare a nică de material rulant Si-
in conferinţă, pentru a vedea petenţă. atribuţiile sporite ce le revin, Comitetului Central. Ceauşescu a subliniat cu rosesc prin nefolosirea în- meria.
cum am muncit, a scoate în Comunele patriei şi ale ju să asigure unirea tuturor for
evidenţă experienţa dobîndi- deţului au devenit unităţi ad ţelor politico şi sociale şi să
tă, metodele bune, neajunsu ministra tiv-teritoria le puterni le mobilizeze pentru traduce CONFERINŢA JUDEjEANA A SECRETARILOR DIN PRIMELE prin reducerea timpului dc 85 LA SUTĂ — UN
rile încă existente pentru ca ce, în care se desfăşoară o rea în viaţă a obiectivelor ce COMITETELOR DE PARTID SI A PREŞEDINŢILOR predare-primire am obţinut
in acest an hotărîtor al cinci bogată activitate economică, decurg din politica partidului. CONSILIILOR POPULARE MINUTE — RITM o astfel de creştere. Este INDICE DE UTILIZA
nalului să ne îmbunătăţim social-culturală şi ediljtar-gos- COMUNALE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA vorba şi de faptul că in lu-
calitativ activitatea. Conferin podărească, pe temelia unei INTENS DE LUCRU RE CE TREBUIE
ţa ne-a dat într-adevăr posi baze materiale trainice, care (Continuare in pag. a 2-a) Deva, 9 martie 1973. ATINS IN CEL MAI
bilitatea de a cunoaşte, de a determină mutaţii noi şi esen Secţia reparaţii mecanice a Brigada de reporteri
examina împreună, mai în a- ţiale în viaţa locuitorilor, in Uzinei „Victoria" Călan, ora SCURT TIMP
mănunt, o seamă de stări de modul lor de a gindi şi ac 6. Schimbul I — in unanimita a ziarului
lucruri, o seamă de cerinţe ce ţiona. Numeroase comune vor te — şi-a început activitatea „Drumul socialismului“ Deşi nu era încă ora 7,15
se ridică în viaţa comunelor deveni în cîţiva ani aşezări de la „fix". Strungurile, frezele, — ora începerii unei noi zi
hunedorene. . tip urban-agrar: construcţia rabotezele, celelalte maşini- le de lucru în secţia meca
Faptul că în plen au luat de locuinţe şi de obiective so- unelte din secţie sînt în pli nică de la U.M.M.R. Simeria,
cuvîntul 16 tovarăşi, iar în ' cial-culturale in mediul să nă funcţionare. nile ianuarie şi februarie — aproape toate maşinile erau
şedinţele pe grupe au purtat tesc cunoaşte un ritm intens: n-am înregistrat stagnări din în funcţiune. Explicaţia aces
discuţii 28 tovarăşi, arată aproape în fiecare familie — Ne străduim dc multă cauza lipsei de materii şi tui aspect îmbucurător ne-o
interesul deosebit manifestat există cîte unul sau mai vreme să întronăm preluarea materiale sau de forţă de dă strungarul Petru Tot, unul
pentru a găsi noi modalităţi mulţi salariaţi ; serviciile schimbului din mers — ne muncă. De asemenea, nu a- dintre cei mai vechi şi mai
de îmbunătăţire continuă a de deservire şi prestaţii s-au explică maistrul principal vem nici o oră de întreru pricepuţi muncitori din sec
tuturor domeniilor de activi diversificat continuu: învăţă- Dionisie Danciu — şi pot peri accidentale. Aş menţio ţie :
tate. Dealtfel, trebuie să sub mîntul şi cultura se bucură spune că am obţinut unele na aici şi aportul direct al — încă din vara anului
liniem ca un aspect pozitiv de o atenţie deosebită. rezultate meritorii. Aşa se echipei de lăcătuşi de întreţi trecut, de la Conferinţa Na
şi faptul că într-un asemenea Faptul că în 34 comune a- explică faptul că timpul de nere şi reparaţii, conduse de ţională a partidului, la noi
spirit de lucru, de exigenţă şi ceeaşi persoană îndeplineşte predare primire a schimbului Florian Truţă, care la fieca în secţie au început să se
răspundere, s-au desfăşurat şi funcţia de secretar al comi a fost redus simţitor, fapt re intervenţie a redus ter aplice măsuri bine gîndite
adunările activului comitete tetului de partid şi de primar ce determină pe zi ce trece menul de imobilizare a uti care vizau o mai bună folo-
lor comunale de partid care al comunei, urmînd ca încă îmbunătăţirea indicilor de u- lajelor în reparaţii cu 5—12 Brigada de reporteri :
au precedat conferinţa noas in această lună numărul co tilizâre a utilajelor. De fapt, ore.
tră, adunările generale ale munelor în care se cumulea comparativ cu aceeaşi perioa — In ce se concretizează D. GHEONEA
oamenilor muncii, cele ale ză aceste importante funcţii dă a anului trecut, aceşti in fizic aceste fapte ? L. VISK1
membrilor cooperativelor a- să ajungă la 51, a creat şi dici au crescut cu mai bine — In luna ianuarie am I. COJOCARU
gricole de producţie. Practic, creează în continuare condiţii de 13 la sută pentru fiecare prelucrat peste prevederi 40 C. DUMITRU
lucrările conferinţei de as pentru creşterea operativită categorie de utilaj. N-aş vrea tone piese, iar în februarie
tăzi sintetizează, dau un ca ţii în aplicarea in viaţă a insă să susţin ideea că doar peste 26 de tone. (Continuare in pag. a 2-a)