Page 37 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 37
Proletari din toate far lie, unlfi-vă
H O T A R
a Plenarei Comitetului Central al
Partidului Comunist Român din 28
februarie-2 martie 1973 cu privire
%, y^ la îmbunătăţirea organizării
Ar
şi retribuirii muncii în agricultură
ii nnkifiiTmiiiii iiînrTrAi
Asigurînd înfăptuirea nea cut în 1972, faţă de 1971, cu operatori, a tuturor lucrători
WBsasmasEEB&Btximfia MPBBMBaW bătută a hotărîrilor Congre 7,4 la sută. lor din agricultură la înfăp
sului al X-lea şi Conferinţei Toate acestea demonstrea tuirea politicii partidului in
ANUL XXV Nr. 5 650 DUMINICĂ 11 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Naţionale din 1972 ale P.C.R., ză că măsurile adoptate de această ramură de bază a e-
a politicii de dezvoltare con conducerea partidului cores conomiei noastre naţionale.
tinuă a economiei naţionale pund pe deplin cerinţelor ac Luînd în considerare rezul
— condiţie fundamentală a tualei etape de dezvoltare a tatele obţinute pînă în pre
Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-niartie 1973- făuririi societăţii socialiste agriculturii noastre. aportul or ganelor judeţene de partid şi
zent, pe baza consultării or
dezvoltate,
a
Plenara
relevă
multilateral
ri
dicării
nivelului
organizaţiilor
de
al
de
trai
partid
poporului — partidul şi sta ganelor la şi înfăptuirea acestor de stat şi a unui însemnat
număr de mecanizatori, coo
tul nostru au acordat şi a- măsuri şi apreciază politice peratori şi specialişti din u-
pozitiv
rezultatele
cordă o atenţie deosebită a-
muncii
scopul
nităţilc
agricole,
în
vast program de lucru pentru oamenii muncii hunedoreni griculturii, dezvoltării şi mo desfăşurate pentru cunoaşte îmbunătăţirii în continuare a
bazei
tehnico-ma-
rea şi aplicarea în viaţă a
dernizării
organizării şi retribuirii mun
teriale, precum şi perfecţio noilor forme de organizare cii, Plenara Comitetului Cen
nării formelor de organizare şi retribuire a muncii, pen tral al Partidului Comunist
şi conducere a acesteia. tru mobilizarea ţăranilor co Român h o t ă r ă ş t e -
im gp
In acest sens, plenara a-
măsuri
Sarcinile arsului 1973-realizate la nivel r;iaximal| preciază importanţa noiembrie I. Cu privire la organizarea şi retribuirea muncii
în
adoptate
lor
în acord global în agricultura cooperatistă
1970, pe baza indicaţiilor to
varăşului Nicolac Ceauşescu,
secretar general al partidu Pe baza experienţei şi — In producţia animală
lui, eu privire la îmbunătă rezultatelor obţinute se vor cooperatorii vor lua în acord
ţirea organizării, planificării lua măsuri (lc generalizare a global îngrijirea în bune con
şi conducerii agriculturii şi, organizării şi retribuirii mun diţii şi pe o perioadă de cel
în cadrul acestora, însemnă cii în acord global în toate puţin un an a unui lot de a-
tatea organizării retribuirii cooperativele agricole de nimale, a cărui mărime se va
muncii în acord global. producţie în mod diferenţiat, stabili diferenţiat pe specii
Adoptarea de către marea potrivit condiţiilor existente şi categorii, ţinîndu-se sea
majoritate a cooperativelor a- în fiecare unitate. ma de gradul de mecanizare,
acordului
glo
întreaga EDI ACŢIOHAŢI PEilTIIl) gricole a unor forme variate bal Angajarea culturi şi trebuie angajindu-se să obţină cel
puţin producţia planificată.
ale acordului global, în func
cate
pe
ţie de particularităţile proce
gorii
animale
de
In producţia vegetală cît şi
bază
să
acoperirea
la
aibă
a partidului—închinată sului de producţie şi condi la cheltuielilor de producţie, in în cea animală angajamentul
ţiile economice, a condus la
ce se încheie între coopera
mai
participare
activă
o
muncă m cooperatorilor. Ca clusiv plata lucrărilor manu tivă şi cooperator va cuprin
de obligaţiile ce revin unită
ale, din veniturile proprii ob
unui singur ; urmare, lucrările agricole au ţinute. ţii pentru asigurarea condiţi
iNFiPIUMfA IÍIÁSIÍRILQR PLENAREI? la timp şi mai
fost executate
lucrările
de
ilor
— In producţia vegetală
bine, drept care, în compara cooperatori! vor lua în acord manuale ce producţie, efectuate
trebuie
ridicarea nivelului ţie cu anii anteriori, a spo global suprafeţele pe care le obligatoriu de către coopera
şi
livrările
rit
producţia
la
tor, producţia ce urmează a
pot
Randamenfe superioare toate celelalte formaţii de lucru din subte fondul de stat. execute munci, obligîndu-se să fi obţinută, calitatea aceste
lucrările
de
întreţi
ran, este preocupată de folosirea integrală a
Recolta de cereale s-a ri
de viaţă al populaţiei prin extinderea metodelor timpului de lucru şi a maşinilor de încărcat, dicat în 1971 la 14.7 mili care-descărcare a produselor ia, precum şi perioadele de
nere, recoltare şi ,de încăr-
livrare.
de
califi
disciplinei
ridicarea
şi
întărirea
cării. oane tone, iar în anul 1972 — care nu sînt încă mecani Pentru munca prestată, co
la 16,7 milioane tone, depă
La Plenara C.C. al P.C.R. din pii, sporirea veniturilor ţărăni moderne de lucru Prin măsurile pe care le-am luat pc linia şind cu 2.8 milioane tone zate — şi să obţină cel pu operatorii vor fi retribuiţi pe
28 februarie - 2 martie a.c., mii din agricultura socialistă creşterii productivităţii muncii, vom asigura cea mai bună producţie de ţin producţia stabilită în an unitatea de produs, in natu
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi din cea cooperatistă. pînă la finele anului un spor de producţie cereale obţinută în cincina gajamentul încheiat cu coo ră şi în bani sau numai în
secretarul general al partidu S-au vindut populaţiei in Angajamentele luate prin chemarea pe de 10 000 tone minereu peste prevederile pla lul precedent Creşteri însem perativa agricolă.
lui arăta că : „Acţionînd pen primii doi ani ai cincinalului care colectivul nostru a adresat-o tuturor nului maximal. nate .s-au înregistrat şi la — La cereale păioa.se lu bani, cu tarife diferenţiate,
tru dezvoltarea rapidă a eco un volum de mărfuri care de minerilor hunedoreni pentru îndeplinirea e- LADISLAU GHEZAN celelalte culturi, precum şi crările vor fi executate me pe culturi, specii şi categorii
nomiei naţionale, partidul nos păşeşte ca valoare cu 2,2 mi xemplară a planului maximal pe 1973, mun miner şef de brigadă la E. M. Deva la efectivele do animale, la canic în acord global’, de me de animale. In cazul depăşi
tru pleacă de la premisa că liarde de lei pe cel planificat ca pe care o desfăşurăm în acest an, le con producţia de carne, lapte şi canizatori, do la pregătirea rii producţiilor angajate, co
aceasta este singura sursă a iniţial. Aceasta este o expre fruntăm cu sarcinile sporite ce ne revin din ouă. terenului, pînă la recoltarea,
îmbunătăţirii continue a nive sie concretă a creşterii pu documentele recerttei plenare a C.C. al P.C.R. La foafe culturile — Datorită _ acestor realizări, transportul şi depozitarea operatorii vor primi, pe baza
lului de trai, baza satisfacerii terii de cumpărare. Pentru a Am reţinut astfel din cuvîntarea tovarăşului s-au întări’t continuu unită produselor Cooperatorii vor tarifelor stabilite, drepturile
in condiţii tot mai bune a ce se asigura condiţii optime de Nicolae Ceauşescu datoria de a acţiona prin producţii superioare ţile cooperatiste din agricul efectua numai acele lucrări ce li se cuvin fără nici o
rinţelor materiale şi spirituale locuit, s-au pus la dispoziţia toate căile şi mijloacele pe care le avem tură. s-au îmbunătăţit condi care nu sînt încă mecanizate plafonare.
ale întregului nostru popor". populaţiei ţării 285 000 aparta pentru creşterea mai rapidă a productivită celor planificate ţiile de viaţă ale ţărănimii, şi pentru care vor fi retri
mente noi, construite de către ţii muncii.
lată, aşadar, exprimată deo Pentru mina noastră, această sarcină are ale cărei venituri obţinute buiţi potrivit cu munca de
sebit de convingător legătura stat sau de către populaţie cu o importanţă deosebită, de ea depin/.înd în Introducerea şi aplicarea tehnologiilor mo din sectorul socialist au cres pusă. (Continuare In pag. a 4-a)
ajutorul statului.
organică dintre tot ceea ce Populaţiei judeţului Hune mod hotărî tor creşterea producţiei de mine derne în sectorul vegetal, organizarea şi re
întreprindem pe planul pro doara i-a fost acordată în reu. De aceea, organizaţia de partid şi con tribuirea muncii în acord global, precum şi
ducţiei de bunuri materiale cadrul acestei politici o a- ducerea exploatării, împreună cu specialiştii alte acţiuni pe care le întreprindem pentru LA FIECARE LOC DE MUNCĂ
pentru sporirea averii comune şi cei mai buni şefi de brigadă şi maiştri, folosirea cu randament tot mai mare a po
tenţie crescindă. Să ne amin
şi nivelul nostru de trai. lată caută noi măsuri şi posibilităţi de sporire a tenţialului productiv al pămîntului vor asi
tim de problemele pe care
un nume comun dat eforturi randamentelor in subteran. Datorită acestui gura obţinerea de producţii sporite celor pla
le-a avut in atenţie secretarul
lor noastre zilnice de a pro general al partidului în vizi fapt. am reuşit ca de la începutul anului şi nificate la toate culturile.
duce mai mult, mai bine, mai ta întreprinsă toamna trecu pînă acum să extragem cu 4,6 la sută mai Membrii cooperativei noastre, în frunte cu AGITAŢIE
eficient ; iată raţiunea' efortu tă în judeţ : cele legate de mult minereu. comuniştii, analizînd posibilităţile de care
rilor întregului popor de a creşterea nivelului de trai au In cursul acestui an, în lumina sarcinilor dispun şi dornici de a-şi aduce o contribu
realiza cincinalul înainte de trasate prin documentele plenarei, preconi ţie tot mai mare la realizarea sarcinilor puse
stat la loc de frunte pe agen
termen. zăm noi acţiuni de sporire a productivităţii. de partid în faţa oamenilor muncii din agri Unul dintre obiectivele La Fabrica „Vidra" Orăş- special în interiorul secţiilor.
da sa de lucru. principiile ale agitaţiei vizua
Exprimată în măsuri şi în In anul acesta, populaţiei Se intensifică promovarea metodei de ex cultură. s-au angajat să realizeze producţii tie, împreună cu secretarul întreprinderea de industrie
realităţi la care sintem mar judeţului i se pun la dispo ploatare cu surpare în subetaje, astfel ca să superioare celor planificate : cu 200 kg grîu, le, în acest an hotărîtor al comitetului dc partid, tovară locală Orăştie s-a angajat să
tori, înfăptuirea neabătută a ziţie mărfuri care depăşesc cu extragem prin acest procedeu cel puţin 95 200 kc orz, 200 kg porumb. 700 kg cartofi şi cincinalului, îl constituie o- şul Benedict Roşu, vizităm realizeze prevederile planului
acestui scop înseamnă în doi ani 80 milioane lei nivelul pre la sută din întreaga cantitate de minereu. 2 000 kg sfeclă de zahăr la hectar. glindirea concretă şi detalia mat multe secţii printre ca cincinal în trei ani şi nouă
din actualul cincinal sporirea văzut iniţial în planul cinci Dotarea in continuare cu maşini de încăr Totodată, noi ne angajăm să vindem sta tă a sarcinilor de producţie, re cea de blănărie, argăsă- luni şi există premise pen
nivelului salariului minim pe e- cat cu siloz propriu va determina sporirea tului 540 tone sfeclă do zahăr, 220 tone car în primul rînd a angaja torie, şube. Panouri de di tru a se realiza şi mai re
nal. mentelor asumate de colecti mensiuni apreciabile oglin
conomie şi creşterea salariilor In răspunsul pe care jude gradului de mecanizare în abataje, iar mă tofi, 1 900 hl lapte de vaci, 2 000 kg brînză pede. Angajamentele colecti
mici, sporirea pensiilor, cu ţul nostru l-a dat chemării la surile de raţionalizare a transportului ne vor de oi, 57 tone carne, 50 tone fructe, 1 000 kg vele de oameni ai muncii în desc angajamentele colective vului de muncitori, ingineri şi
deosebire a celor mici, acor ajuta să lichidăm pierderile de timp în a- lină şi alte produse. întrecerea socialistă. O ast lor de a da peste plan pro tehnicieni de aici, afişate pe
darea în cuantum mai mare a provizionarea cu vagonete şi materiale şi în TOVICĂ MANEA fel de agita(ic mobilizatoare duse mai multe şi de calita un amplu panou la intrarea
alocaţiei de stat pentru co (Continuare in pag. a 2-a) evacuarea producţiei Brigada mea, la fel ca preşedintele C, A. P. Boz se impunea realizată prompt te, a achiziţiona noi modele în întreprindere, sînt mobili
după adunările generale ale pc care să le dea în fa zatoare. Ele ilustrează supli
salariaţilor. bricaţie, de creştere a pro mentarea planului la produc
ductivităţii muncii pe sala ţia globală şi marfă cu cîte
riat. Desprindem între alte 5 milioane lei pe seama de
la
acţiunea de reducere a consumului de cocs le că secţia blănărie va rea păşirii sortimentelor construcţii
piese
liza o producţie globală pe
turnate
din
fontă,
ste plan în valoare de 50 000 metalice, strunguri, reduc-
lei, la expori va livra în autodotării, creşterii cooperă
cărămidă
presată
arsă,
tori,
plus mărfuri totalizînd 20 000
ii fie promovată cu consecvenţa experienţa lei valută. şi mobilizator se rii cu întreprinderile republi
consumului
reducerii
cane,
Concret
conţinutul
dovedeşte
secţia
metal, cocs metalurgic.
lor şi lozincilor din panouri specific de material lemnos,
şube. „Economisirea unui dm fre, defalcate, trebuiau, prin
3
In mod normal aceste ci
din fiecare piele înseamnă o
tadele moderne rare i Tontei lei", este lunară de în 7 acest făcute ca lucrătorii în acestora
intermediul
000
economie
vizuale,
agitaţiei
elocvent
cunoscute
secţii
sens. Una dintre lozinci chea
pentru
mă uteciştii, care în secţia să aibă în permanenţă în cu
şube ca dealtfel şi în cele noştinţă de cauză cota pro
Recent, la Hunedoara a a- acest motiv am extins mări râturi medii a aerului insu doar a furnaliştilor, ci şi a lalte secţii constituie majori ducţiei cu care contribuie la
vut loc o consfătuire privind mea suprafeţei de încălzire la flat peste media prevăzută aglomeratoriştilor şl cocsari- tatea lucrătorilor, să contri realizarea planului pc între
economisirea cocsului meta 3 cauperc pentru a suplini prin plan, precum şi asigura lor. Acţionînd astfel, noi am buie cu toate forţele la rea prindere, ce are de făcut fie
lurgic pc tona de fontă ela producţia celui de-al patrulea rea unei compoziţii granulo- obţinut unele rezultate bune, lizarea şi depăşirea sarcinilor care în parte. La data vizi
borată, organizată de Ministe cauper. Am ajuns astfel chiar metrice corespunzătoare. care puteau fi amplificate da de producţie şi a angajamen tei noastre ( 6 martie), acest
rul Industriei Metalurgice în la temperaturi de 1 200 gra Ing. Ioan Borza, şeful gru că am fi folosit mai din plin telor asumate. Aici se întîl- lucru nu era oglindit. Oare
neşte o sugestivă şi eficientă
ce se mai aşteaptă acum du
colaborare cu, Comitetul Uni de, ceea ce demonstrează că pului tehnic de la C. S. Hii- clementul stimulativ pentru (după cum ne relatează to pă cc a trecut atita timp de
cei care au contribuit la eco
unii Sindicatelor din între wmw varăşul Romulus Lădaru, şe la data cînd a avut loc a-
prinderile metalurgice şi con 8 datorie de onoare a nomia de cocs. ful secţiei) gazetă de perete dunarea generală a salariaţi
structoare de maşini şi Con Nicolae Pilly, şeful secţiei lor?
siliul judeţean al sindicatelor, furnale de la Uzina „Victo „Tineretul şi producţia" ce E necesar ca efortul .şi en
Nu
scop.
aceluiaşi
ia care au participat ingine ria" Călan. Realizările bune serveşte rubrica satirică „Ce tuziasmul harnicului colectiv
lipseşte
rii şefi ce răspund de furna obţinute de colectivul nostru fac ei cînd noi muncim“. de aici să fie susţinut în mai
le, şefii secţiilor furnale, pre în 1972 şi în primele două
Pentru
obţinerea
unei
şi
şedinţii comitetelor sindicate luni din ’73 mă îndreptăţesc mai active agitaţii vizuale se mare măsură şi prin inter
Nu
mediul
vizuale.
agitaţiei
lor din C, S. Hunedoara, C. S. la două constatări. Pentru re intenţionează afişarea, la fie putem să nu amintim aici
Galaţi, C. S. Reşiţa şi Uzina ducerea consumului de cocs, care maşină, de panouri cu iniţiativa lui Gheorghe Dă-
„Victoria“ Călan. la furnalele de tipul celor din
Călan trebuie respectată o dimensiuni reduse cuprinzînd răban, evidenţiată destul de
Prezenţi in mijlocul parti soluţia adoptată este eficien nedoara. Aş mai adăuga că la sarcinile de producţie ce re timid la gazeta de perete,
cipanţilor la această consfă tă şi pe deplin realizabilă. economia realizată un aport structură granulometrică în vin pe salariat, pentru ca care. împreună cu echipele
tuire, am solicitat părerea u- Spuneam că mă refer la un deosebit l-a adus tehnologia tre 10 şi 40 mm. La un pro acesta să cunoască, zi de zi, ce le conduce, s-a angajat să
cent de încărcătură între a-
nora dintre cei mai autori singur aspect. Nu pot însă să insuflării oxigenului. Aceasta ceste limite se obţine o eco rezultatele personale. ale economisească 5 tone tablă.
zaţi furnalişti ai ţării cu pri nu atenţionez necesitatea pre a dus la creşterea consumu nomie de circa 10 kg pe tona secţiei, dacă planul se înfăp O alta — „Să lucrăm o zi pe
vire la experienţa dobindită gătirii milimetrice a încărcă lui de hidrocarburi şi deci la de fontă. In ai doilea rînd tuieşte ritmic şi la toţi indi lună cu electrozi economisiţi"
privind economisirea cocsu turilor. Din cile ştiu, nu nu obţinerea unei economii de susţin ideea din consfătuire catorii. E o iniţiativă bună — conduce spre economii de
lui, căile ce trebuie urmate mai la Galaţi, dar şi la cele circa 8 kg de cocs pe tona de conform căreia aerul cald in care poate fi preluată şi de 2 500 kg electrozi anual de
în vederea reducerii în con lalte furnale din ţară gama fontă, bineînţeles, cînd pro suflat să se facă la gura cu- celelalte colective din fabri către lucrătorii dc la confec
tinuare a consumului specific granulometrică se realizează centul de oxigen în aerul in vei. Ar mai fi de adăugat că şi din raza oraşului. La ţii metalice. Cert este că se
de cocs. Inserăm mai jos ci- încă deficitar. Părerea mea suflat a fost de minimum 3 faptul că actualele utilaje nu argăsătorie, atenţia salariaţi impune cu acuitate ca mo
teva dintre aceste opinii : este că pentru creşterea pro la sută. ne prea permit acest lucru şi lor este atraşă de panoul dalităţile concepute pentru
Ing. şef loan Dinu — C. S. ductivităţii furnalelor şi ob Oliviu Băcueţi, secretar al „Fiecare minut pierdut echi realizarea unei agitaţii vi
Galaţi. Nu o să mă refer la ţinerea unor însemnate eco comitetului sindicatului de la Discuţie consemnată de Munca modclorului este, în Uzina chimică Orăştie. n muncă valează cu 1,5 mp produs fi zuale vii, ce ne-au fost rele
şi
fineţe
toate aspectele care influen nomii de cocs, aceasta tre C. S. Reşiţa. De foarte mare 1 LIE COJOCARU de mare comunistului de deosebită însemnătate. Calităţile profesio nit mai puţin". Constatările vate de secretarul comitetu
de
ate
o
înaltă
Marian,
Ioan
nale
dublate
conştiin
ţează consumul de cocs la buie să se realizeze după noi importanţă în reducerea con ţă muncitorească, li permit să ridice munca sa la înalţi para redate atestă o bună orga lui de partid, să fie cit mai
furnale. Mă voi opri la un „STAS"-uri atît la minereu sumului de cocs este antre metri calitativi. Foto : VIRGIL ONOIU nizare a agitaţiei vizuale, cît repede concretizate.
singur aspect. Acela al nece cît şi la minereu aglomerat. narea in această acţiune nu (Continuare in pag. a 2-a) mai concrete şi explicite în M. BODEA
sităţii modificării constructi Ing. şef Vladimir David. —
ve a cauperelor cu care „vi- C. S. Hunedoara. Fără îndo
talizăm" activitatea furnale ială, tovarăşul Dinu a atenţio
lor. De cele mai multe ori la nat două aspecte esenţiale in „SĂPTÂMINA BRIGĂZILE ARTISTICE ră evoluţia pe scenă a instituţii, precum şi diri tere etc. Parcul e deschis VREMEA
brigăzilor din secţiile „Pro
poştă
ginta
oficiilor
aceste cauperc folosim o că vederea reducerii consumului POMICULTURM" DE AGITAŢIE IN SCENA duse industriale“, „Atelie telecomunicaţii. de Consfătui şi zilnic intre orele 10-21. Pentru 24 ore
rămidă refractară în discor de cocs. Asigurînd „acoperi Vineri, după-amiază, a rele centrale de reparaţii“, rea a avut ca temă îmbu CEA MAI GUSTOASA
Vremea se va răci uşor.
1“,
construcţii
In
Tucepînd
de
inîine.
danţă cu temperaturile pe ca rea" acestor... aspecte, anul satele şi comunele situate avut loc la clubul „Con „Şantier comercială“, „Şan nătăţirea activităţii dc di cerul va fi variabil şi vor
„Direcţia
a
pătrundere
re le avem de realizat. E clar trecut noi am economisit pe în zona necooperativizată structorul“ din Hunedoara tier construcţii 4“, „Ex fuzare în şi rîndurile tuturor COMPETIŢIE cădea ninsori slabe. Vlntui
o trecere în revistă a bri
presei
că lipsa unor cărămizi de for ste 11 000 tone de cocs teh a .judeţului se desfăşoară găzilor artistice de agita ploatare utilaje“ şi „Şan locuitorilor. Cu acest pri Pionierii clasei a V-a de trivit din nord-est. Tempe
va sufla slab pînă la po
cadrul
acţiuni
ample
în
concluzia
s-a
desprins
mat special şi dc rezistenţă nic. Principalele căi prin care „Săptămînii pomiculturii“. ţie din cadrul T.C.M.M. desfăşurată tierul electrotehnic“. lej sînt create premise dc la Şcoala generală din Şoi- raturile minime vor fi cu
muş şi-au propus, în pro
că
Concepută
şi
corespunzătoare ne pune pro am realizat această economie Declanşarea din plin a lu sub deviza „Agitatorii fa- PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA a creşte numărul dc alin gramul de activităţi, o ac prinse intre minus 10 gra
crărilor de sezon în livezi iamente la toate categori ţiune mai puţin obişnuită, de şi minus 6 grade, iar
cu
brigăzile
bleme. La Galaţi, tocmai din sînt : menţinerea unei tempe- a fost precedată de de ţă-n faţă de cu agitaţie“, a- DIFUZĂRII PRESEI ile de publicaţii. intitulată „Cea mai gus cele maxime între minus
artistice
monstraţii practice privind ceastă manifestare a con toasă competiţie“. întrece 1 grad şi 3 grade. Dimi
aplicarea tăierilor şi a ce stituit un prilej de pune Din iniţiativa biroului PARC DISTRACTIV rea s-a desfăşurat între neaţa, ceaţă.
1 lorlalte lucrări de îngriji re în evidenţă atît a unor Comitetului orăşenesc a de PENTRU COPII grupe şi a constat în pre Pentru următoarele
a-
partid
Brad,
recent
re, care au fost făcute de
C H E M A R E A către specialişti. Pentru bu şi activitatea din viaţa vut loc în localitate o con LA DEVA gătirea, grupe, către unei re două zile
echipajul
de
pozitive
aspecte
fiecărei
a
colectivelor
na
lucrări
a
desfăşurare
de muncitori din cadrul sfătuire de lucru la care ţete de desert-surpriză. Ju Vreme rece eu cerul va
lor se are în vedere con trustului, cît şi a unor as au fost Invitaţi să partici In vecinătatea restauran riul. format din pionieri — riabil, local vor mai că
responsabilii
cu
propa
pe
Conferinţei judeţene a secretarilor comitetelor de stituirea de echipe specia pecte negative care încă ganda şi agitaţia din ca tului „Sarmis“ din centrul membri ai comandamentu dea precipitaţii slabe. Vin-
lui unităţii, a apreciat mă
tul va sufla slab din nord-
manifestă
dife
lizate care să efectueze se mai sectoare de în activita drul comitetelor de partid Devei s-a instalat, spre iestria culinară a colegilor est. Temperaturile minime
ritele
organizaţiilor
bază
un
celor
de
partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale tratamente fito-sanitare şl te. şi pc raza oraşului şi a hucuria distractiv. mici. Copiii, lor care au dat dovadă de vor fi xuprinse între mi
parc
de
alte acţiuni de care de Prezent în număr mare comunei suburbane Criş- chiar şi cei mari, găsesc calităţi de veritabili cofe nus 12 grade şi minus S
adresată locuitorilor satelor hunedorene pinde sporirea randamen la această ac.iune, publi cior, difuzoril voluntari de Ia acest mijloc de agre tari, îndeosebi în realiza grade, iar cele maxime în
rea delicioasei rulade (cla tre minus 2 gratie şi zero
tului plantaţiilor de pomi. cul a aplaudat cu căldu presă din întreprinderi şi ment carusele, electroscu- sată pe locul I !). grade.
(ÎN PAGINA A ll-A)