Page 42 - Drumul_socialismului_1973_03

KrojTOgBraBaBBPa3awgcaz^3gBasBBm»««W8iBgg9>^ ranmflnMR
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 651 © MARTI 13 MARTIE 1973
a*SBfflB8CBE2Xfftt*'— ut .. Affl .ttAM'jew&Si'K'ZW* «.»Ti.’QflffiiwA. ■ ■ ■• "-t-S. ". ’ 'nis^l. '■Yif..*-.' S.-'lffigtll?

Din Rezoluţia Conferinţei operativizate Căinel, Hărţă- ca politică şi organizatorică celor care se pregătesc pen­ cină permanentă. Iată cum se
pe ţară a secretarilor comi­ gani, Barbura, Lunca, după ce desfăşurată de organizaţiile tru primirea în partid. Ca explică faptul că birourile or­
tetelor de partid şi a preşedin­ In prealabil s-au orientat a- de partid să fie axată pe a- formă principală de pregătire ganizaţiilor de bază"'de la ex­
ţilor consiliilor populare co­ supra celor mai taine elemen­ tragerea în partid a celor mai a lor a fost ales învăţămîntul plorări Cordurea, mozaic Cră­
munale se desprinde sarcina te din procesul efe producţie, buni oameni şi îndeosebi a de partid. ciuneşti, cooperativa de con­
potrivit căreia creşterea com­ în gospodărirea şi înfrumuse­ elementelor tinere şi a fe­ Anual stabilim do aseme­ sum, din satele necooperativi­
petenţei organelor comunale ţarea satelor, pe tărlm social- meilor din organizaţiile de nea teme cu caracter educa­ zate Trestia, Peştera şi Fizeş
de partid în conducerea şi cultural şi obştesc, au trecut masă, din unităţile economi­ tiv pentru membrii nou pri­ deşi sînt conştiente că au
îndrumarea Întregii activităţi la pregătirea lor în vederea ce, cooperativa dc consum, miţi. Aşa de exemplu în a- reale posibilităţi de primire
economice şi social-politice primirii în partid. Aceştia au şcoli, nescăpînd din atenţie nul 1972 a fost prezentat un în partid nu se preocupă în
impune necesitatea de a mili­ fost repartizaţi pe lîngă co­ organizaţiile de bază din sa­ ciclu de 3 expuneri despre : suficientă măsură de această
ta în permanenţă pentru în­ muniştii cu pregătire politică tele necooperativizate. Munca „Profilul moral al comunis­ latură a muncii lor, aşteptînd
tărirea rîndurilor partidului. mereu intervenţia membrilor
Aceasta presupune manifesta­ biroului şi ai comitetului co­
rea unei exigenţe sporite munal de partid. Unele bi­
faţă de Însuşirile politice, întărirea continuă a rîndurilor rouri ale organizaţiilor de ba­
profesionale şi morale ale ce­ ză ca cele din satele necoope­
lor ce solicită primirea in rativizate Ormindea, Trestia,
partid, să se desfăşoare o vie Crăciuneşti, Peştera şi Căinel
şl permanentă activitate în partidului - principală latură a muncii s-au convins că atunci cînd
vederea educării partinice, re­ membrii biroului comitetului
voluţionare a tuturor membri­ comunal de partid le-au aju­
lor de partid. tat concret în acţiunile de cu­
Comitetul comunal de par­ in organizaţiile noastre de bază noaştere şi pregătire a oame­
tid Băiţa şi birourile organi­ nilor s-a dovedit că au reale
zaţiilor de bază au militat şi posibilităţi de primire în Lucrările de îmbunătăţiri fun clare au Intrat pe un prim plan al preocupării locuitorilor sate­
militează in permanenţă pen­ partid. lor. Asemenea imagini s-au putut lntllnt In aceste *llo, în comune le Toteştl, Dcnsuş, Itapoltu Mare,
tru îmbunătăţirea stilului şi şi profesională ridicată, care de primire în partid a avut tului", „Despre prevederile Fiind convinşi că, de cali­ Vaţa de Jos, Sarmlzegctusa şl altele.
metodelor lor de muncă în se bucură de prestigiu şi au­ un caracter permanent, reu- statutului P.C.R.", „Rolul tatea comuniştilor depinde în
conducerea primirii în partid. toritate în mijlocul colective­ şindu-se ca în anul 1972 cele muncii politico-ideoloiţice în cele din urmă capacitatea şi
Astfel, ne-am orientat ca lor în care muncesc, cu obli­ 19 organizaţii de bază să pri­ formarea conştiinţei înaintate rolul de conducător politic al In adunările generale ale oamenilor
membrii comitetului comunal gaţia de a-i ajuta şi antrena mească în rîndurile lor un a oamenilor", cu care ocazie organizaţiilor de partid, în­
de partid şi ai biroului să fie la unele acţiuni iniţiate de or­ număr de 32 tovarăşi, dintre s-au purtat discuţii fructuoa­ treaga activitate economică şi
repartizaţi pe organizaţii de ganizaţia de partid. Ei sînt, care 14 muncitori, 13 ţărani, se. social-politică, Comitetul co­ munci! s-au făcut propuneri valoroase
bază pe care să le ajute atît de asemenea, invitaţi la adu­ un lucrător din cooperaţia dc Făcînd însă o analiză exi­ munal de partid Băiţa şi or­
in rezolvarea problemelor vie­ nările generale ale organiza­ consum, 4 profesori şi învăţă­ gentă, în spiritul Conferinţei ganizaţiile de bază vor mili­
ţii interne de partid, econo­ ţiilor de bază în care se dez­ tori. Din cei nou primiţi in Naţionale a partidului din iu­ ta în continuare pentru îmbu­
mice şi sociale care le stau bat şi analizează probleme e- partid, 13 sînt femei şi 18 u- lie 1972, a modului în care nătăţirea stilului şi metodelor
in faţă, cît şi în a analiza şi conomiee, edilitar-gospodăreşti tecişti. In primele două luni organul comunal de partid şi lor de muncă privind primi­
cunoaşte practic care sînt po­ şi social-culturale. Aceştia au ale anului 1973, au fost pri­ organizaţiile de bază se preo­ rea în partid a celor mai îna­ CE SE ÎNTREPRINDE PENTRU
sibilităţile de primire în or­ astfel posibilitatea de a ve­ miţi în partid un număr de cupă de pregătirea şi primi­ intaţi şi destoinici oameni ai
ganizaţiile din localităţile res­ dea şi trage concluzii despre 6 noi membri, dintre care un rea de noi membri de partid muncii, crescînd şi mai mult
pective. Aşa de exemplu, or­ preocupările generale ale co­ muncitor, un inginer şi 4 ţă­ constatăm că munca nu se preocuparea noastră pentru e-
ganizaţiile de la exploatarea muniştilor, despre răspunde­ rani. desfăşoară peste tot cum se ducarea lor politicO-ideoiogi-
de calcar Crăciuneşti, sectoa­ rea lor faţă de bunul mers Paralel cu munca desfăşu­ cuvine, nu toţi membrii co­ că. MATERIALIZAREA LOR? ■
rele de explorări miniere al treburilor în toate dome­ rată pentru cunoaşterea oa­ mitetului comunal de partid
Troiţa, Căinel şi Cordurea, niile şi sectoarele de activi­ menilor s-a acţionat în ve­ şi ai birourilor organizaţiilor AUREL EOLOŢ
cooperativa de consum, şcoli, tate. derea educării politico-ideo- de bază privesc cu suficientă secretarul Comitetului comunal electrician Matei Voica (con­
C.A.P. Sălişte şi satele neco- S-a avut In vedere ca mun­ logice şi moral-cetăţeneşti a răspundere această înalta sar­ de partid Băiţa Cadru instituţionalizat de a- consecinţele neaplieărli lor In
naliză şi sinteză, de condu­ termenul prevăzut. fecţionarea unei balustrade la
cere colectivă a activităţii e- — In adunarea generală a macaraua de 3 torte de la de­
conomico-sociale, adunările oamenilor muncii ţinută în pozit — pentru înlăturarea o-
generale ale oamenilor mun­ secţia noastră — ne spunea perativă a eventualelor de­
ÎN DEZBATERE PUBLICA cii au constituit, precum se muncitorul Anton Cimpoieş, ranjamente).
ştie, importante platforme de de ia turnătoria I a U. V. Că­ Aşadar, propunerile oame­
Consfătuire pe ţară a energeîîGlenllor plecare a colectivelor de sa­ lan — s-au făcut multe pro­ nilor muncii, făcute în cadrul
generale,
găsit
Proiectele ie legi privind dezvoltarea construcţiei In zilele dc (1-8 martie a.e., la I.E.C. Deva s-au lariaţi spre o muncă mult îm­ puneri interesante, utile. adunărilor receptivitate au con­
deplină
la
— Ce aţi propus dumnea­
bunătăţită în acest an hotărî-
desfăşurat lucrările consfătuirii pe ţară a organelor tor pentru realizarea cincina­ voastră în adunare ? ducerea secţiei turnătorie I şi
dc protecţie a muncii şi de pază contra incendiilor lului înainte de termen, pen­ — Am propus să se Îmbu­ a conducerii U. V. Călan, ele
de locuinţe, administrarea fondului locativ şi din cadrul întreprinderilor de Centrale termo şi hi­ tru accelerarea mersului ţă­ nătăţească amestecul de for­ fiind materializate în termen
droelectrice. A fost analizată activitatea de protecţie rii pe drumul edificării socie­ mare la sortimentul radiatoa­ si de bună calitate, asigurînd,
a muncii si dc pază contra incendiilor desfăşurată tăţii socialiste multilateral re şi să fie transportat la la rîndul lor, calitate şi efi­
reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi în anul 1972, au fost stabilite măsuri de îmbunătă­ dezvoltate. Acum, după . mai timp la fiecare loc de muncă. cienţă muncii oamenilor.
— In ce stadiu se află pro­
ţire a muncii în aceste domenii pe anul în curs, s-a
— Unele propuneri însă, de
aceste adunări, timp în care
A accentuat asupra asigurării unor condiţii optime de bine de o lună de zile, de la punerea ? foarte mare importanţă pen­
muncă şi de viaţă salariaţilor din cadrul centralelor partidul a trasat noi sarcini — S-a rezolvat prompt, tru securitatea sănătăţii oa­
îndatoriri, răspunderi şî drepturs—toate în termo şi hidroelectrice, asupra gospodăririi şi păs­ în dezvoltarea economico-so- spre mulţumirea tuturor menilor, nu au fost rezolvate
trării avutului obştesc. Participanţii Ia discuţii şi-au cială a ţării, de înfăptuire la muncitorilor. şi nici nu vedem aproape re­
numele promovării şî statornicirii exprimat hotărîrea de a-şi spori preocupările pentru nivel maximal a sarcinilor de — In ce mod ? zolvarea lor. deşi se discută
să
activitate,
de multă vreme modul dc so­
materializeze
ca,
prin
lor
întreaga
<, exemplar sarcinile stabilite de recenta plenară a plan pe acest an, am investi­ — A fost introdusă o ban­ luţionare — îşi manifesta ne­
* dă auxiliară Ia staţia P.A.F.,
echităfii socialiste C.C. al P.C.R. DOREL MALEA gat modul în care se materia­ care transportă nisipul doclin mulţumirea turnătorul loan
Berarii. Mă refer îndeosebi la
corespondent lizează propunerile făcute de necesar. îmbunătăţirii ameste­ aceea care vizează Îmbunătă­
Âm studiat ott multă aten­ „Locatarii principali şi cei fel, chiriaşii cu un venit me­ oamenii muncii, eficienţa lor cului de formare. Echipelor
ţie proiectele de legi privind care locuiesc cu aceştia pierd diu pe membru de familie de economică sau — după caz — care n-au posibilitatea să se ţirea sistemului dc Ventilaţie
a secţiei pentru reducerea no­
administrarea fondului loca­ dreptul de folosinţă a supra­ pînă la 900 lei lunar vor be­ alimenteze direct de pe ban­ xelor.
tiv şi reglementarea raportu­ feţei locative şi vor fi eva­ neficia în continuare de lo­ dă, li se duce nisipul eu bene
rilor dintre proprietari şi chi­ cuaţi fără atribuirea altei su­ cuinţe din fondul de stat, chi­ speciale de către personal ne­ — Două propuneri care nu
riaşi. In mod deosebit m-am prafeţe locative, în următoa­ riaşii cu un venit mediu pe calificat. Eficienţa măsurii şi-au găsit încă materializa­
rt
oprit asupra capitolelor trei rele cazuri : dacă pricinuiesc membru de familie mai mare este foarte mare şi răspunde rea vă pot spun şi eu — a
şi patru din proiectul de lege stricăciuni locuinţei, clădirii de 900 lei lunar şi care nu indicaţiilor date de tovarăşul intervenit tovarăşul Dionisie
privind administrarea fondu­ în care aceasta este situata, cumpără locuinţa ce o ocu­ Nicolae Ceauşescu la recenta Muntean, .preşedintele comi­
lui locativ şi reglementarea instalaţiilor şi accesoriilor, pă, in condiţiile şi termenele plenară a C.C. al P.C.R., şi tetului sindicatului pe secţie.
raporturilor dintre proprietari precum şi oricăror altor bu­ prevăzute de lege, vor plăti o anume ca cincinalul înainte Brima, făcută de lăcătuşul
şi chiriaşi. Din primul am nuri aferente, sau dacă în­ chirie majorată, în funcţie de de termen să se realizeze nu Constantin Pîrvti : amenaja­
desprins îndatoririle şi răs­ străinează părţi ale acestora ; venitul mediu lunar pe mem­ pe seama intensificării efor­ rea unui loc pentru depozita­
punderile ce ne revin nouă, dacă prin comportamentul lor bru de familie şi suprafaţa tului fizic, ci prin promova­ rea pieselor scoase din uz, de
locatarilor, faţă de casele in fac imposibilă convieţuirea locuibilă excedentară. rea progresului tehnic, meca­ unde să fie transportate şi re­
care trăim, cu a căror con­ pentru alţi locatari ; dacă lo­ Aceste noi prevederi, legea nizarea şi automatizarea flu­ valorificate, şi a doua, apar-
cuinţa a fost obţinută ca ur- - în ansamblul ei, vin tot mai xurilor tehnologice, organiza­ ţinînd muncitorilor Iulian Sîr-
strucţie statul a cheltuit mult mare a săvlrşirii infracţiunii mult în sprijinul cetăţenilor rea pe bazo ştiinţifice a pro­ bu şi Traian Popa : îmbună­
şi cheltuieşte sume mari in tăţirea calităţii echipamentu­
continuare. Să ne oprim asu- de filodormă sau a altor in­ cu venituri mai mici, îndato­ ducţiei şi a muncii. lui de protecţie (salopete si
răspunderile
drep­
ra unor alineate, care merită fracţiuni etc. claritate se ririle, locatarilor sînt şi jaloane In aceeaşi adunare, mais­ bocanci), care se degradează
Cu
deosebită
turile
a fi cunoscute mai îndeaproa­ desprind din prevederile pro­ sigure ale promovării şi sta­ trul loan Perţa a propus în­ mult mai repede decît pre­
pe. Articolul 21 stipulează : locuirea motorinei din proce­ vede termenul de folosinţă.
iectelor, măsurile pe care par­ tornicirii echităţii socialiste şi sul de frezare a demenţilor
„Nici o persoană nu poate fi tidul şi statul le apiică cu în ramura construirii, reparti­ De remarcat că la secţia
evacuată din locuinţa deţinu­ consecvenţă şi statornicie în zării şi folosirii spaţiului lo­ de radiatoare cu un lichid turnătorie I a U. V. Călan,
tă in mod legal decit In ca­ cativ pus la dispoziţia cetăţe­ emulsionabil. Măsura, care sarcina urmăririi modului în
zurile şi condiţiile prevăzute ultima perioadă : grija şi a- nilor. frămîntă de multă vreme co­ care sş materializează pro­
de lege". Dar, cîteva alineate tenţia faţă de oamenii mun­ VOICU FAUR lectivul turnătoriei I a U. V. punerile făcute în adunările
Călan, viza reducerea consu­
mai jos, proiectul subliniază i cii cu venituri mal mici. Ast­ inspector de spaţiu locativ Deva mului do motorină şi elimi­ generale ale oamenilor mun­
narea îmbolnăvirilor profesio­ cii a fost repartizată unor
Măsuri impuse de o stringentă necesitate nale cauzate de vaporii de persoane competente şi auto­
ritare, cum sînt maistrul prin­
motorină. După mai multe vi­
zite la fabricile de radiatoare cipal Anton Copoţ şi ingine­
Am citit cu mult interes Aş vrea să mă opresc întîi In localitatea unde îşi desfă­ din Bucureşti şi Ploieşti, pre­ rul Florea Ciobanii, care se
recentele proiecte de legi pri­ la două prevederi. In primul şoară activitatea. cum şi ia F.M.U.A.B., un grup achită cu responsabilitate do
vitoare la dezvoltarea con­ rînd, construirea noilor lo­ Cît priveşte Proiectul de de specialişti din secţie, • în îndeplinirea ei.
strucţiilor de locuinţe, vînza- cuinţe va trebui realizată în lege privind administrarea frunte cu ing. Ovidiu Aglice-
rea de locuinţe din fondul de deplină concordanţă cu pla­ fondului locativ şi reglemen­ ru. şeful serviciului tehnolo­ Se impune însă şi o altă
stat către populaţie, constru­ nurile de sistematizare, cu tarea raporturilor dintre pro­ gic al uzinei, a trecut la mo­ remarcă : pentru soluţionarea
irea de case de odihnă pro­ respectarea strictă a regimu­ prietari şi chiriaşi, acesta va dificarea completă a maşini­ propunerilor făicute trebuie să
prietate personală, reglemen­ lui de construcţie, fapt ce va pune stavilă speculei de lo­ lor de frezat pentru a putea contribuie toţi factorii răs­
tarea raporturilor dintre pro­ avea, fără îndoială, urmări cuinţe. Stabilirea chiriei, in­ funcţiona pe bază de emul­ punzători de procesul de pro­
prietari şi chiriaşi şi admi­ pozitive în aspectul arhitec­ terzicerea subînchirierilor fă­ sie. Rezultatele sînt foarte bu­ ducţie, do la director şi pînă
nistrarea fondului locativ. tural al localităţilor noastre. ră contract, pe lîngă că în­ ne, muncitorii foarte mulţu­ la cel care a venit cu propu­
Măsurile preconizate sînt de In al doilea rînd, mi-a atras chid o sursă de venituri ili­ miţi. calitatea radiatoarelor în nerea. Numai în felul acesta*
stringentă necesitate. Locuinţa atenţia în mod deosebit ar­ cite a unor „proprietari", vor vizibilă creştere. vor fi găsite cele mai hune
rezolvări, care să conducă la
fiind, după locul de muncă, ticolul 13 din capitolul ÎI, face ca subehiriaşii — tineri, sporirea volumului şi calită­
al doilea cadru de existenţă deoarece precizează ordinea cei mai mulţi — să nu mai Ar mai putea fi amintite ţii producţiei, la creşterea e-
al omului, legea vine sfi re­ de priorităţi, acordînd avan­ fie nevoiţi a renunţa la o propunerea turnătorului loan ficienţei economice, caro să
glementeze logic o chestiune taje absolvenţilor repartizaţi mare parte din salariu pen­ Danciu (montarea unui fe­ răspundă dezideratelor majo­
răstrău - mecanic Ia depozitul
de mare importanţă cu largi în producţie şi veniţi din al­ tru plata chiriei. de materiale — prin care se re puse în faţa economiei
implicaţii chiar asupra com­ te Judeţe. Prin aceasta se uşurează debitarea materiale­ noastre naţionale de recenta
Arh. VIOREL CERNUŞCA
portării omului in procesul creează o temeinică bază Institutul de proiectări lor de mari greutăţi, folosite plenară p C.C. al P.C.R.
de producţie. pentru stabilizarea acestora Hunedoara-Deva Pe şantierul Fabricii de ipsos Călan, echipa condusă de Constantin Neagce In acţiune. la confecţionarea pieselor de
întreţinere), cea a maistrului
Foto: VIRGII, ON'OIU DUMITRU GHEONEA
Cum acţionaţi pentru înfăptuirea măsurilor plenarei ? Hotanrea Plenarei CJ.u. ai KO.R. cu privire la îmbunătăţirea
A organizării şi retribuirii muncii In agricultură—puternic factor
Ne orientăm să primim noi acţionăm hotărit şi unitar,
membri de partid, din rîndu- ceea ce este o garanţie eă
rile celor mai buni şi con­ vom munci mai bine, că toa­ stimulator în creşterea producţiei vegetale şi animaie
ştiincioşi muncitori, de pre­ te produsele ce ies pe poarta
gătirea cărora ne ocupăm în­ fabricii vor fi de calitate su­
deaproape, cu toată răspun­ perioară, populaţia Hunedoa­
derea. rei, căreia îi asigurăm pli­ rii — inclusiv irigatul — şi le-am smuls de la grădină în
Pe deplin conştienţi că în Legumicultura-o sursă obţin producţii stabilite în an­ anul 1971. Cum s-ar spune, tra­
fiecare unitate de muncă, In nea, va fi mai bine servită. gajament atît cantitativ, ca­ diţie avem ! Ce ne-am hotărit
fiecare celulă din uriaşul an­ litativ cît şi ca eşalonare, vor să facem acum ? Să lucrăm
grenaj al societăţii, deci şi G1ERLING FRÎEDERiCH primi un venit garantat de zi de zi In ferma legumicolă,
secretarul organizaţiei de partid
In secţia noastră, mai sînt inepuizabilă de venituri 900 lei lunar". Din discuţiile folosind cu maximum de efi­
multe rezerve de îmbunătăţi­ purtate cu şeful fermei noas­ cienţă utilajele din dotare, să
Ing. ELENA MOISE tre legumicole, ing. Monica întreţinem bine fiecare cultu­
re a activităţii, în lumina do­ şefa secţiei de panificaţie din Şooş, imediat după apariţia a-
Din documentele recentei inţa şi hotărîrea întregului cumentelor recentei plenare, ră în parte, sâ recoltăm şi să
plenare a Comitetului Cen­ colectiv de a face o cotitură Hunedoara pgutra cooperatorii din Sobra cestei hotărîri, am ajuns la sortăm corespunzător pe gru­
concluzia că noi vom putea
tral al partidului nostru se radicală în muncă, o cotitu­ pe de calităţi produsele, să
desprinde cu claritate sarci­ ră înspre bine. obţine un venit lunar garan­ respectăm întocmai graficele
na majoră care stă în faţa Pentru aceasta am stabilit Producţiile lapte şi Legumicultura a devenit o rile legumicole. Pentru a li se tat de 900 lei. Totul e să ne de livrare şi contractul înche­
noastră, a fiecăruia ia locul o serie de măsuri concrete. îndeletnicire care aduce uni­ uşura munca membrilor co­ realizăm producţiile planifica­ iat cu unităţile C.L.F.
de muncă : acţiunea hotărî- Organizaţia de partid, de sin­ tăţii noastre venituri din cele operatori ce lucrează In ca­ te. Şi le vom face 1 In anul
tă. fermă, intransigentă, pen­ dicat şi tineret, conducerea mai bune. Numai în anul drul echipei pe care o conduc, trecut ni s-a acordat Ordinul LETIŢIA OPREAM
tru îmbunătăţirea calitativă secţiei au trecut la acţiuni 1972, de exemplu, de pe cele ferma a fost dotată cu patru
a întregii activităţi, necesita­ ferme. La nivelul întreprin­ carne vor fi spanie 80 ha de grădină, am realizat tractoare, cu aspersoare, pom­ Muncii clasa I pentru pro­ şef de echipă la ferma horticolă
tea imperioasă ea fiecare om derii noastre s-a luat legătu­ o producţie totală de legume pe de apă şi alte utilaje de ducţiile frumoase pe care de la C.A.P. Dobra
să acţioneze eu răspundere ra cu toţi furnizorii, in sco­ şi zarzavaturi de 1 400 tone, strictă necesitate. Faptul că şi
pentru îndeplinirea exempla­ pul îmbunătăţirii calităţii (Urmare din pag. 1) 81 ha, toate vor fi în acest mai mult cu 211 tone decît în acest an conducerea de
ră a sarcinilor ce îi sînt puse materiei prime. Cu regulari­ ăn recoltate în timp optim s-a planificat. La acest suc­ partid s-a gîndit din nou la FroducflS superioare
în faţă. tate va fi urmărită şi anali­ mult mai bune de creştere a şi se vor gospodări raţional. ces au contribuit desigur să- noi cum să ne facă munca
In secţia noastră do pa­ zată problema calităţii, a animalelor. In trei adăpos­ Roadele muncii celor 28 de mînţa de mare productivitate mai spornică şi veniturile mai
nificaţie s-au manifestat li­ transportului şi manipulării turi, din cinci cîte avem, s-a îngrijitori-mulgători sînt bu­ şi răsadurile de bună calitate, mari ne-a bucurat şi ne-a dat celor planificate
nele neajunsuri, care au de­ pîinii. Zilele acestea vor în­ introdus apa potabilă. E vor­ ne şi in acest an. In primele pe care le-am avut, lucrările şi mai mare olan în muncă.
terminat uneori o calitate nc- cepe cursurile de calificare, ba dc grajdurile în care se două luni, s-au livrat în plus, de întreţinere executate la In hotărîrea plenarei C.C.
corespunzătoare a produselor dc ridicare a calificării şi de află tineretul de prăsilă şi faţă de plan, 4 000 kg carne un înalt nivel agrotehnic, pre­ (Urmare din ong. 1) s-a repartizat în acord global
ce ie fabricăm. neajunsuri specializare, cursuri prin care cel pentru îngrăşat. In acest şi 400 litri lapte. Eforturile cum şi recoltatul la timp al al P.C.R. din 28 februarie—2 numai jumătate clin suprafe­
ce au declanşat nemulţumiri­ vor trece toţi lucrătorii din an se vor îngrăşa şi livra un membrilor cooperatori ce lu­ produselor. Pentru ca lucră­ martie 1973, cu privire la îm­ bani. revine 133 lei pe tonă. ţele care revin pe un braţ de
le consumatorilor. Au mai secţie. La punctele impor­ număr de 180 capete de bo­ crează în zootehnie sînt con­ rile de întreţinere să se des­ bunătăţirea organizării şi re­ Retribuţia pentru realizarea muncă.
fost cazuri de abateri de la tante ale procesului de pro­ vine şi 150 000 litri lapte. jugate acum nu numai pen­ făşoare în condiţii optime, în tribuirii muncii, se spune producţiei planificate la cul­ Am luat toate măsurile şi
disciplină şi de la instrucţiu­ ducţie vor fi numiţi cei mai Pentru a realiza producţia tru a realiza producţiile pla­ turile repartizate şi angajate depunem toate eforturile ca
nile de lucru care. de aseme­ buni lucrători, comunişti, dc lapte şi de carne plani­ nificate la lapte şi carne, ci cadrul fermei legumicole s-au printre altele că membrilor în acord global pe un braţ de să răspundem cu noi fapte de
nea, s-au repercutat negativ în oameni cu experienţă. Orga­ ficată şi angajamentele, vom recrutat un număr dc 35 de cooperatori ........... care lucrează muncă, aşa cum am arătat muncă grijii pe care ne-o
munca noastră, în calitatea nizaţia noastră de partid, ca­ asigura animalelor o hrană şi pentru a le depăşi, contri­ membri cooperatori dintre coi permanent in legumicultura mai sus, este de 450 kg po­ poartă partidul. Toţi ţăranii
şi ritmicitatea aprovizionării. re numără 39 de comunişti, consistentă şi o îngrijire co­ buind astfel la materializa­ mai pricepuţi, Caro să lucreze şi angajează în acord indivi­ rumb ştiuleţi, 450 kg cartofi, cooperatori sînt ferm hotărîţi
1
Rezoluţia. celelalte docu­ va acţiona necontenit pentru respunzătoare. Trifoliencle de rea sarcinilor stabilite din
mente ale recentei plenare ridicarea nivelului politic şi pe 100 ha, sfecla furajeră de Rezoluţia Plenarei C.C. ai in grădinărit, cu care s-a con­ dual sau pe formaţii de mun­ 175 kg sfeclă furajeră şi 450 să obţină şi în acest an pro­
au fost dezbătute pe larg, cu de conştiinţă al membrilor de pe 7 ha, grosierele şi paiele P.C.R. din 28 februarie — 2 stituit o echipă capabilă să e- că executarea tuturor lucrări­ ici la sfecla de zahăr. Pentru ducţii superioare celor plani­
care ocazie s-a constatat vo­ partid, al tuturor salariaţilor. de pe 120 ha, iîneţelc de ne martie 1973. xecute orice lucrare la cultu­ lor necesare, specifice cultu­ cooperatorii care sînt salariaţi ficate la toate culturile.