Page 39 - Drumul_socialismului_1973_03

-¿bsnmx£j fiEmjfLoasssnB^^
3
DRUMUL SOGAUSMULUI « Nr. 5 650 ® DUMINICA 11 MARTIE 1973
"‘TOJ3
&raBSR3K$KSuJ!

Soluţionări

sit că plătisem cu 10 lei mai o adeverinţă necesară ia com­ De ce nu se
A trecut anul şl mult. Şi un alt aspect din pletarea cărţii de muncă. Deşi
•“•««'fsjppR-p: «?'* afli resortul emoţional care blocul nostru. De la lună la m-am adresat în repetate rîn-
in anul acesta declanşează astfel de gîn- haina nu-i gata lună sîntem puşi să plătim duri Consiliului popular Tur- respectă propune­
4 728 de teii a tot se inflptoi- duri. sume tot mai mari pentru daş, personal şi prin între­ rile călătorilor ?
prinderea la care lucrez, n-am
apartamente noi * am In anul 1972, februarie 25, .căldură şi apă caldă. Dar căl­ reuşit să intru în posesia a-
dura este aceeaşi, iar apa cal­
cooperativa
la
comandat
Reduceri sezoniere meşteşugărească „Retezatul”, dă se dă după acelaşi pro­ cestei adeverinţe. Vă rog să
creşterea teăsiirii oamenilor muncii din Haţeg, o haină din piele. gram. Atunci de ce ni se pre­ interveniţi şi dv. pentru mine. De atîtea ori, noi, cei ca­
Conferinţa Naţională a de preţuri Cu chitanţa numărul 3 116 am tind taxe în plus ? Pe ce Poate vor ţine seama mai re călătorim aproape zilnic
partidului a stabilit ca în achitat şi suma de 200 lei, bază ? mult. cu autobuzele, am făcut o
1973, an hotărîtor pentru în­ Cîteva propuneri: persona­ IFRAPT BODEA propunere — să se respecte
deplinirea cincinalului îna­ Pe diferite căi, fiecare ce­ drept avans. A trecut anul, lul asociaţiei, pe care noi, lo- Mărtineşti orele de trecere prin toate
iarna este pe sfîrşite, dar hai­
inte de termen, să se con­ anul 1973 se vor construi stat”. Şi revenim la cifre: la tăţean al acestei ţări bene­ na încă nu este gata. Şeful staţiile. Aceasta ar face să
struiască 110 000 apartamen­ încă 4 728 de apartamente. cifrele care definesc valoa­ ficiază de o parte din veni­ secţiei confecţii din piele mă nu mai stăm ceasuri întregi
te, cu 10 000 mai multe de­ Uriaşa operă a socialismu­ rea totală a pensiilor de asi­ tul naţional destinat consu­ amină mereu, de pe o lună Corospondenie de la cititori prin staţii, să nu aşteptăm, u-
cît se prevăzuse iniţial. lui — construcţia de locuin­ gurări sociale de stat. In lu­ mului. Partea aceasta ia pe alta. neori în zadar. Conducători
Finalul celui de-al doilea ţe se exprimă în judeţul na februarie a anului 1972 forma salariului, a asisten­ IOAN FILIP auto care nu ţin seama de
an al cincinalului a însem­ Hunedoara prin ordinul mii­ se plăteau sub această for­ ţei medicale gratuite, a în- comuna Pui SEMNALE CRITICE propunerile noastre, se mai a-
văţămîntului gratuit, a redu­
nat pentru foarte mulţi oa­ lor. Şi aceasta, de mulţi ani mă în judeţ 68 541 000 lei. cerii preţului de vînzare la flă, din păcate. Iată un caz
meni ai muncii din judeţul încoace. In februarie 1973, ca urma­ unele produse ele. Dacă n-aş păstra SUGESTII • recent: Duminică, 18 februa­
nostru mutarea într-un a- re a împlinirii măsurii do ti
partament nou. Numai în care se vorbea la Conferin­ Statisticienii au adunat rie a.c., eram în staţia de au­
decembrie 1972, 1 759 de fa­ Grijă faţă ţa Naţională se plătesc sumă cu sumă pe acelea ca­ chitaniele... A tobuze din dreptul satului
milii au primit repartiţia 79 227 000 lei. Numărul pen­ re reprezintă diferenţa de catarii îl plătim, să se de­ „închis. Primim Reea, aşteptam autobuzul de
pentru noile apartamente. de pensionari sionarilor a sporit eu 3,6 la preţ la soldările sezoniere. Lună de lună, cînd mă pre­ plaseze pe la casele noastre, pe traseul Reşiţa — Deva, ce
Cu peste o mîe mai multe sută, valoarea pensiilor plă­ Prin reducerile sezoniere zint pentru a plăti cheltuie­ aşa cum s-a angajat cînd marfă", dar marfă trebuia să sosească la orele
l-am ales, să vadă ce neajun­
ca în anul precedent. Cu ba­ Citim în documentele Con­ tite — cu peste 15 la sută. de preţuri, populaţia din lile comune, sînt găsit în suri mai există, ce probleme 18,20. La orele 18,10 a apărut
nii statului sau cu sprijinul ferinţei Naţionale din iulie Ce-am mai putea spune ? Ne judeţ a economisit 4 550 000 ’scriptele asociaţiei de loca­ au locatarii. De asemenea, să nu se găseşte autobuzul cu farurile aprinse,
statului se construiesc ma­ anul trecut: „Comitetul Cen­ gîndim la sutele de autori lei, cu care a putut să-şi tari drept restanţier. Mă în­ muncească mai mult pentru i-am făcut semne să oprească,
siv locuinţe noi pentru tral a hotărît ca pînă la care încep astfel scrisorile satisfacă şi alte necesităţi. torc acasă şi duc chitanţele banii pe care îi primeşte de Pe uşa librăriei nr. 6, din însă şoferul n-a oprit şi a tre­
populaţie. sfîrşitul acestui an (1972 — lor către redacţie: „Mulţu­ Este şi aceasta o exprimare pe baza cărora se certifică la noi, să se intereseze de Oraşul nou Câlan, citim ade­ cut în mare viteză, lucru ce
lunile
tre­
plăţile
făcute
în
se întîmplă de multe ori. Am
Pentru oamenii muncii n.n.) să se majoreze şi pen­ mim partidului şl statului concretă a creşterii bună­ cute. Pe data de 28 decembrie gospodărirea blocului, ridica­ seori : „închis. Primim mar­ făcut drumul de 6—7 kilome­
din judeţul Hunedoara, în siile de asigurări sociale de pentru...". Numai aşa poţi să stării. 1972, în scripte am fost găsit rea gunoiului menajer, orga­ fă” Dar cînd dispare anunţul tri pe jos pînă la Haţeg. Im­
restanţier pe două luni. Cînd nizarea unor acţiuni etc. şi pătrundem în unitate, ges­
am dus chitanţele, m-au gă- tionara Florica Sîrbu nu ne piegatul de mişcare din auto­
PETRE DUMITRESCU poate oferi cele dorite, plîn- gara Haţeg ne-a spus că au­
locatar în blocul B 2, ap. 3, gîndu-se că n-a primit marfă
microraionul 4 din Hunedoara de peste 4 luni de zile. Se tobuzul cu pricina avea nu­
pare că aşa este, din moment mărul 31-HD-580, dar n-a
ce librăria este foarte slab a- vrut să ne spună şi numele
Slalom pentru provizionată de multă vreme. şoferului. Din această cauză,
Un gest de profund umanism o adeverinţă Bine, bine, veţi zice, dar cum în loc să ajung la Simeria la
rămînc
cu
„închis.
Primim
marfă" ? şi cu un alt aspect orele 19,00—19,30, am ajuns
In ziua de 15 februarie a.c., în cadrul lectric şi prăjire. Iată pe cei care s-au In perioada 1 decembrie neplăcut cu care ne întîlnim la orele 24,00. Mă întreb, cînd
Uzinei de preparare din Teliuc, secţia prezentat de urgenţă pentru a dona sîn­ 1965 — 1 mai 1969 am lucrat la această unitate : gestionara vor înţelege unii şoferi să ţi­
separare magnetică, s-a petrecut un ac­ ge pentru tovarăşul lor de muncă: Ma­ la Consiliul popular al comu­ închide de multe ori cu o ju­ nă seama de propunerile că­
cident, în care tînărul Titel Constantin, nea Costache, Viorel Bandi, Vasile Jita- nei Turdaş, fiind numit prin mătate do oră înainte de ter­
muncitor necalificat, s-a accidentat la un ru, Viorel Mociar, Sa va Fîscotă, Gheor- decizia nr. 39. Apoi m-am minarea programului. lătorilor, în sensul de a fi co­
picior. ghe Duţă, Victor Rigmany, Ţinea Bu- transferat la întreprinderea recţi şi punctuali ?
Fiind dus la Spitalul unificat din Hu­ driş, Minerva Pleş, Traian Cătineanu, de plante medicinale din O- MARIN ISAC
nedoara, cadrele medicale au depus toa­ Andrei Kosz, Petru Pricop, Gheorghc răştie. Pentru perioada lucra­ Câlan DUMITRU BUJNEAG
te eforturile pentru salvarea vieţii acci­ Giughici, muncitori la secţia prăjire ; tă la Consiliul popular al co­ student la Institutul de pensionar,
luinuiamvw'imc. wiwm »I» jwwao dentatului. Ioan Codreanu, Ionel Ghiuţă, muncitori munei Turdaş am nevoie de subingineri din Hunedoara str. Teilor nr. 4, Simeria
la atelierul electric.
In ziua de 20 februarie a.c., spitalul a
Comitetul de partid, comitetul sindica­
solicitat sînge pentru transfuzie. La ape­ tului, conducerea uzinei mulţumesc tutu­
Printre membrii organizaţiei de partid de la secţia sepa­ ror celor care au donat sînge pentru sal­
lul făcut în cadrul adunării generale a
rare magnetică mai mulţi comunişti s-au varea vieţii tînărului Titel Constantin, În obiectivul criticii — condamnabila practică
oferit să vină în ajutorul tovarăşului lor bun şi apreciat tovarăş de muncă.
unei brigăzi fruntaşe de muncă, care avea nevoie de sînge VASILE SUC1U de a purta oamenii pe drumuri
pentru
lor
a
fost
transfuzie.
Exemplul
preşedintele comitetului sindica­
urmat şi de alţi colegi de muncă din ca­
Am petrecut cîteva ore Şi a numit apoi pe cîţiva tului de la Uzina de preparare
între membrii unei brigăzi dintre cei mai buni : An- drul uzinei, din cadrul secţiilor atelier e- Teliuc
de la Întreprinderea „Mar­ toche Miluţă, Traian To-
1
mura' Simeria cu intenţia mescu, Iosif Staicr, Suto Maşina de tocat timpul
de a le urmări munca, de Petru. Ne făcea impresia Preţui necinstei
a le cunoaşte gîndurile şi că nu s-ar fi oprit cu în­
preocupările. şiruirea numelor celor mai Vînzătoarea Hermina Balog, de la ma­ nelor de control le place să facă întot­
Am stat de vorbă cu şe­ buni dintre cei buni. gazinul nr. 110, alimentar cu autoservire, deauna lumină în problemele umbrite, „De mai bine de patru M. G. — Am primit dosa­ misie să anchetăm şi să sta­
ful de brigadă, Suto Eme- Am insistat să cunoaştem din Hunedoara, a fost surprinsă de către au clarificat şi problema preţului legal luni sîntem purtaţi cu vor­ rele de la revizie numai săp- bilim vinovatul.
rik. Doream să ştim cum vreun muncitor care ii face organele de control înşclînd o cumpără­ al drojdiei comprimate. Fiind pusă faţă ba iar drepturile dobîndite tămîna trecută. Adică alt timp pierdut pen­
reuşeşte să menţină brigada totuşi probleme. Intr-un tîr- toare, căreia i-a luat pentru un pachet în faţă cu responsabilul magazinului, nu le primim”. F. N. — Nu-i adevărat. tru instituirea unei comisii,
sa, de 38 de oameni, de la ziu ne-a spus : de 1/2 kg drojdie comprimată 3 lei în Hermina Balog nu a avut altă scăpare Cuvintele sînt extrase din Cred că le-am trimis la sfir- pentru anchetare, pentru sta­
secţia tâiat-prelucrare me­ — Serafim Bacrău e un loc de 2,70 lei, cît este preţul legal . Fi­ decît să recunoască că a „greşit" şi să sesizarea unui grup dc lîjcă- şitul lui decembrie. Săptă- bilirea vinovatului, cînd de
reu în frunte şi dacă are muncitor foarte bun, numai ind întrebată (în faţa cumpărătoarei) de ia cunoştinţă de prevederile art. 137, din tuşi de revizie din staţiile mîna trecută am trimis alte fapt lucrurile sînt clare.
probleme cu vreun mem­ că bea şi atunci lipseşte de ce nu respectă preţul legal, vînzătoarea Legea nr. 19/1971 — achitînd pe loc o Simeria şi Simeria-triaj, ca­ dosare întocmite în februarie Ce părere are conducerea
bru al brigăzii. la lucru. Am discutat cu el amendă de 250 lei. Şi uite aşa, 0,30 lei re în luna octombrie anul Regionalei C.F. Deva despre
Trecind prin halele imen­ de mai multe ori, i-am spus în cauză a răspuns pe un ton ridicat: ciupiţi în mod necinstit i-au adus o pa­ trecut au susţinut examenul în urma altui examen. acest soi original de-a purta
se, cu maşini de tăiat şi să se gîndească la cei 7 „Ce, nu cunoaşteţi preţul ?" Noi îl cu­ gubă la buzunar de 249,70 lei vânzătoa­ pentru încadrarea în funcţia M. G. — O să facem o co­ oamenii pe drumuri ?
şlefuit marmura de o parte copii pe care-i are. noaştem foarte bine, dar... Cum orga­ rei necinstite. de lăcătuşi principali. Nor­
şi de alta, cu blocuri în L-am cunoscut şi noi pe mal ar fi fost ca încă din
lucru sau bucăţi tăiate la cel amintit şi am stat în­ noiembrie oamenii să-şi fi
diferite dimensiuni şi pre­ delung de vorbă despre primit noile salarii majorate. Spălat şi curăţat de la domiciliu
gătite pentru expediat la munca lui, despre familie, Numai că birocratismul ce
export, am văzut oamenii copii, despre „’întîmplările” Tinete, an ii trec repede domneşte în cadrul Reviziei De cîteva zile, conducerea jerie de pat sau corp etc. —,
din brigadă la lucru. de care ne vorbise şeful de coordonatoare din Simeria- cooperativei meşteşugăreşti „Pro­ din partea cooperativei se de­
Prin zgomotul asurzitor brigadă. triaj şi la Divizia T.V. din gresul", din Deva, aplică o me­ plasează un salariat cu maşi­
servirea
cliente­
al gaterelor, cîteodată abia — Eu nu vreau să fac Citim uneori In ziare sau reviste articole preună admitere la facultate. El la drept, cadrul Regionalei de căi fe­ todă la nouă în de spălătorie şi na la domiciliul lor, ridică hai­
nele,
la
secţiile
termenele
iar
lei
stabilite
ne mai auzeam vorbele. Şe­ nemotivate, dar uite că se despre tineri, care mai pot concepe viaţa ea la ştiinţe economice. Ea a reuşit, el nu. rate Deva îngreunează ne- curăţătorie chimică : clienţii de comun acord cu clientul, le
ful celei mai bune brigăzi întîmplă. Mă încurc seara fără muncă la o vîrstă cînd mama, tata sau A urmat o nouă internare la Bucureşti, unde explicnbil obţinerea unor pot suna Ia telefonul 13053, a- aduc înapoi curăţate sau spă­
ne povestea cum procedea­ undeva mai tîrziu şi a doua bunicii nu ar mai trebui, în nici un caz, să a primit o scrisoare de la el prin care îi ce­ drepturi dobînclite, de fapt, nuntă ce anume au de cură­ late. Este un avantaj pe care
ză pentru a avea un ritm zi nu pot veni la lucru. dădăcească un om capabil să trăiască din rea să nu se mai reîntoarcă la Timişoara, ci printr-o formă legală. Do­ ţat sau spălat — costume, len­ clienţii din Deva l-au primit
cu satisfacţie.
constant de lucru, cum ţine Am reţinut şi un angaja­ munca lui. Acestor tineri — lor şi nu numai să se înapoieze la părinţii ei, căsătoria lor sarele de examinare au fost
el oamenii în mînă, cum le ment din partea lui Serafim lor — aş dori să le povestec o întîmplare a- neputînd fi continuată (mai ales că între uitate o vreme în sertarele
impune respect prin respec­ Bacrău, făcut în faţa şefu­ devărată. timp, bastonul fusese înlocuit cu două cîr­ reviziei din Simeria-triaj, o
tul ce li-1 acordă, totoda­ lui său de brigadă şi a se­ ...Acum vreo doi ani. într-un cămin stu­ je...). A plecat la ea acasă, rănită sufleteşte vreme în sertarele diviziei şi Punct farmaceutic în cartierul Chizid
tă. cretarului de partid pe în­ denţesc din Timişoara, am auzit studentele şi fiziceşte. Dar n-a dat înapoi. A învăţat zi nici pînă astăzi deciziile de
Cu vocea sa domoală şi treprindere, care ne însoţea. de la fără frecvenţă vorbind că*'au o colegă de zi. au trecut doi ani de facultate. Lucra încadrare n-au fost eliberate. In cartierul Chizid din Hune­ sprijin deosebit pentru popu­
caldă, Suto F.merik ne-a în cîrje, foarte deprimată. Am cunoscut-o. şi acasă croitorie... Oamenii au cerut lămuriri doara a luat fiinţă — la solici­ laţia cartierului, care pînă a-
vorbit cu dragoste despre Şi, după tonul hotărît, Am devenit prietene, mi-a povestit viaţa ei. Şi iată ce-mi seria zilele trecute: „Sînt la serviciul cadre al revi­ tarea cetăţenilor — un punct cum se afla departe de farma­
ne-a
care
cu
fiecare din cei 38 de oameni autocritic, va încerca totul S-a îmbolnăvit la 16 ani. A făcut doar foarte rău bolnavă M-aş opri din studii, dar ziei. Li s-a spus că dosarele farmaceutic de categoria I. Un ciile din centrul oraşului.
că
spus
pe care-i conduce : pentru a se îndrepta, avem o clasă de liceu. Apoi a întrerupt studiile, nu pot. Pentru 'că nu îndrăznesc să cred că sînt la divizie. Au cerut lă­
— Toţi sînt buni. Trăim convingerea că o va face. perindîndu-se mereu prin spitale şi staţiuni, există viaţă fără muncă Nu pot, la 30 de ani, muriri la divizie şi li s-a
ca într-o familie. De cîţiva Va lupta ca să nu mai fie la tratament. La vîrsta de 21 de ani a cu­ să-mi petrec viaţa citind revista „Cinema" ! ? răspuns că dosarele sînt... la
ani nu mai avem „proble­ o „problemă” pentru tova­ noscut în spital, la Bucureşti, un tînăr. Era Inadmisibil ! Munca-mi este necesară. Prin revizie.
me” în brigada noastră. răşii săi de muncă — a- mai bolnav decît ea, umbla cu baston.. Ea ea reuşesc să-mi uit necazurile, prin ea în­ In acest du-te-vino grupul
Oamenii s-au integrat bine. ceşti oameni atît de uniţi încă mergea ca un om sănătos. După un an cerc să-mi înfrîng boala”. de lăcătuşi şi-a format con­
Dacă se iveşte ceva între — deşi lucrează în două ha­ s-au căsătorit. Au plecat la Timişoara, la ...Un om, poate cu puţini ani în faţă, nici Pledoarie pentru turism
noi. discut personal cu fie­ le întinse pe sute de metri părinţii lui. Ea a terminat liceul cu rezultate nu se gîndeşte să-i trăiască inutil. vingerea că „poate s-or fi
care şi numai., dacă nu se —, oameni care şi-au făcut foarte bune. Deşi părinţii ei le trimiteau Atunci, tinere cu trup vînjos şi sănătos, pierdut dosarele şi de aceea
rezolvă lucrurile, atunci in­ din punctualitate şi corecti­ bani, prietena mea' nu voia să fie un para­ ee zici ? Mai stai ? Stai zilnic în faţa unei poate e necesar un nou exa­ Grija pentru dezvoltarea Măreţia munţilor, frumu­
formez conducerea. Cine tudine, din răspunderea cu zit în casa aceea. Pe lîngă menaj, lucra la cafele, comandată în baza cine ştie căror men", drept pentru care s-au armonioasă şi multilaterală seţea văilor şi a cîmpiilor
n-a vrut să respecte disci­ care îşi îndeplinesc sarcini­ domiciliu pungi de nylon. Boala însă a avan­ expediente mărunte sau... cu bani „cerşiţi" adresat redacţiei. a omului, pentru ocrotirea sau învolburarea apelor se
plina brigăzii noastre a sat. S-a internat din nou la Bucureşti. Soţul de la tăticul ? Nu te gîndeşti, printre sorbi­ şi întărirea sănătăţii sale descoperă drumeţului ca tot
plecat în altă parte. Şi noi le. o permanenţă a condui­ ei a fost mai norocos. Boala lui s-a localizat. turi, că anii trec ? Iată ce ne declară ingine­ ocupă un loc de seamă în atîtea trepte ale cunoaşterii
tei lor în muncă şi în via­
nu l-am regretat. Aşa se ţă. El a lăsat bastonul, ea a început să-l folo­ DOINA RONCEA rul Mihai Galea, şeful divi­ cadrul politicii partidului şi naturii. Drumeţia dezvoltă
face că avem acum oameni sească... învăţătoare la Şcoala generală nr. 6 ziei T.V., şi Francisc Neagu, statului nostru. Definită mai sentimentul de mîndrie şi
I tare buni. DOINA COJOCARI) Cînd a revenit la Timişoara, au dat îm­ Lupeni şeful de revizie din Sime­ ales printr-o maximă capa­ forţă, de bucurie creatoare
citate funcţională a orga­ a omului învingător al na­
V________________________ ria-triaj.
nismului, starea de sănătate turii.
este nemijlocit influenţată In anii noştri, în epoca
şi de mediul înconjurător, marilor elanuri creatoare,
de condiţiile în care îşi graniţa dintre natură şi rea­
Pe raza oraşului Brad, co­ tate), clamele cu care se prin­ desfăşoară fiecare om acti­ lizările omului se şterge.
lizate, cărora vara li se mai Comerţul au legume şi fructe în oraşul Prin urmare, dai un ban în efortul fizic, se remarcă, liste presară ţara cu frumu­
merţul cu legume şi fructe de plasa la capete. vitatea cotidiană. Alături de Constructorii patriei socia­
se face prin 9 unităţi specia­
pregnant,
efortul
dar
pentru
adaugă 3 sezoniere. Se pare că plus întotdeauna preambalare, pen­ tot mai a cărui intensi­ seţi noi. înseamnă re-
intelectual,
merită,
nu
Drumeţia
sînt suficiente pentru a satisfa­ tru că această formă moder­ tate înregistrează o creştere creere şi destindere, bogă­
ce necesităţile populaţiei, mai nă de servire nu e destul de constantă. ţie de cunoştinţe, este o
cu scamă că sînt destul de Brad cere serioase îmbunătăţiri bine organizată. Apare evidentă necesita­ şcoala a curajului şi stăpî-
judicios amplasate : 5 în ora­ Nereguli au fost găsite şi tea unor factori compensa­ nirii de sine, deprindere de
şul Brad (vara se deschid trei la unităţile nr. 4 (gestionar tori care să înlesnească men­ a trăi în colectiv. In fieca­
în plus), una la Barza, alta Nicolae Dincă), nr. 1 (gestio­ ţinerea echilibrului fizico- re om există, în stare mai
la Crişcior şi cîte una la gu­ zavaturilor. La unele produse ză că în „cămara" de iarnă a mai ales din cauza zecilor de — Marea majoritate solici­ nar Gheorghe Folca) şi alte­ psihic, a capacităţii noastre mult sau mai puţin latentă,
rile de mină Barza şi Dealu există însă un procent mare Bradului mai sînt uncie tre­ lăzi de sticle de bere — bu­ tă să cumpere produsele pre­ le, ele constînd în slaba ca­ de muncă. In acest sens, la dorinţa de drumeţie, aspi­
Fetii. (In paranteză fie spus, de depreciere: 15 la sută la buri de făcut pentru ca toate toaiele cu murături nu-s cu­ ambalate. Sînt mai prompt litate a unor produse, neres- loc de frunte se situează raţia de a trăi în mijlocul
de peste două luni a fost ter­ cartofi, 27 la sută la pătrun­ produsele ce iau drumul spre rate, în unitate e frig, produ­ serviţi, mai curat. Nu se mai pectarea preţurilor în raport practicarea sportului, şi mai naturii, dc a cunoaşte şi a
minată construcţia unui nou jel, 44 la sută la gulii, 19 la unităţile de desfacere să vor­ pune mina pe fiecare bucata cu calitatea — niciodată însă cu seamă a ramurilor ac­ învinge greutăţi, nevoia de
magazin pentru legume şi sută la ceapă, 5 ia sută la sele nu-s aranjate ca lumea. de cartof ori ceapă în detrimentul vînzătorilor — cesibile oricui: drumeţia, a ^ lega prietenii trainice,
fructe, în Oraşul nou Brad, morcovi, păstîrnac, ridichi bească frumos despre hărni- Notăm şi observaţiile mer- şi altele. excursiile. năzuinţă către linişte, fru­
dar C.L.F.-ul nu s-a învred­ negre, ţelină, sfeclă roşie etc. — La ce greutate aveţi can­ A cutreiera meleagurile museţe şi armonie. Ele îl a-
Ca sublinieri negative gene­
nicit încă să-l deschidă ? !). — procente care reprezintă tităţi de produse preamba­ rale mai notăm: absenţa fruc­ patriei, a hoinări pe cărări jută sa-şi găsească dimen­
late ?
sute de kilograme de produse de munte, respirînd cu ne­ siunile sale interioare. A-
CUM SE PREZINTĂ ce se aruncă. Aceste mari pro­ Raîd-anchefă — Nu sînt cantităţi precise. telor de orice fel, proaspete, saţ aerul tare al înălţimi­ ceastă plenitudine sufleteas­
uscate, deshidratate ; umple­
„CAMARA" bradului cente nu se datorează însă în Depinde. Două, trei kilogra­ rea unităţilor cu mărfuri com­ lor. desfătîndu-ne ochii şi că pe care ne-o oferă dru­
me.
LA ACEASTA ORA ? totalitate neglijenţei, ei şi con­ întreprins la sugestia cititorilor plimentare ca bere, făină sufletul cu frumuseţile na­ meţia merită osteneala de
diţiilor, uneori necorespunză- In felul acesta, preamba- albă, zahăr, orez etc. — în turii este o dorinţă fireas­ a escalada un munte, de a
Ca toate oraşele, pe timp toare, din depozite, silozuri şi larea nu vine cu nimic în detrimentul produselor care că a oricăruia dintre noi. descoperi tainele Deltei sau
sprijinul operativităţii în ser­
do iarnă şi Bradul are... că­ podurile în care se află pro­ cia şi priceperea gospodari­ ceologilor de la C.L.F. In ziua vire. Nefiind nişte cantităţi fac într-adevăr... obiectul uni­ Ea sc împleteşte cu nevoia imensitatea mării.
mara lui : depozitele. Aici au dusele depozitate. lor săi. de 3 februarie a.c. : „Este ne­ precise, bine stabilite, la vîn­ tăţilor de legume şi fructe: nestăvilită de a vedea, de a ' Dacă vrei să cunoşti fru­
fost depozitate din vreme Pentru şeful depozitului, cesară o sobă pentru unitate. zare, se reeîntăreşte fiecare nerespectarea, în unele uni­ şti. de a cunoaşte mai mult. museţile naturii nu te mul­
cantităţi mari de legume şi Marin Drăghici. ca şi pentru CE-AM ÎNTÎLNIT (Bine că n-au constatat în iu­ pungă din nou, procesul de tăţi, a regulilor de igienă şi Avem o ţară frumoasă. Ca ţumi cu cele citite în car­
zarzavaturi, cantităţi care să conducerea C.L.F. Brad au PRIN UNITĂŢI ? lie treaba asta !). Preţuri e- vînzare nu numai că nu se curăţenie; lipsa atenţiei şi s-o cunoşti, ar trebui să as­ tea de geografie, istorie, bo­
asigure necesarul de consum fost date, cu ocazia controlu­ xistă la toate mărfurile". In uşurează, ci se prelungeşte. In solicitudinii faţă de cumpă­ culţi cîntecul de tulnic al tanică sau geologie. Ia-ţi sa­
moţilor de pe colinele Apu­
pină ce se va culege cu ade­ lui, o serie de indicaţii obli­ In primul rînd o mare dife ziua de 5 februarie a.c., tot pungi sînt. să zicem, 2,750 kg rători : neapariţia încă a tru­ senilor, să urci Ceahlăul o cul şi bocancii, adună-ţi to­
vărat din grădină. Dar cum gatorii. pe care însă nu se renţă între aprovizionarea, cei doi merceologi stabilesc: cartofi. Vînzătorul cîntăreşte, fandalelor de nici un fel etc. dată cu turmele sau să co­ varăşi de drum şi porneşte
arată „cămara” la această oră, grăbesc să le respecte. Ast­ păstrarea şi aspectul estetic ..Nu sînt preţuri afişate. Ges­ face calcule şi abia după a- La constatările noastre de-o bori cu plutele pe Bistriţa pe cărările patriei. Va fi cea
cît de bine sînt păstrate le­ fel, produsele — mai ales cele al unităţilor. La unitatea nr. tionarul nu poartă halat”. Te ceea poate servi. Mai repede zi, făcute prin unităţile de le­ mai instructivă şi totodată
gumele ? Vom încerca o pre­ eu un Rrocent ridicat de de­ 3, gestionată de Ilie Calotă, întrebi, au dispărut preţurile ar servi vrac. Un kilogram, gume şi fructe ale C.L.F. năvalnică ; să ţi se taie ră­ cea mai frumoasă lecţie pe
zentare a ei cu sprijinul tova­ preciere — nu au fost în to­ se aflau cartofi, ceapă, faso­ in două zile ? două, trei, sumă rotundă, fă­ Brad, aşteptăm... completări­ suflarea căţărîndu-te pe care nu o veţi uita nicio­
răşului Ştefan Gali. inspector talitate resortate, operaţiunea le uscată, mazăre decortica- — Nu — ne lămureşte ges­ ră a fi necesare alte calcule le gospodinelor, ale acelora creasta Pietrei Craiului sau dată ! O autentică lecţie
comercial la consiliul popular se desfăşoară anevoie ori nu tă — toate preambalate ; car­ tionarul. In ziua de 5 februa­ suplimentare, pentru unii vîn- care le vizitează zi de zi să te înfioare răcoarea u- despre frumuseţea fără egal
la
gheţarului
a
medă
de
al oraşului. se face deloc : probele deca- tofi, ceapă, rădăcinoase se rie a.c., au fost cei doi mer­ zători. care nu... rotunjesc. A- Conjugîndu-ne eforturile vom Scărişoara; ar trebui să te a ţării noastre iubite.
— Cu ocazia unui recent şi dale care trebuie luate din găseau şi vrac. Gestionarul nu ceologi mai... bine dispuşi. poi, cînd cumpără produse reuşi — sperăm — să „pu­ afunzi pe canalele tainice
minuţios control, întreprins în toate produsele, pentru a ve­ poartă halat alb, iar după tej­ — Cumpărătorii cum prefe­ preambalate, gospodinele tre­ nem" în sacoşe numai legu­ ale deltei sau să admiri ră­ MIRCEA NICULESCU
toate depozitele C.L.F. Brad, dea cum se prezintă stanca ghea trebăluia şi un cetăţean ră să li se vîndă produsele ? me, zarzavaturi şi fructe bune săritul soarelui de pe fale­ tehnician proiectant,
am constatat în general că se „sănătăţii” lor, nu se iau cu neangajat al C.L.F. In gene­ Preambalate sau vrac ? — îl buie să plătească 0,85 lei in şi la Brad. zele Eforiei, să vizitezi ora­ preşedintele secţiei de turism
„Leontopodium Alpinum“
acordă atenţia cuvenită bunei regularitate etc. ral, unitatea are un aspect întrebăm pe Alecu Motorga, plus: manopera, plasa (mai şele ţării. Haţeg
păstrări a legumelor şi zar- Toate acestea demonstrea­ neatrăgălor, de înghesuială — şeful tţjităţii nr. 2. iau... plasă uneori şi Ia cali- GH. 1. NEGREA