Page 35 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 35
afaOOBSBAuuuan
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 649 • SIMBÄTÄ 10 MARTIE 1973
H O T A R I R E A Dezbaterile In învăţă- partid şi de stat au scos în consecinţă o reducere consi
de
Recentele
documente
derabilă a mortalităţii gene
deosebit
mod
în
mai
la
interbelică,
rioada
demo
importanţa şi rolul evidenţă rale de la 20 Ia mie în pe
puţin de 10 la mie în ulti
mîntul de partid - grafiei ca ştiinţă a studiu mii ani. Mai semnificativ
populaţiei,
cu
pentru
lui
este
mortalitatea
că
faptul
evoluţiei
noaşterea
fenome
Plenarei Comitetului Central al P.C.R. cu nelor şi proceselor demogra mai mică decît înaintea ce
infantilă este astăzi de 4 ori
In strînsă legătură cu ilor acestora în promovarea lui de-al doilea război mon
fice, precum şi a implicaţi
unei juste politici demogra
a crescut la 69 ani.
fice, corespunzătoare dezvol dial. Durata medie a vieţii
demografică,
Politica
par
tării generale a ţării. Feno
privire la dezvoltarea continuă a educaţiei sarcinile de producţie, menele demografice — dina te organică a politicii parti
dului nostru de construire a
mica
natalităţii,
a
sporului
natural al populaţiei, a că
cu comportamentul sătoriilor şi divorţurilor, a societăţii socialiste multila
teral dezvoltate, s-a concre
tizat şi în judeţul nostru în
populaţiei ocupate, a repar
fizice şi sportului salariaţilor tiţiei acesteia pe ramuri şi măsuri sistematice de ocro
tire a familiei — celulă de
administrativ-terito-
unităţi
bază a societăţii — de re
riale etc., sînt direct influ
enţate de o serie de factori
laţiei pe ramurile econo-
de ordin social, economic, partizare judicioasă a popu
(Urmare din pag. 1) 7. — Consiliile populare, institutelor de cercetări şi de lalţi factori cu . responsabili Organizat în urma con cursului de studiere a poli
împreună cu consiliile pentru învăţămînt la perfecţionarea tăţi în domeniul sportului vor sultării comuniştilor şi în ticii economice-a partidului
5. — In mediul rural, orga educaţie fizică şi sport şi cu procesului de pregătire a întreprinde măsuri care să a-. spiritul instrucţiunilor con să se facă comparaţii cu
nizaţiile U.T.C., cu sprijinul concursul asociaţiilor de lo sportivilor în concordanţă cu sigure în rîndurile sportivilor ducerii partidului, învăţă realizările salariaţilor auto Demografia-stiintă a evoluţiei
conducerilor unităţilor agri catari, se vor preocupa de or cele mai bune rezultate obţi o disciplină fermă şi o ordi mîntul de partid ce se bazei pe linia îmbunătăţirii
cole şi consiliilor populare, ganizarea unor activităţi nute pe plan internaţional, ne exemplară, ca o condiţie desfăşoară în cadrul auto transportului de mărfuri şi
vor extinde şi permanentiza sportive variate în cartiere pentru progresul continuu şi de bază pentru dezvoltarea bazei Haţeg cuprinde trei călători. Mai concret, la u-
pe sate, comune, grupe de şi zonele de agrement ale rapid al mişcării sportive din ascendentă a întregii mişcări cursuri. Un prim curs este na dintre lecţii, tema dezbă
comune concursuri, întreceri localităţilor, . extinzîndu-se patria noastră. sportive. In toate unităţile cel de studiere a Statutului tută era grija faţă de avu fenomenelor şi proceselor
care să desemneze pe cel mai centrele pentru deservirea 8. — Ministerul Sănătăţii, sportive se va introna un P.C.R. iniţiat pentru tinerii tul obştesc, problema eco
bun sportiv la diferite ra sportivă a populaţiei. împreună cu Consiliul Naţio climat sănătos, combativ fa membri de partid precum nomiilor. Legat de autoba
muri şi probe, festivaluri, 8. — Ministerul Apărării Na ţă de orice manifestare care şi pentru muncitorii care se za Haţeg se impunea strin
serbări şi duminici cultural- ţionale şi Ministerul de Inter nal pentru Educaţie Fizică şi contravine eticii socialiste, pregătesc să solicite spre a gent economia de carbu
sportive. ne vor îmbunătăţi şi diver Sport, vor lua măsuri pentru normelor de conduită cetăţe fi primiţi în rîndul comu ranţi. Anul trecut, aici s-au privitoare la populaţie (I)
6. — Consiliul Naţional pen sifica formele şi mijloacele îmbunătăţirea asistenţei me- nească şi ale vieţii sportive, niştilor. Al doilea curs — înregistrat depăşiri în spe
tru Educaţie Fizică şi Sport, destinate pregătirii fizice a dico-sportive şi creşterea dezvoltîndu-se o opinie puter studierea politicii economi cial la consumul de benzi
împreună cu organizaţiile de militarilor, prin extinderea contribuţiei medicinii sporti nică, combativă împotriva ce a partidului — este o nă. Această situaţie trebuia
stat şi obşteşti gu atribuţii activităţilor sportive tehnico- ve la pregătirea sportivilor manifestărilor de vedetism şi formă propice de adîncire curmată. Oamenii şi-au
în domeniul sportului vor aplicative. de performanţă. a tendinţelor de căpătuială, a cunoaşterii preocupărilor spus părerea, măsurile prin psihologic, educativ şi legis miei, de antrenare a femeii
organiza complexul polispor 9. — Comitetul Central al 9. — Consiliul Naţional pen care să conducă la formarea majore ale partidului şi sta care vedeau realizat acest lativ în producţie şi altele. Ca
nostru
domeniul
tului
tiv, denumit „Sport şi sănă Uniunii Tineretului Comunist, tru Educaţie Fizică şi Sport, unor sportivi cu o înaltă ţi fundamental al în producerii deziderat, care ulterior s-au In scopul creării condiţi urmare a îmbunătăţirii ge
tate", precum şi o competiţie împreună cu Ministerul Apă federaţiile, cluburile şi cei nută morală şi cetăţenească. concretizat în iniţiativa ce ilor organizatorice necesare nerale a condiţiilor de mun
de masă cu caracter republi rării Naţionale, Ministerul E- şi schimburilor bunurilor a pornit din cadrul colecti analizării în mod unitar a că şi de viaţă, aplicării mă
can pentru pionieri, elevi, ducaţiei şi Invăţămîntului, 1 2 3 4 materiale necesare societă vului acestei autobaze, a- măsurilor de politică demo surilor de ocrotire a sănătă
studenţi, militari, tineri mun Consiliul Naţional al Organi ţii. In afară de acestea s-a ceea de a se lucra o zi pe grafică urmează să se înfi ţii. a scăzut mortalitatea ge
citori şi ţărani, care va înce zaţiei Pionierilor, Ministerul IV. Cu privire Ia utilizarea judicioasă şi dezvoltarea organizat un ciclu de ex lună cu combustibil econo inţeze comisii judeţene de nerală şi infantilă, a sporit
pe cu unităţile de bază. A- Sănătăţii şi Consiliul Naţio bazei materiale a activităţii sportive puneri şi conferinţe, con misit. * demografie, care să exercite în natalitatea.
O altă problemă adusă în
ceastă competiţie se va des nal pentru Educaţie Fizică şi sultaţii şi răspunderi la în discuţia cursanţilor, legată mod corespunzător, pe plan La 1 iulie 1972, judeţul
trebări
teme
politico-
pe
făşura pe etape comunale, o- Sport vor asigura creşterea ideologice actuale, formă la de cea enunţată, înainte, a local, atribuţiile ce revin nostru înregistra 511 332 lo
răşeneşti, judeţene, interju- ponderii exerciţiilor fizice şi 1. — Consiliul Naţional pen 3. — Comitetele executive care sînt cuprinse trei gru fost aceea referitoare la e- Comisiei Naţionale de De cuitori, reprezentînd 4 la
sută din populaţia ţării, din
'
mografie.
deţene şi se va încheia la fie sporturilor tehnico-aplicative tru Educaţie Fizică şi Sport ale consiliilor populare, sin pe de cursanţi de la coloa conomia de anvelope, piese De Ia bun început se cer care 50,9 la sută bărbaţi şi
care doi ani cu finale pe ţa în cadrul pregătirii tineretu şi organele cu atribuţii în dicatele, organizaţiile de tine na Baru, coloanele marfă de schimb, materiale. Totul a fi cunoscute unele lucruri 49,1 la sută femei. Se con
domeniul sportului vor asi ret şi cele sportive vor in I—II Haţeg şi atelierul me a pornit de la faptul că
ră. lui pentru apărarea patriei. gura folosirea intensă a tu tensifica acţiunea de amena canic. mulţi şoferi şi muncitori în legătură cu demografia stată un nivel ridicat de ur
turor bazelor sportive şi ac jare a bazelor sportive sim In toate aceste cursuri, din cadrul atelierului meca ca ştiinţă Demografia este banizare a populaţiei. Anul
trecut 62,9 la sută din popu
o ştiinţă care are ca obiect
II, In domeniul educaţiei fizice, al sportului şcolar cesul organizat al întregului ple, a zonelor de agrement, aşa cum ne relatează secre nic realizau economii im studiul populaţiei umane, laţia judeţului aparţinea me
tineret la terenurile şi sălile a spaţiilor de joacă şi sport tarul comitetului de partid, portante. Dacă norma de tratînd dimensiunea, struc diului urban, procent mult
şi universitar de sport. Elevii şi studerfţii pentru copii şi tineret. In Ion Clep, biroul s-a străduit rulare la o anvelopă era tura, evoluţia şi caracterele peste nivelul mediu pe ţară.
vor avea accesul gratuit pe proiectele de sistematizare a să asigure un conţinut bo de 46 000 km, unii ajungeau ei generale, examinate, în Acest procent va spori în vi
baze sportive pentru desfăşu localităţilor, consiliile popu gat activităţilor desfăşura să circule chiar 100 000 km,
1. — Şcoala, care cuprinde principal de măsură al mun rarea procesului de învăţă te, subordonîndu-le în per în timp ce alţii nu a- principal, dintr-un punct de itor prin transformarea u- 1
majoritatea tineretului, con cii cadrelor didactice de«spe- mînt şi practicarea unor dis lare vor prevedea amenajări manenţă scopului ridicării tingeau nici măcar nor vedere cantitativ. nor centre rurale în centre
stituie factorul principal în cialitate îl vor constitui re cipline sportive sportive şi zone de agrement. nivelului politico-ideologic ma. Această situaţie, am Pentru a face demografie urbane.
procesul de formare şi pre zultatele obţinute de către 2. — Din fondurile alocate 4. — Organele centrale şi al celor care le frecventea plu dezbătută în învăţămîn trebuie ca în orice împre In ultima perioadă, din i-
gătire a unui tineret sănătos, elevi şi studenţi în îndeplini de stat şi de organizaţiile unităţile economice producă ză, creşterii rolului conducă tul de partid şi-a găsit re jurare, atunci eînd întreprin niţiativa Comitetului jude
apt să îndeplinească în cele rea normelor şi probelor. obşteşti se vor realiza con tor al organizaţiei de par zolvarea în sensul că fie dem studii în legătură cu ţean de partid, s-a urmărit e-
mai bune condiţii îndatoririle 3. r— Pe baza programelor strucţiile sportive prevăzute toare de material sportiv vor tid. Pefttru a influenţa po care conducător auto are ansamblul populaţiei, să ne voluţia fenomenelor şi pro
ce revin cetăţenilor patriei unice de activităţi sportive în actualul cincinal şi în îmbunătăţi calitatea materia zitiv gîndirea şi comporta datoria de a prelungi cît punem o multitudine de în ceselor demografice ale ju
noastre. Conducerile şcolilor de masă, organizaţiile U.T.C., perspectivă, luîndu-se măsuri lelor, echipamentului şi in rea oamenilor în producţie mai mult durata de rulare trebări, Ia care să dăm cele deţului nostru, ca : natalita
şi institutelor de învăţămînt de pionieri, asociaţiile stu pentru executarea lor în ter stalaţiilor pentru sport, tu şi societate, în viaţa perso a anvelopelor, realizîndu-se mai corespunzătoare răs te, fertilitate, mortalitate,
superior, cadrele didactice denţilor, cu sprijinul direct menele stabilite, cu soluţii rism şi agrement şi vor di nală, temele programate au în felul acesta apreciabile punsuri. Fiecare studiu sau urbanizare şi sistematizare
vor lua măsuri pentru ca al conducerilor şcolilor, insti fost abordate în dezbateri economii. Rezultatele n-au analiză demografică trebuie a teritoriului, problemele
şcoala să-şi îndeplinească în tutelor şi al cadrelor didacti simple şi economicoase şi cu versifica şi spori producţia în strînsă legătură cu sar întîrziat să răspundă unor necesităţi familiei, ale tinerei genera
întregime rolul ce-1 are în ce, vor organiza cu regulari posibilităţi multiple de folo ' acestora, îndeosebi a articole cinile concrete ce revin Am relatat doar cîteva obiective, să ducă la măsuri ţii etc. Despre aceste aspec
sistemul educaţiei fizice şi tate, în afara orelor de învă sire. lor sportive de tip popular. modalităţi în care s-a evi fundamentate de politică de te vom vorbi într-un articol
sportului, situînd pe prim ţămînt şi la sfîrşit de săptă- cursanţilor la locul de mun denţiat aportul învăţămîn- mografică. viitor.
plan promovarea gimnasticii, mînă, în taberele şcolare şi că, în colectivul din care tului de partid în plan di Ridicarea generală a nive
atletismului, turismului şi studenţeşti.^ campionate şi V. Cu privire la perfecţionarea organizării fac parte. Amintim în acest rect productiv. Se impune lului de trai, îmbunătăţirea Dr. THEODOR BĂDĂU
înotului. competiţii interne pe clase, sens că programei cursului însă în acelaşi timp să a- continuă a stării de sănăta directorul Direcţiei sanitare a
O atenţie deosebită se va şcoli, ani de studii, facultăţi, şi conducerii activităţii sportive de expuneri şi conferinţe mintim creşterea nivelului te a populaţiei au avut drept judeţului Hunedoara
acorda îmbunătăţirii calităţii crosuri de masă. marşuri, i s-au adus pe parcurs îm politico-ideologic al cursan
şi eficienţei procesului de excursii şi drumeţii, turism, bunătăţiri. La început, s-au ţilor, a capacităţii lor de a
diverse
predat
învăţămînt în cadrul orelor precum şi alte activităţi 1 — Consiliul Naţional pen pentru această activitate, a-; rpanuale, lecţii din politica înţelege şi acţiona cu con
oglindind
de educaţie . din . şcolile sportive, cu o largă sferă de tru Educaţie Fizică şi Sport, nimate de o înaltă principia- secvenţă pentru transpune
1
lor
partidului.
de toate gradele. In acest cuprindere. organ central cu autoritate litate partinică şi un dezvol era evidentă. Importanţa parcurs rea în viaţă . 3, politicii par
Pe
scop, programele de educaţie 4. — Incepînd cu anul şco deplină în toate domeniile tat simţ al responsabilităţii; tidului şi statului nostru. A
fizică vor fi orientate, în aşa lar 1973—1974, Ministerul E- activităţii sportive, răspunde se va extinde munca obşteas însă, dacă au intervenit eve sporit combativitatea în ca Program arfisfîc dedicat
fel încît să asigure un con ducaţiei şi Invăţămîntului va de înfăptuirea unitară a po că în mişcarea sportivă, spo- nimente politice, în special drul adunărilor de partid.
ţinut adecvat pregătirii te lua măsuri de pregătire prin liticii partidului şi statului rindu-se contribuţia întregu vizitele de lucru ale tova Faţă de cazurile de indisci
meinice a elevilor şi studen unităţile sportive şcolare a privind educaţia fizică şi lui activ la rezolvarea pro răşului Nicolae Ceauşescu, plină ia atitudine întregul „Zilei femeii“
ţilor ; cea mai mare parte a elementelor cu calităţi deose sportul. Consiliul Naţional va blemelor educaţiei fizice şi plenarele Comitetului Cen colectiv. Abordînd fapte
activităţilor se va desfăşura bite pentru .diferite ramuri stabili obiectivele şi sarcinile sportului. tral al partidului, Conferin concrete, specifice colecti
în aer liber. Planul de învă sportive, la nivelul cerinţe majore ale activităţii de edu 4. — Consiliul Naţional pen ţa judeţeană de partid, s-au vului, se stimulează gîndi I.a căminul cultural din Ilia, a fost prezentat un reuşit pro
Cei
contri
cultural-artistic
dedicat
Martie.
ţămînt pentru unităţile ore- lor sportului de performanţă. caţie fizică şi sport, obliga tru Educaţie Fizică şi Sport luat măsuri ca la prima lec rea activă a membrilor gram la reuşita programului zilei dc 8 elevii liceului ce din au localitate,
ţie ce urma documentele să
buit
au
fost
şcolare va cuprinde, zilnic, 5. — Institutul pentru Edu torii pentru toate organizaţi îşi va îmbunătăţi radical sti fie amplu dezbătute. de partid, a celorlalţi clasele I-IV. Bucăţile corale prezentate, suita de dansuri, melo
jocuri şi exerciţii fizice adec caţie Fizică şi Sport, facul ile şi instituţiile cu atribuţii lul şi metodele de muncă, cursanţi. In felul acesta diile soliştilor vocali şi instrumentişti, recitările, piesa de teatru
vate vîrstei copiilor. tăţile de educaţie fizică vor în mişcarea sportivă. manifestînd mobilitate şi re De asemenea, după cum sporeşte eficienţa educativă şi numerele de gimnastică artistica au primit din partea publicu
lui multe aprecieri.
2. — Ministerul Educaţiei selecţiona tineri talentaţi, cu 2. — Pentru a-şi exercita ceptivitate faţă de noile ten ne informează acelaşi in a învăţămîntului de partid. La pregătirea programului au contribuit cadrele didactice Vio
şi Invăţămîntului şi Consiliul reale aptitudini pentru a de în mai bune condiţii rolul de dinţe şi fenomene din mişca terlocutor, nu s-a omis ca rica Grccu, Lia Fodor, Gheorghe Iştfan.
Naţional pentru Educaţie veni sportivi de performanţă, organ de decizie, control şi rea sportivă, va promova la fiecare lecţie din cadrul M. BODEA Spectacolul a fost urmat de o frumoasă seară de dans.
Fizică şi Sport vor stabili vor asigura pregătirea lor îndrumare unitară, Consiliul consecvent în activitatea sa
norme de pregătire fizică pe diferenţiată în strînsă legă Naţional pentru Educaţie Fi principiul conducerii colecti
categorii de vîrstă a elevilor ; tură cu cerinţele predării şi zică şi Sport va avea în com ve şi va întări legăturile cu
aprecierea gradului de pre practicării educaţiei fizice şi ponenţa sa miniştri şi preşe unităţile sportive, cu mase’e
gătire fizică şi sportivă a e- sportului. In acest scop vor dinţi ai organizaţiilor centra largi de oameni ai muncii
levilor se va face în funcţie fi îmbunătăţite planurile, le cu atribuţii în domeniul care practică exerciţiile fizi Timpul de iueru wa brează
de îndeplinirea acestor nor programele, procesul de în sportului, alte cadre cu munci ce şi sportul.
me. Iti învăţămîntul superior văţămînt în vederea pregăti de răspundere, specialişti, re 5. — Cluburile, asociaţiile
se vor stabili probe de apre rii absolvenţilor atît pentru prezentanţi ai organizaţiilor şi unităţile de medicină spor milioane» Cum este utilizat?
ciere anuală a pregătirii fi activitatea didactică cît şi sportive, sportivi fruntaşi şi tivă vor fi subordonate atît
ministerelor,
organizaţiilor
zice a studenţilor. Criteriul pentru cea sportivă. cadre cu experienţă în acti centrale cît şi Consiliului Na
vitatea practică. De aseme ţional pentru Educaţie Fizică r
nea, va fi îmbunătăţită com şi Sport. (Urmare din pog. 1) Efectivul secţiei a sporit la cînd vreau. Mă plătiţi după 15 minute un alt strung în
de
160
In domeniul sportului de performanţă ponenţa consiliilor locale 6. — Se va organiza în a- s-a asigurat muncitori calificaţi, cît lucrez. cepuse lucrul efectiv şi de
— Ai băut ceva ?...
necesar
întregul
pentru educaţie fizică şi cest an Conferinţa pe ţară a sire a maşinilor-unelte. De de SDV-uri. Prin aceasta am — Am băut. Şi ce-i cu abia peste 6 minute alte trei
au intrat în funcţiune. Cele
1. — Alături de dezvolta caiac-canoe, canotaj, gimnas sport. mişcării sportive care, pe ba asemenea, în urma muncii e- reuşit să creştem şi să di asta ? !... lalte ? Un strung cu o mică
ducative
desfăşurate
co
de
rea educaţiei fizice în rîndul tică, box, tir, scrimă, înot, 3. — Se va acorda o deo za prezentei hotărîri, va ela munişti, s-a îmbunătăţit sim versificăm producţia de piese — O să mergi acasă, asta defecţiune nu porneşte, altul
oamenilor muncii un loc im haltere, judo. De asemenea, sebită atenţie selecţionării şi bora şi aproba programul de ţitor disciplina de producţie, necesare reparaţiei la timp a e... mai trebuie curăţat, la alte
portant trebuie să-l deţină vor fi luate măsuri- pentru utilizării în toate organisme dezvoltare pînă în anul 1980 mai ales în rîndul muncito locomotivelor. Discuţia a continuat mai cîteva macaraua n-a trans
sportul de performanţă, în afirmarea pe plan internaţio rilor tineri, care formează/ mult timp, cu accente do- portat încă piesele...
vederea afirmării pe o sca nal a echipelor româneşti la le sportive a cadrelor care a mişcării sportive din Ro majoritatea secţiei. Acum pot MAI ESTE CÎTE moale, binevoitoare din par Dacă punem în cumpănă
ră tot mai largă a talentelor, jocurile sportive — handbal, dovedesc dragoste şi pasiune mânia. să spun că lucrurile rrrerg şi tea maistrului, cu ieşiri fu prezenţa ia poartă înainte de
îmbunătăţirii continue a re fotbal, volei, tenis de cîmp, mai bine, muncitorii se pre UNUL... rioase şi cuvinte modulate de ora 22 a şase-opt muncitori
zultatelor şi reprezeptării cu polo, baschet, tenis de masă, zintă eu toţii la lucru, îşi Revenim în secţia reparaţii doza de alcool din partea din schimbul Ii. (aptul că
demnitate a sportului româ rugbi, popice, şah, precum şi VI. Cu privire la conducerea de către organele mecanice a U.V. Călan la ora strungarului Liviu Muntean. timpul de pregătire a schim
nesc în competiţiile interna a sporturilor de iarnă — schi îngrijesc mai bine maşinile 14 — oră de începere a In secţie, strungul lui Mun bului III s a prelungit cu 25
ţionale. biatlon, bob, patinaj, hochei. şi organizaţiile de partid a mişcării sportive si sculele, utilizează cu folos schimbului ir. Curăţenie e- tean în care o .piesă impor de minute apare clar modul
timpul de lucru.
2. — Consiliul Naţional pen Pînă la data de 30 aprilie xemplară. Maşinile-unelte au tantă îşi aşteaptă finalizarea, original al... predării şi pre
tru Educaţie Fizică şi Sport a.c. se va elabora un program — Intr-adevăr, îmbunătă demarat, dar ritmul nu este se afla în repaus. Maistrul luării din mers.
va elabora norme de activi special de pregătire a sporti 1. — îndeplinirea sarcinilor înaintate, întăririi sentimentu ţirea muncii la noi este e- acelaşi ca la prima oră din Rinaldo Fontanela şi şeful de Să recunoaştem doar faptul
tate şi clasificare sportivă o- vilor pentru Jocurile Olimpi importante ce stau în faţa lui de înaltă responsabilitate videntă — ne spune ingine schimbul I. Unii îşi mai a- echipă Ştefan Ghiurcă au re că schimburile !I şi în spe
bligatorii pentru sportivii de ce din 1976, concentrîndu-se mişcării sportive impune să faţă de reprezentarea cu cin rul Ovidiu Mureşan, şeful duc materiale. alţii diferite zolvat problema. Muncitorul cial III nu se ridică la nive
mare performanţă, pornind eforturile spre acele sporturi se manifeste mai activ rolul ste a ţării noastre în con secţiei. Dacă în anul ca scule, cîteva strunguri merg venit la lucru cu întîrziere lul schimbului I ni se parc
de la nivelul cerinţelor mon şi probe unde există perspec organelor şi organizaţiilor de fruntările sportive internaţio re a trecut noi am avut un în gol, asistate de elevi-uce- şi în stare de ebrietate a fost insuficient. Rezervele exis
diale. Activitatea cadrelor tiva unei participări de pres partid în conducerea şi în nale. trimis acasă. Pe strungul lui tente în aceste schimburi tre
tehnice, cluburilor, unităţilor tigiu. drumarea întregii activităţi 5. — In cursul anului 1973, a fost repartizat un alt lu buie să constituie pentru
sportive din învăţămînt şi 5. — Consiliul Naţional pen de educaţie fizică şi sport — comitetele judeţene de partid crător. conducerea secţiei şi uzinei
federaţiilor va fi apreciată tru Educaţie Fizică şi Sport, componentă de seamă a mun vor analiza activitatea spor — Asemenea cazuri sînt prilejul unei minuţioase a-
după felul în care sportivii în colaborare cu Uniunea Ge cii de educare socialistă a tivă şi vor stabili măsuri ca foarte rare, dar este regre nalize şi intervenţii pentru
vor îndeplini aceste norme. nerală a Sindicatelor, Minis maselor. re să asigure dezvoltarea tabil că mai sînt — ne spu eliminarea neajunsurilor sem
In acelaşi timp vor fi luate terul Educaţiei şi Invăţămîn- 2. — Organele şi organiza sportului de masă în toate ne maistrul Rinaldo Fonta nalate.
măsuri pentru îmbunătăţirea tului. Ministerul Apărării Na ţiile de partid au obligaţia să localităţile, în întreprinderi, nela. Strungarul Liviu Mun
sistemului şi nivelului com ţionale, Ministerul de Interne sprijine conducerile organiza instituţii şi unităţile de în tean ne face aproape lunar TIMP IROSIT !
petiţiilor republicane, stabi- şi Uniunea Centrală a Coo ţiilor sportive, cluburile şi a- văţămînt şi creşterea apor cîte una „de-asta". Din cele
lindu-se parametri Cît mai a- perativelor Meşteşugăreşti vor sociaţiile sportive, organizaţi tului acestuia la promovarea două absenţe înregistrate în La orele 6,14, 22 (la U.V.
propiaţi de cei realizaţi la lua măsuri pentru asigurarea ile de stat şi obşteşti pentru de noi talente în sportul de secţie in primele două luni Călan), 7.15, 15,15, 23,15 (la
competiţiile internaţionale. unor cluburi puternice, în a-ş,i îndeplini întocmai atri performanţă. ale anului, una este a lui, U.M.M.R. Simeria) — atunci
iar
cealaltă
3. — Consiliul Naţional pen scopul desfăşurării procesului buţiile şi sarcinile ce ie re 6. — Presa centrală şi lo de-al lui. a unui prieten cînd se predau şi se preiau
de instruire la nivelul cerin vin, să exercite un control cală, radioul şi televiziunea
tru Educaţie Fizică şi Sport schimburile — la porţi e o
ţelor internaţionale. La prin permanent asupra mişcării vor desfăşura o largă acţiu mare înghesuială. Oamenii
va întocmi pentru fiecare ra cipalele discipline se vor sportive, în vederea ridicării ne de stimulare a populaţiei DE CE SCHIMBUL III dau buzna spre ieşire. Asta
mură de sport un plan de constitui cluburi pe ramură acesteia la nivelul înaltelor în vederea practicării siste înseamnă că au lăsat lucrul
dezvoltare, pînă în 1980, care de sport exigenţe ale societăţii noas matice a exerciţiilor fizice şi FACE EXCEPŢIE ? cu cel puţin 15 minute mai
va cuprinde măsurile şi sar 6. — Se va institui un sis tre. sportului, acordînd o mai Ora 21 şi 45 de minute. devreme decît prevede pro
cinile federaţiilor, organizaţi 3. — Organele şi organiza mare atenţie abordării pro Din nou în secţia reparaţii gramul, timp în care au fă
ilor şi instituţiilor cu atribu tem organizat de selecţie a ţiile de partid trebuie să asi blemelor educaţiei fizice, mecanice a U V. Călan pen cut baie, s-au schimbat şi au
ţii în mişcarea sportivă, ale valorilor sportive de pe în gure ca în conducerea orga sportului de masă şi de per tru a surprinde „predarea ajuns la poartă. Adică timp
judeţelor, cluburilor şi unj- treg cuprinsul ţării ; cluburile, nizaţiilor sportive să fie a- formanţă, generalizării expe din mers“ între schimbul II de muncă irosit, neproductiv.
tăţilqr sportive din învăţă- judeţele, organizaţiile şi in lese cadre bine pregătite din rienţei pozitive, muncii de şi III — de care ne vorbea Este adevărat că la aceste
mînt. stituţiile cu atribuţii în do punct de vedere politic şi educaţie în rîndul sportivi în zorii zilei maistrul prin ore fixe aproape nimeni nu
4. — Consiliul Naţional pen meniul sportului vor asigura profesional ; acestea vor ra lor, creării unei atmosfere Opriţi timpul !... Că maşinile aşteaptă... cipal Dionisie Danciu. Oame mai intră, decît, ps alocuri,
tru Educaţie Fizică şi Sport, tinerilor cu aptitudini deose porta periodic despre munca de combativitate faţă de ori Desen de V. MIHAILESCU nii „de noapte" sînt prezenţi cîte un întîrziat. Dar este
organizaţiile şi instituţiile cu bite condiţii de pregătire şi desfăşurată pentru dezvolta ce tendinţe negative din miş cu toţii. Studiază schiţele pre clar eţă cei care ies la „fix“
rea educaţiei fizice şi sportu
carea sportivă.
atribuţii în domeniul spor de afirmare în sportul de lui. ■Ar indice de utilizare a maşini nici. La ora 14,35 intrăm în gătite încă de dimineaţă, pri din fabrici n-au folosit in
mesc indicaţiile de la şeful
tului, federaţiile şi cluburile mare performanţă. 4. — In spiritul programu Plenara Comitetului Cen lor de 71,6 la sută, în pre biroul maiştrilor. Asistăm in de echipă Felix Bretfeld — tegral timpul de lucru. La a-
ceste ore se fac predările şi
sportive îşi vor concentra 7. — Consiliul Naţional pen lui de educaţie socialistă a tral al P.C.R. îşi exprimă zent am ajuns la 81 Ia sută voluntar la o discuţie care singurul care asigură asis preluările în secţii, la porţi
principala atenţie în vederea tru Educaţie Fizică şi Sport, maselor, organele şi organi convingerea că sub conduce şi tindem în cel mai scurt nu face plăcere. tenţa tehnică la acest schimb. n-ar trebui să fie nimeni.
să
timp
un
atingem
in
Iar ai întîrziat Munte-
—
dezvoltării ramurilor sportive Ministerul Educaţiei şi Invă- zaţiile de partid vor acorda rea organelor şi organizaţii dice de utilizare de 85 ne 1 Tu nu poţi veni la timp (De ce ?). Utilajele — cu ex Concluziile să le desprindă
grele
cepţia
—
stau
celor
factorii competenţi care con
care au posibilităţi şi pers ţămîntului şi Ministerul Să o atenţie deosebită muncii lor de partid, mişcarea spor procente. Am gîndit şi a- la serviciu ca toată lumea ? începem să cronometrăm şi duc procesul de producţie. Si
pective reale de afirmare, cu nătăţii vor lua măsuri în ve ideologice în rîndul sportivi tivă se va afirma tot mai plicat măsuri în acest sens. întrebarea maistrului de la 22 şi 10 minute consem nu doar la U.V. Călan nade
o pondere însemnată în pro derea îmbunătăţirii activităţii lor şi cadrelor tehnice, pre puternică, spori ndu-şi contri Cea mai importantă este ge schimb Rinaldo Fontanela îl năm primul strung „urnit" activitatea se situează ia pa
şi
neralizarea
gramul Jocurilor Olimpice, al de cercetare ştiinţifică în do gătirii lor politice, formării buţia la dezvoltarea armo extinderea schimbului II III, „aprinde" pe strungarul Li- din loc pentru cîteva clipe rametri destul de buni *> la
schimbului
campionatelor mondiale şi meniul educaţiei fizice şi şi dezvoltării conştiinţei so nioasă a tinerei generaţii, a mai ales la strunguri, bor- viu Muntean. (strungarul „fruntaş" se an U.M.M R Simeria, ci la ma
grenează în confidenţe cu un
din
întreprinderilor
joritatea
europene: atletism, lupte, sportului, sporind contribuţia cialiste, a calităţilor morale întregului nostru popor. werkuri, maşini de rindelat. — Lucrez în acord şi vin coleg de muncă). La 22 şi judeţ.