Page 34 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 34
—aman—imamasamcí
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 649 © SIMBĂTĂ 10 MARTIE 1973
MaamKaBmmsssmBUMmmammi
A
Conferinţa judeţeană a secretarilor In legătură cu admiterea
în invăţămîntul superior
comitetelor de partid şi preşedinţilor
Ministerul
Ministerul
în
cu
colaborare
stabilit moda
văţămîntului a Educaţiei şi In- ţămîntului, Educaţiei şi Invă-
lităţile de desfăşurare a edi alte ministere şi instituţii cen
ţiei 1973 a examenului de ad trale, va creşte numărul locu
mitere în invăţămîntul supe rilor pentru anul I, cu pre
consiliilor populare comunale dr. ing. Dumitru Felician Lă- superior.
tehnic
în
invăţămîntul
cădere
rior. După cum ne-a informat
zăroiu, director generai în a-
acestei
sfîrşitul
la
cest minister, reţeaua insti va In sprijinul celor interesaţi,
apare
tutelor, data şi condiţiile de luni broşura „Admiterea în
admitere, obiectele la care învăţămîntul superior". Ală
vor fi examinaţi candidaţii turi de unităţi de învăţămînt
superior binecunoscute, ea va
Cisvînfarea fovarăşului IOACHIM MOGA vor fi aceleaşi ca în anul prezenta şi altoie mai noi —
Pentru
absolvenţii
precedent.
Institutul de marină din Con
secţiilor
umaniste
liceul
din
de cultură generală care do stanţa, secţiile dc arhitecţi-
resc să studieze în învăţămîn- conductori din Bucureşti,
(Urmare din pag. 1) 2 000 kg/ha, cu toate că sînt cerea partidului pentru ge cultură al oamenilor „de la trebuie să aibă ca obiective comitetelor de partid, consi tul tehnic superior, este ne Cluj, Iaşi şi Timişoara, sec
situate în zone favorabile a- neralizarea acordului global ţară" creşte odată cu exi cultivarea dragostei şi res liilor populare comunale un cesar, ca şi pînă acum, să e- ţiile serale de subingineri în
cestei culturi. Sau la cartofi, şi îmbunătăţirea organizării genţele lor. Sînt oamenii pectului pentru munca pro sprijin mai efectiv îndeosebi fiinţate în mari uzine şi în
Anul trecut, şi în primele C.A.P. Burjuc a realizat o şi retribuirii muncii în agri faptelor, ai acţiunii. Tocmai ductivă, să militeze pentru în privinţa conducerii- econo fectueze un stagiu în produc treprinderi, în decembrie 1972.
două luni din acest an — a producţie de 17 530 kg/ha, cultură. Ridicarea venitului de aici rezultă necesitatea ca mobilizarea tinerilor de a sc miei, perfecţionarea stilului ţie de minimum un an în ac Ca şi în anii anteriori, pen
spus în continuare vorbitorul C.A.P. Ostrov peste 15 000 garantat în cooperativele a- întreaga activitate din comu pregăti ca mecanizatori, în şi metodelor lor de muncă, tivităţi specifice profilului fa
— oamenii muncii din judeţul kg/ha, iar C.A.P. Hărău de nă — complexă, multilatera grijitori dc animale, lucră creşterea răspunderii, a ini cultăţilor unde vor candida. tru candidaţi sînt organizate
cursuri de pregătire şi con
nostru au obţinut rezulta numai 6 750 kg, Brănişca de gricole la 1 200 lei lunar în tori în legumicultura, precum ţiativei în îndeplinirea sarci Concursul din acest an pre
te bune în îndeplinirea 5 262 kg, iar Bretea Mureşa- zootehnie, 900 lei în legumi lă — să fie condusă de oa şi pentru alte sectoare. nilor, exercitării atribuţiilor zintă şi linele elemente noi sultaţii asigurate de cadre di
planului şi angajamente cultura şi viticultură, 800 lei meni receptivi, operativi, a faţă do ediţiile sale preceden dactice universitare. In ace
nă de 7 312 kg. căror personalitate să fie In adunările activelor co ce ie revin acestor organe. laşi scop, Editura didactică şi
lor asumate. Planul produc Asemenea diferenţe de pro în pomicultură va avea un cîştigată nu numai prin func mitetelor comunale de partid, Aşa cum s-a desprins din te. Cei care vor da examen pedagogică, Editura tehnică şi
ţiei globale industriale, de e- ducţii nu pot fi justificate, puternic efect stimulator. Dar ţia cu care au fost investiţi, ca dealtfel şi în conferinţa lucrările conferinţei, este ne la facultăţi din domeniul a- Editura ştiinţifică au redactat
xemplu, a fost depăşit în prin cauze obiective. Ele se aceste măsuri obligă la o or ci şi prin felul cum reuşesc noastră, s-au ridicat şi uncie cesar ca şi direcţiile consiliu griculturii, mineritului, meta
1972 cu peste 140 milioane datoresc, în cea mai mare ganizare mai bună a muncii să muncească şi să-şi cîş- probleme privind necesitatea lui popular judeţean, între lurgiei, marinei etc. vor fi culegeri de probleme în do
lei, iar în lunile ianuarie şi parte, nerespectării unor re pentru a obţine o creştere tige stima maselor. Secreta îmbunătăţirii muncii depu prinderile şi instituţiile jude supuşi unui riguros examen meniile fizicii, chimiei, mate
februarie cu peste 38 milioa guli agrotehnice elementare, rapidă a producţiei agricole, rul şi primarul trebuie să se taţilor, a consiliilor locale ale ţene să dovedească mai mul medical, care să le verifice maticii, dicţionare şi vocabu
ne lei, deşi nivelul sarcinilor începînd de la însămînţat şi pentru că veniturilor lor mai ocupe în permanenţă de îm Frontului Unităţii Socialiste, tă operativitate în soluţiona aptitudinile de rezistenţă fi lare pentru limbile moderne
pe acest an pe judeţ este mai mari trebuie să le corespun bunătăţirea stilului şi metode a coordonării mai corespun rea problemelor pe care le zică.
pînă la recoltat. Pentru în dă producţii mai mari. După cum reiese din lucră de largă circulaţie, precum şi
mare cu 1,3 miliarde lei fa lăturarea acestor neajunsuri lor de muncă, de pre zătoare de către comitetele ridică comunele, să manifes rile de prognoză efectuate de diferite lucrări auxiliare.
ţă de realizările anului trecut. —‘ trebuie s-o spunem clar Tovarăşul Ioachim Moga gătirea personală, pentru că comunale de partid a tuturor te receptivitate şi solicitudine
Economia naţională a primit — nu s-au preocupat însă în s-a ocupat în continuare de numai în acest mod pot activităţilor din teritoriu, pen în rezolvarea lor.
se
in plus însemnate 'cantităţi de suficientă măsură nici orga măsurile ce pentru impun a cuprinde şi soluţiona cu com tru eliminarea paralelismelor Ne exprimăm convingerea
fi
luate
pregăti
fontă, oţel, laminate, cocs, e- nele comunale de partid şi rea temeinică a campaniei a- petenţă sarcinile multiple ce şi suprapunerilor diferitelor că lucrările conferinţei noas
nergie electrică, produse din de stat şi nici specialiştii. gricole de primăvară : repa le stau în faţă. acţiuni. Biroului Comitetu tre, caracterul ei pronunţat
Membrii
trebuie
atenţie
O
deosebită
lucru,
de
de
te
dezbatere
mase plastice, lemn, materia Comitetele de partid şi con rarea tractoarelor şi maşini să i se acorde vieţii interne lui judeţean de partid, acti meinică, concluziile desprinse
le de construcţii şi alte pro siliile populare comunale — lor agricole ; transportul în a fiecărei organizaţii de par viştii săi, membrii comitetu
duse — sarcinile la export se subliniază în rezoluţia grăşămintelor şi fertilizarea ; tid. Aceasta trebuie să se lui executiv al consiliului ne vor orienta şi ajuta să
fiind depăşite substanţial. conferinţei pe ţară — au da executarea arăturilor de pri dezvolte mai ales în profun popular se află tot timpul pe ridicăm la un nivel superior
toria să controleze şi să asi întreaga activitate politică,
Alături de importantele re măvară ; asigurarea seminţe zime : să ne ocupăm cu toa teren, îndeosebi la sate. Tre economică şi social-culturală,
zultate obţinute în industria gure respectarea cu stricteţe lor necesare ; trecerea la în- tă răspunderea de a da cali buie însă să adîncim şi mai să sporim aportul comunişti
judeţului pe linia înfăptuirii a legii cu privire la conser sămînţarea culturilor din e- tate şi conţinut muncii dc mult controlul şi îndruma lor, al tuturor oamenilor
cincinalului înainte de ter varea şi apărarea fondului poca I imediat ce timpul partid. Desigur, sînt foarte rea, ajutorul acordat comite muncii judeţului nostru la
men, au fost înregistrate pro funciar, să împiedice orice ri permite. multe probleme care trebuie telor de partid, consiliilor îndeplinirea şi depăşirea pla
sipă de teren, asigurînd folo
grese însemnate şi în dezvol Comitetul judeţean de par să fie în mod permanent în populare comunale. nului pe 1973, a cincinalului
tarea producţiei agricole. Cu sirea judicioasă a pămîntului. tid, consiliul popular jude atenţia comitetelor comunale Este, desigur, necesar ca înainte de termen, ia înfăp
toate greutăţile datorate con Ele trebuie să organizeze ac ţean, împreună cu organele a- de partid. Este de la sine în in viitor, ţinînd seama de tuirea în mod neabătut a po
diţiilor naturale, mai nefavo ţiuni de masă la care să par gricole, au luat măsuri pentru ţeles că pe primul plan se propunerile cît şi observaţi liticii partidului dc făurire a
rabile, ca urmare a preocupă ticipe toţi locuitorii comunei, elaborarea unor programe de află sarcinile economice. Nu ile critice făcute în cadrul societăţii socialiste multilate
rilor mai susţinute, mai deo pentru executarea lucrărilor dezvoltare a zootehniei, le- pot lipsi însă din cîmpul vi conferinţei noastre, să ne îm ral dezvoltate pe pămîntul
sebite, din partea comitetelor necesare prevenirii inundaţii gumiculturii şi pomiculturii zual al organelor de partid bunătăţim munca, să acordăm României.
de partid şi consiliilor popu lor, evacuării apelor, înlătu atît pe ansamblul judeţului, comunale obiectivele privind
lare în conducerea şi îndru rării excesului de umiditate, cît şi la nivel de comună. In întărirea rîndurilor partidu
marea unităţilor agricole, a realizării de amenajări locale zilele următoare aceste pro lui!;. ridicarea nivelului de
pentru irigaţii, combaterii e- pregătire politico-ideologică a (Urmare din pag. 1) primarul comunei Buceş,
extinderii acordului global şi roziunii solului — în aşa fel grame vor fi transmise co Cornel Moisin, secretarul Deocamdată comunistul Dumitru Ban de Ia strungăria dc ci
nr.
este
un
Hunedoara
a
C,
a contribuţiei aduse de meca munelor pentru a elabora comuniştilor, al tuturor oa Comitetului comunal de par lindri destoinic 2 strungar. S. Sîntem încredinţaţi recunoscut că ca peste priceput
insă
puţin
şi
nizatori şi specialişti, s-au ob îneît fiecare metru pătrat de planurile de detalii la fieca menilor muncii, îmbunătăţi In continuare, lucrările tid Zam, Ioan Dumitru, se timp vom scrie despre el că este un priceput subinginer. Dorinţa
ţinut rezultate bune într-un teren agricol să fie cultivat. re comună. rea activităţii organizaţiilor conferinţei s-au desfăşurat dc perfecţiune l-a determinat să ajungă în anul trei ai Institutului
In cuvîntarea rostită la re Sînt în curs de transpune de masă şi obşteşti. cretarul Comitetului comu din Hunedoara.
număr însemnat de comune. centa plenară a C. C. al pe Irei grupe potrivii speci nal rle partid, primarul co
Aceasta a creat condiţii ca P.C.R., tovarăşul Nicolae re în viaţă şi alte măsuri ce După ce s-a referit şi la ficului şi problematicii care munei Sîntămăria-Orlea. Foto: V. ONOIU
în anul 1972 producţiile, pla Ceauşescu sublinia : ..O pro vizează întărirea rolului con alte aspecte ale vieţii inter le au comunele judeţului :
Dezbaterile şi intervenţiile,
nificate pe judeţ să fie de blemă centrală a agriculturii siliilor intercooperatiste şi ne de partid vorbitorul a comune cu o activitate eco- atît pe grupe cît şi în plen,
spus : Este necesar, aşa cum
păşite cu 12 000 tone de po noastre este gospodărirea cu îmbunătăţirea activităţii lor. se sublinia în informările nomico-industrială dezvolt a- au constituit o analiză apro-
începînd din anul trecut —
rumb şi 1 300 tone de sfeclă maximum de grijă şi răspun a arătat vorbitorul — şi în prezentate aici, ca în lumi tă, comune în care ponderea
de zahăr. In aceeaşi perioadă, dere a fondlilui funciar". comunele judeţului nostru s-a na sarcinilor izvorîte din do activităţii o reprezintă agri iundată a modului in care
prin creşterea suprafeţei cul Starea de lucruri existentă trecut mai intens la înfiinţa cumentele Congresului al X- cultura, comune de munte şi organele comunale de partid Viaţa monotonă
tivate cu legume şi concen din acest punct de vedere nu rea de unităţi cu caracter lea, Conferinţei Naţionale, necooperalivizate. Cu acest şi de stat răspund competen
trarea culturilor pe terenurile ne mulţumeşte. Cu prilejul industrial şi de prestări de din expunerile tovarăşului prilej au luat cuvîntul 28 to telor sporite pe care le ri
cele mai fertile, producţia de multor adunări ale activului servicii — surse importante Nicolae Ceauşescu, precum şi varăşi. dică rezolvarea în bune con-
legume a fost dublată. de partid de la comune s-au de creştere a veniturilor pro din celelalte documente de După-amiază, au avut loc diţiuni a multiplelor proble a bibliotecilor
Constituie un important făcut observaţii critice asupra prii şi de îmbunătăţire a de partid care vizează formarea dezbateri în plen, ir care au me ale vieţii economice, po
succes al oamenilor muncii modului în care comitetele servirii populaţiei. In pre omului nou. cu o înaltă con-, participat tovarăşii : Adrian litice şi sociale din aşezările
din agricultură faptul că în de partid şi consiliile popu zent, pe lîngă C.A.P., coope ştiinţă socialistă să ne ocu Costa, secretarul Comitetului rurale. Au fost abordate pri
anul trecut s-au realizat şi lare veghează ca aceste sar raţia de consum şi cea meş păm mai mult dc îm comunal de partid, primarul oritar problemele din agri săteşti şi
depăşit pentru prima dată e- cini să fie înfăptuite. teşugărească funcţionează a- bunătăţirea în continuare a cornunM Dobra, Teodor Va- cultură : creşterea producţiei
munci
fectivele planificate de ani Privind zootehnia, potrivit proape 700 asemenea unităţi, întregii Activitatea politico-edu siu, secretarul Comitetului de cereale, dezvoltarea zo
educativă
cative.
male şi producţia de lapte prevederilor planului pe 1973, care şi-au lărgit gama pro trebuie să dezvolte gîndirea comunal de partid, primarul otehnici, Iegumiculturii, pomi
marfă. De asemenea, s-au ob aceasta va contribui cu o duselor şi a serviciilor de comunei Ilia, Vasile Zgircea, nevoia de revitalizare
pondere de peste 50 la sută prestaţii. Rezultate mai bu oamenilor, să-i ajute să în- culturii, gospodărirea raţio
ţinut rezultate bune în dome ne s-au obţinut în această ţelracă mai bine politica par secretarul Comitetului comu
niul contractărilor şi achizi în valoarea totală a produc privinţă la Geoagiu, Băcia, tidului şi statului nostru. nal de partid, primarul co nală a fondului funciar, pre
ţiilor, al contribuţiei la fon ţiei agricole, devenind astfel mune: Sarmizegetusa, Ghera- gătirea cadrelor etc. In ace
cel mai important sector al Dobra, Ilia, Sibişel, Sarmize- Avem în fiecare comună laşi timp nu fost dezbătute Studiind programele de ac care-1 izolează pe cititor de
dul de stat de produse agro agriculturii noastre. Este, sub getusa şi în alte comune. şcoli de diferite grade. că sim Tiiian, primarul comu tivitate ale bibliotecilor pu
de
zootehnice. Aceasta dovedeşte liniez încă o dată, pozitiv fap Trebuie să arătăm însă că mine culturale. biblioteci, nei Baia de Criş, teronim probleme legate de intensifi blice rurale, rezultă că cele biblioteca, care acea instituţie
culturală
obligaţia
are
că organele de partid şi con- tul că anul trecut s-au reali acest sector nu satisface pe spitale sau dispensare şi alte Grecu, se.crctarul Comitetu caron activităţii industriale mai multe răspund scopului să cheme, să îndemne oame
siliile populare au reuşit re zat şi depăşit efectivele de deplin cerinţele şi pune insu instituţii social-culturale. Răs lui comunal de partid, pri şi a prestaţiilor de servicii, existenţei lor, au preocupări nii la serviciile ei, să ofere
almente să conducă mai bine animale şi producţia de lap ficient în valoare resursele lo punderea po'itică pentru ac marul comunei Boşorod, sistenia Uzarea localităţilor, certe spre deplina satisfacţie învăţătura cărţii ca pe o maro
treburile şi îndeosebi proble te pe judeţ. La această rea cale. De asemenea, şi în do tivitatea tuturor acestor in Gherasim Ciuceanu, secreta aprovizionare, învăţămînt, a locuitorilor satelor, realizea promisiune).
mele agriculturii. lizare, trebuie să subliniez, nu meniul prestărilor de servicii stituţii revine comitetului co rul Comitetului comunal de ocrotirea sănătăţii, munca ză manifestări variate, atrac
într-o
recent,
ascultat
Am
Anul 1973 — an hotărîtor şi-au adus însă contribuţia se constată neajunsuri. munal de partid. partid, primarul comunei politică şi cultur al-educati- tive, care aduc un real ser consfătuire cu bibliotecarii din
pentru îndeplinirea înainte toate comunele şi unităţile Considerăm că de faptul că Anlrenînc! întreaga intelec Balşa, Ioachim Roşea, secre vă. viciu ridicării necontenite a zona Ilia, unele „plîngeri" pri
de termen a cincinalului — agricole, pe măsura posibili activităţile industriale şi de tualitate, să se folosească a- tarul Comitetului comunal In încheierea lucrărilor nivelului spiritual al satului.
lipsa
vitoare
participan
la
pune în faţa noastră sarcini tăţilor ce le au. Sînt prestaţii se dezvoltă intr-un numite obiceiuri tradiţionale •do partid Lăpugiu de Jos, conferinţei a luat cuvîntul Există de asemenea o do ţilor la diverse acţiuni cu car
deosebite şi în industrie şi în C.A.P.-uri care an de an nu ritm nesatisfăcător se fac vi cum sînt şezătorile, întîlniri- Ioan Zaharie, secretarul Co tovarăşul Ioachim Moga. rinţă lăudabilă spre diversi
agricultură. In industrie, am şi-au realizat efectivul plani novate şi organele judeţene le pe circumscripţii comuna mitetului comunal de partid Conferinţa a aprobai che ficarea manifestărilor, o am tea. Dar dacă bibliotecarii pre
ficat. De asemenea, producţia ale cooperaţiei de consum, le etc., cu prilejul cărora să zenţi ar fi încercat o radio
arătat mai înainte că sporul meşteşugăreşti şi U.J.C.A.P. se facă informări şi discuţii Pni, Ion I.azăr, primarul co marea către toţi locuitorii biţie — dacă se poate numi
producţiei industriale este medie de lapte pe cap de va Organelor comunale de par pe diverse teme. Este nece munei Bălţa, Ioan Buciuman, satelor judeţului. astfel — de a face ca biblio grafie sinceră în lista de ma
mult superior faţă de reali că furajată este destul de scă tid şi de stat le revin impor sar să se valorifice în mai secretarul Comitetului co nifestări a bibliotecii nr fi ob
zările anului trecut, în con zută în unele cooperative a- tante atribuţii in coordona mare măsură acţiunile ce au munal de partid Geoagiu, In numele comuniştilor, al teca să devină un magnet ca servat că punctele înscrise
diţiile creşterii eficienţei eco gricole de producţie şi în în rea activităţilor edilitar-gos- Petru Baba, secretarul Co lucrătorilor de pe ogoare, con re să polarizeze preferinţele sînt în general statice, amor
nomice. Aceste sarcini se în treprinderile agricole de stat. loc, imprimînd acestora un mitetului comunal dc partid ferinţa a adresat o telegramă şi cerinţele de lectură ale ce fe şi îndepărtează omul do
Avem unităţi care nu au podăreşti, de sistematizare şi conţinut care să servească e- Comitetului Central al tăţeanului. Serile literare, ex
deplinesc, în general, în bune asigurat îngrijitori de anima în aprovizionarea populaţiei. ducaţiei oamenilor. Cerbăl, Aron Merlrca, secre lăcaşul bibliotecii. Cc eficienţă
condiţii, la nivelul lor maxi le permanenţi şi retribuiţi în Prin mobilizarea deputaţi O îndatorire de răspundere tarul Comitetului comunal P.C.R., tovarăşului NICOLAE poziţiile tematice de carte, poate avea o expoziţie de
mal. Avem, de asemenea, de acord global. Or această sar lor şi cetăţenilor s-a reuşit a comitetelor comunale de de partid Vaţa de .Tos, Vio- CEAUŞESCU, secretarul ge recenziile, prezentările volu cărţi agrozootehnice la o
executat un volum însemnat cină cade în atribuţiile orga să se obţină, în general, re partid este asigurarea unei rel Demian, secretarul Co neral al Partidului Comunist melor, dimineţile de basm, şcoală de şoferi ? — cum s-a
de investiţii, din care o parte zultate bune în gospodărirea conduceri şi îndrumări per mitetului comunal de partid, Român, preşedintele Consi concursurile gen „Cine citeş organizat la Ilia. Abundă re
în agricultură. nelor şi organizaţiilor de par şi înfrumuseţarea localităţi manente a activităţii organi primarul comunei Bucureşci, te, cunoaşte", şezători litera cenziile şi aşa-zisele prezen
tid, consiliilor populare şi liului de Stat al Republicii
In această angajare pentru conducerilor unităţilor. La fel, lor. Prin contribuţia în bani zaţiilor de tineret şi dc femei Ioan Başa, secretarul Comi re, întîlnirile cu scriitori ş.a. tări de cărţi (volume alese
realizarea exemplară a preve unii se pling acum că nu au şi în muncă s-au construit şi de la sate. Acţiunile educa tetului comunal de partid, Socialiste România. * 5 sînt forme de manifestări ca uneori la întîmplare), dimi
derilor pe 1973 şi îndeplinirea furaje, dar cînd trebuia să dat în folosinţă anul trecut tive în rîndurile tineretului re şi-au cîştigat un loc bine neţile de basm (de fapt o
cincinalului înainte de ter acţioneze pentru asigurarea noi săli de clasă, cămine definit în activitatea de zi cu simplă recomandare a cărţii
men trebuie să se încadreze lor, nu în perioada de vară ? culturale, au fost electri zi a bibliotecilor. de poveşti), simpozionul —
organic şi comunele noastre, Comitetele de partid şi con ficate 13 sate şi s-au execu Astăzi însă, întrebarea care de fapt o expunere botezată
cu întregul lor potenţial ma siliile populare, specialiştii tat o serie de alte obiective se pune cu acuitate în rela altfel ş.a.
terial şi uman, cu toate re din C.A.P. trebuie să înţelea edilitar-gospodăreşti. In în Plenare Consiliului Central al U.G.S.R. ţia bibliotecă-cetăţean este în Chiar şi propaganda cărţii,
sursele şi mai ales cu cele de gă că poartă întreaga răspun trecerea pentru realizarea ce măsură participanţii Ia ac adică sarcina principală a li
sporire a producţiei agricole. dere de modul cum sînt re sarcinilor economice, edilita tivitatea bibliotecii săteşti sînt nei biblioteci publice se rea
In judeţul nostru se prevede zolvate problemele din agri re şi social-culturale, pe pri In zilele de 8 şi 9 martie vîntul numeroşi participanţi. transporturi, circulaţia măr implicaţi direct în respectiva lizează într-un mod simbolic
ca producţia agricolă să creas cultură. mele locuri s-au clasat co a.c., a avut ioc plenara Con In încheierea lucrărilor ple furilor, pentru îndeplinirea manifestare.
că la peste 1,5 miliarde lei, In judeţul nostru — a re munele Dobra, Sarmizegetu- siliului Central al Uniunii narei, a luat cuvîntul tova înainte de termen a actualu Este un adevăr ce nu mai -—■" cel mult o duzină dc cărţi
din care cea vegetală să se levat în continuare vor sa şi Băiţa. Generale a Sindicatelor din răşul Gheorghe Pană. lui cincinal, pentru realiza trebuie demonstrat, că în ma pe un raft prăfuit.
ridice la 763 milioane lei. bitorul — circa 71 la sută Păstrînd tradiţiile locale, România. Plenara Consiliului Central rea nivelurilor maximale pre joritatea manifestărilor edu , Cît despre posibilitatea or
Examinînd activitatea noas din efectivele de bovine şi în multe localităţi s-au con La lucrări a luat parte to al U.G.S.R. a adresat o scri văzute în planul de stat pe cative forma cea mai rodni ganizării unor manifestări cu
tră prin prisma acestor cerin 67 la sută din ovine sînt de struit o seamă de obiective varăşul Gheorghe Pană, soare Comitetului Central al 1973 şi pentru înfăptuirea an că, cu cea mai mare audien caracter de dezbatere, aflăm
că la biblioteca din Burjuc
ţe, cit şi a obiectivelor şi sar ţinute de producătorii indivi de larg interes obştesc care le membru al Comitetului Exe Partidului Comunist Român, gajamentelor asumate în în ţă şi receptivitate este dez (bibliotecară Lucreţia Radu)
cinilor stabilite de recenta duali şi gospodăriile ţărani ridică ţinuta arhitecturală. De cutiv, al Prezidiului Perma tovarăşului Nicolae Ceauşescu, trecerea socialistă. baterea. Prin urmare, nu un
plenară a C.C. al P.C.lt. ne lor cooperatori. Este de dato asemenea, la Ilia, Dobra, nent, secretar al C.C. al in care se spune printre al Militînd pentru îndeplinirea public spectator pur şi simplu, s-a organizat o întîlnire-dia-
Geoagiu s-au construit blocuri
dăm seama — dumneavoastră ria comitetelor comunale de de locuinţe, iar în continuare P.C.R. tele : sarcinilor economice, sindica ci participant direct în activi log cu secretarul comitetului
aţi spus-o în plen şi în şe partid, a consiliilor populare se vor înălţa asemenea locu Au participat preşedinţi ai Consiliul Central al Uniu tele vor acţiona totodată tatea bibliotecii. Evident, nu comunal de partid. Exemplul
dinţele pe grupe — că mai de a stimula şi mai mult inţe şi în alte centre dc co comitetelor uniunilor sindi nii Generale a Sindicatelor, pentru înfăptuirea ţelului su citat, chiar dacă nu reprezin
avem o seric de carenţe în creşterea animalelor în acest mună. catelor pe ramuri de activi întrunit în plenară în zilele prem al politicii partidului toate manifestările pot purta tă o inovaţie în materie, do
activitatea unor organizaţii de sector, de a se ocupa de spo tate şi ai consiliilor judeţene de 8 şi 9 martie 1973, dînd — creşterea continuă a nive amprenta dialogului viu în vedeşte că se poate ieşi din
partid, consilii populare co rirea contribuţiei satelor ne- S-a depus o activitate in ale sindicatelor, reprezentanţi expresie sentimentelor clasei lului de trai, ridicarea bună tre cetăţeni şi conferenţiar. monotonie atunci cînd exis
munale, a unităţilor de stat cooperativizate — prin inter tensă în perioada la care ne ai conducerilor unor ministe muncitoare, a tuturor oame stării oamenilor muncii, asi Dar, la o atentă analiză, cele tă un anumit gTad de preocu
mediul contractărilor şi a- referim pentru elaborarea re. nilor muncii organizaţi în mai multe dintre formele ac
şi cooperatiste în ce priveşte schiţelor de sistematizare a La primul punct al ordi sindicate, a reafirmat cu tă gurarea unui nivel tot mai pare. Unele pături ale popu
valorificarea potenţelor pe ca chiziţiilor — la fondul centra comunelor şi delimitarea vetrei nii cţe zi a fost prezentat ra rie şi cu acest prilej întrea înalt de civilizaţie materială tivităţilor bibliotecii pot pri laţiei simt necesitatea unor
re le are agricultura hunedo- lizat de produse. satelor — acţiune care va fi portul cu privire la sarcini şi spirituală întregului popor. mi caracter de dezbatere. centre de informare operati
reană. Ceea ce am realizat nu Vorbind de pomicultură, încheiată în curînd. le ce revin sindicatelor pen ga sa adeziune la politica Subliniind hotărîrea nestră Alături de rezultatele bune ve, ¡apropiate nevoilor lor. La
partidului
şi
statului
nostru
poate şi nu trebuie să con trebuie să arătăm că fiecare Comitetele comunale de tru îndeplinirăţi planului de mutată de a susţine politica obţinute de unele biblioteci Gurasada, de pildă, directoa
mersul
stituie un izvor de automul- comună din judeţ are condiţii partid, consiliile populare dezvoltare economică şi so care asigură poporului victorios externă a partidului şi statu spre conceperea şi realizarea rea căminului cultural, Elisa-
înainte
pentru a dezvolta acest sector,
român
al
ţumire. avînd şi o bază de producere a trebuie să acorde şi în conti cială pc anul 1973 în lumina pe caica făuririi societăţii lui nostru, scrisoarea arată în unor programe variate, atrac beta Poenaru, ne spunea că
* Dacă unele comitete şi con materialului săditor şi o sta nuare o atenţie deosebită a- hotărîriior plenarelor C.C. al socialiste multilateral dezvol încheiere : tive, ceea ce duce logic şi în cercurile de citit se pre
silii populare conduc mai bine ţiune care poate acorda a- provizionării populaţiei, îm P.C.R. din noiembrie 1972 şi tate. Participanţii şi-au ex In numele celor peste la creşterea numărului citito zintă scurte informări politice
problemele din agricultură, au sistenţa ştiinţifică necesară. bunătăţirii asistenţei sanitare, 28 februarie -— 2 martie a.c. primat adînca recunoştinţă şi 5 400 000 de membri ai sindi rilor {bibliotecara Liliana Tur- după care ou loc discuţii pe
rezultate bune, sînt însă une Am tot discutat în jurul a- rezolvării operative şi a altor A fost adoptat, în continua admiraţie pentru activitatea catelor din România, asigu cu din Brănişca a distribuit marginea acestora. Un biblio
le comune, unităţi agricole cestei probleme, dar nu s-a necesităţi ale locuitorilor sa re, un plan de măsuri pri neobosită desfăşurată de Co răm Comitetul Central al numai în primele două luni
cu rezultate slabe. Anul tre acţionat cu hotărîre pentru telor. vind creşterea contribuţiei mitetul Central al Partidu Partidului, pe dumneavoastră, ale anului 1 205 volume !), per tecar bun, fără să fie nea.parat
cut, în timp ce C.A.P. Ribiţa valorificarea posibilităţilor pe Multiplele probleme ce se sindicatelor la organizarea şi lui, de dumneavoastră perso iubite tovarăşe Nicolae sistă încă pe alocuri metoda savant, clar aflat mereu în
a realizat 2 510 kg grîu la hec care le avem. pun astăzi în faţa sa desfăşurarea activităţii în ve nal, mult stimate tovarăşe Ceauşescu, că sindicatele îşi „celei mai sigure căi“, respec mijlocul comunei, poate cu
tar, Lâpuşnie 3 560 kg, C.A.P. Faţă de modul cum se so tului socialist pot fi cu derea îndeplinirii exemplare Nicolae Ceauşescu, pentru vor consacra întreaga ener noaşte şi răspunde întrebări
Rapolt, Pricaz, Hărău au ob luţionează o serie de probleme noscute şi rezolvate nu a prevederilor economice şi fermitatea cu care acţionaţi gie pentru înfăptuirea hotă- tiv includerea în programul lor oamenilor.
ţinut sub 2 000 kg la hectar, majore din agricultura jude mai dacă comitetul de partid, sociale cuprinse în planul dc în direcţia dezvoltării acce rîrilor Cofigresului al X-lea lunar a unor manifestări ri Se impune deci o schimbare
deşi au condiţii de sol poate ţului este necesar ca şi organe consiliul popular se află tot stat pe acest an. lerate n economiei noastre şi ale Conferinţei Naţionale gide, ce nu prezintă interes, de optică, o modernă viziu
mai bune. Sau, în timp ce la le judeţene de specialitate să timpul in miezul vieţii. A- Consiliului Central al naţionale, pentru grija per ale P.C.R., participînd mai fără să ţintească dialogul, şi ne asupra rolului pe care tre
C.A.P. Foit s-a obţinut o pro se ocupe cu mai multă răs ceasta înseamnă a fi Ia cu U.G.S.R. i s-a prezentat o in manentă pe care o manifes activ la întreaga operă de e- atît de „eficiente“ îneît şi u- buie să-l joace astăzi biblio
ducţie la porumb dc 6 081 pundere, să fie mai receptive, rent cu preocupările oameni formare cu privire la activi taţi faţă de nevoile oameni dificare a societăţii socialiste nii dintre organizatorii lor nu teca în viata satului — să fie
kg/ha şi multe alte coopera să rezolve mai operativ sar lor, a lua parte activă la tatea internaţională a U.G.S.R. lor muncii şi ridicarea conti multilateral dezvoltate în pa şi le mai aduc aminte. Este o tribună de dezbatere a pro
tive au depăşit 3 000 kg, la cinile curente şi de perspecti toate acţiunile, a le orienta pe anul 1972 şi obiectivele nuă a nivelului lor de trai tria noastră, contribuind în- cazul „bibliotecii tăcute“... blemelor cu care se confrun
C.A.P. Ocoliş s-au realizat nu vă. şi conduce. înseamnă a or acestei activităţi pe 1973. material şi spiritual. tr-o măsură şi mai mare la (Termenul de „bibliotecă tă tă as' 5 zi satul socialist, de
mai 819 kg, Rîu Alb 625, Aţi reţinut din documen ganiza mai bine întreaga ac Tot in cadrul plenarei, au Obiectivul fundamental ca obţinerea de noi şi noi suc cută“ nu se referă, desigur, dialog viu, aprins, care să
cese pe calea progresului e-
Dîncu Mare şi Dineu Mic sub tele recentei plenare a C.C. tivitate. fost examinate o serie de re va sta în faţa noastră este conomiei naţionale, a bună dezbată multiplele probleme
900 kg. De asemenea, C.A.P. al P.C.R., din expunerea to Satul nou, socialist, este probleme ale activităţii cu unirea eforturilor tuturor la tăcerea caro trebuie să în ale contemjiornneităţii.
Şoirnuş, Bîrcea şi altele obţin varăşului Nicolae Ceauşescu, receptiv la elementele nova rente. oamenilor muncii din indus stării şi fericirii întregului conjoare minunatul act al lec
producţii numai intre 1 200— măsurile noi luate de condu toare ale vieţii, Orizontul de La dezbateri nu luat cu trie. agricultură, construcţii, nostru popor. turii, al meditaţiei, ci tăcerea C. DRCZD