Page 47 - Drumul_socialismului_1973_03

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 652 © MIERCURI 14 MARTIE 1973

La Şcoala generală din Orăştie
CMÎEÂ b SCENA s DISCUL a ECRANUL

se perfecţionează o iniţiativă
Editoriale Pentru melomani

muzicii
bă­
©
î [REA - cadru de pregătire DUMITRU POPESCU: năţene Iubitorii prilejul reîntîl-
au
nirii cu Unul dintre cîntă-
reţii preferaţi — melodiile
ACHIM
s
NICÂ.
Printre
tehnico- productivă a elevilor 99 Un om în &gora‘ recentului disc figurează şi
cîn-
mîndro,
cucul
„t-auzi
In recolta lirică a anului te de Dumitru Popescu, con­ tă", „Ileană, Ileană", „Tot
1972, nu întotdeauna con­ stă, printre alte însuşiri re­ mă uit şi nu se vede", „Să­
(Urmare din pag. 1) a fost şi aceea de constituire rea prin specialiştii noştri. cludentă pentru nivelul ca­ marcabile, în disponibilita­ racă copilărie".
a unor colective obşteşti for­ In această acţiune, organul litativ Ia care a ajuns poe­ tea categorică a poetului de © FLORICA BRADU nc
mate din personalul între­ nostru tutelar, înţelegînd bi­ zia românească actuală, vo­ a-şi formula ideile în ima­ readuce cîteva melodii de
dopuri din masă plastică, o- prinderii patronatoafe, care ne orientarea nouă a învăţă- lumul „Un om în agora" gini plastice. Concreteţea demult: „Lloară, Lioară",
biecte uzuale din lemn, obi­ să sprijine activitatea atelie- mîntului, ne-a acordat tot de Dumitru Popescu este acestor imagini este pe mă­ „Bătrînit-am, dar nu-i tno-
ecte de artizanat, cusături ş.a. relor-şcoală. La Şcoala gene­ sprijinul solicitat. fârâ-ndoială un eveniment sura ideaticii identificate cu dru“, „De-aş avea drăguţ
Pe lingă cele consemnate rală de zece ani din Orăştie, — întreprinderea noastră editorial. Volumul dăruieş­ cea care însufleţeşte pe fie­ să-mi placă", „Am oleacă
pînă acum se mai adaugă şi măsura a prins viaţă : asis­ — ne spune la rîndul său te cititorilor o mostră de care om de lîngă inima de urîtU".
propunerile făcute chiar la tenţa tehnică aste asigurată ing. loan Cîndea, directorul poezie angajată, profund poetului. O suită de imagini
inaugurarea microîntreprin- de o „catedră obştească pen­ Întreprinderii de industrie lo­ ancorată într-o realitate evocă marile personalităţi © JAKAB DEAK MA-
derii de către elevi: lansa­ tru instruirea tehnico-produc- cală — este interesată în trăită de toţi membrii na­ ale istoriei româneşti, ne­ RIA împreună cu taraful
rea unei întreceri între cele tivă" formată din maiştri-in- mare măsură de pregătirea ţiunii noastre socialiste. In înfricate, ca şi urmaşii lor, Varga Lajos oferă şase me­
patru ateliere privind califa- structori ai şcolii şi din spe­ viitoarelor cadre de munci­ paginile volumului, apărut în faţa pericolelor care lodii de muzică populară
tea şi cantitatea produselor, cialişti şi muncitori cu înal­ tori calificaţi. Prin transfer, la editura Eminescu, se s-au abătut asupra neamu­ interpretate în limba ma­
acordarea trimestrială a stea­ tă calificare din cadrul în­ am dotat microîntreprinderea conturează profilul spiritual lui. ghiară.
gului de „fruntaş în produc­ treprinderilor patronatoare. cu maşini şi scule şi aşa al unui poet care îşi pune Fidel vocaţiei sale de
ţie" celui mai bun atelier, Amintim printre aceştia pe vom proceda şi în continua­ uneltele în slujba colectivi­ bard al vremurilor noi, Du­
rotaţia în funcţiile de condu­ Remus Micu, Ioan Borza, Ioan re. Aceşti elevi, care lucrea­ tăţii din care face parte, mitru Popescu laudă fiinţa Spectacole
cere, extinderea cooperării cu Ducoi, Ioan Nanu, Io^if Mi­ ză azi în microîntreprindere raţiunea existenţei sale fi­ umană pentru verticalitatea
alte unităţi şcolare din apro­ cu, Nicolae Cornea ş.a. sau fac practică în secţiile ind o permanentă comuni­ sa, pentru cutezanţa cu ca­
© Spectacolul de muzică
piere etc. In timp ce vizitam noua noastre, vor primi la absol­ care vie şi fierbinte cu se­ re îŞi înfruntă destinul. O- populară „îmi cînt doruri­
Cionca
de
I,a prima vedete, toate a- microîntreprindere, ne-a sur­ vire un atestat care le va nate Cristina întreprinderii este de muncitoare în secţia laptelui culturi selecţio­ menii săi. Acest raport se mul nu este o fiinţă dam­ le mele", al orchestrei
a
Simerla.
Este
industrializare
a
cestea ar părea simple imi­ prins în mod plăcut buna permite angajarea imediată în apreciată pentru munca sa. bazează, deopotrivă, pe co­ nată, ci una chemată să-şi „Bistriţa“, va fi prezentat
taţii. Dar, iată ce ne-a de­ dotare cu maşini şi scule a producţie fără a mai fi ne­ muniunea de Spirit şi sen­ făurească soarta singur, la Petroşani şi Livezeni (14
clarat directorul şcolii, pro­ atelierelor. Pentru interesul voiţi să urmeze o altă şcoa­ timent, pe trăirea acelor rămînînd o prezenţă eternă martie), Lonea şi Aninoa-
fesorul Gheorghe Panfilie: manifestat în patronarea şco­ lă de calificare. tulburătoare evenimente, de prin rodul harului său cre­ sa (15 martie). Vulcan şi
„In toate funcţiile principale, lii se cuvin menţionate Uzi­ Microîntreprinderea de la o frecvenţă cotidiană, care ator. Dealtfel, finalul volu­ Lupeni (16 martie).
elevii şcolii noastre sînt du­ na chimică din Orăştie şi în­ Şcoala generală de 10 ani din Şantiere gospodăreşte —■ 1973 luminează orizontul patriei mului reia amplificat aceas­
blaţi de către elevii Liceului treprinderea de industrie lo­ Orăştie este o noţiune nouă cu unde solare, la fel de tă idee, apelînd la anticul © Formaţia de muzică
economic din Orăştie, ceea cală. pe harta şcolară a judeţului pure şi incandescente ca şi exemplu al artei etrusce : populară „Vîlceanca" va fi
ce reprezintă un mare avan­ — In anul 1961, ne spune nostru. In curînd, vor lua inimile celor ce le alimen­ „Moştenirea etruscilor care oaspete al locuitorilor din
taj. Totodată, şi cadrele di­ ing. Gheorghe Vaier, directo­ fiinţă şi alte asemenea uni­ tează cu o constantă rîvnă — au trăit o viaţă aproape Simeria şi Băcia (14 mar­
dactice au responsabilităţi în rul uzinei, întreprinderea tăţi. Dar indiferent de mări­ Primele preocupări pentru a mai-binelui. frustră — e moartea trai­ tie), Gcoagiu (15 martie),
acest sens“. De pildă, şeful noastră a pornit la drum cu... mea, profilul, forma de or­ Poetul Dumitru Popescu nică, robustă“. Certej şi Săcărîmb (16
serviciului planificare, Valen­ trei maşini de injecţie. Cu ganizare, pe lîngă învăţarea vede în poezie o condiţie Durînd un edificiu liric martie), Ilia şi Dobra (17
tin Găldean din clasa a VUI-a alte cUVinte, microîntreprin- temeinică a unei meserii u- existenţială necesară, fără inspirat de contemporanei­ martie), Călan şi Toteşti
socie­ înfrumuseţarea localităţilor
C este ajutat de eleva Stela derea, azi inaugurată, avînd tile în vastul concert al de care viSe'le cutezătoare tate, dar adresîndu-se ca un (18 martie), cu programul
Avram din anul III-A al li­ în dotare o maşină de injec­ muncii, al dezvoltaţii s-ar înălţa cU mai puţin a- hronic urmaşilor, volumul „Vîlcca, cînteccle tale".
ceului economic şi de profe­ vînt. Desigur, „Un om în „Un om în agora" de Dumi­ @ Teatrul de păpuşi „V.
ţie, posedă 33 la sută din ca­ tăţii noastre socialiste, scopul
sorul Marin Becherescu. pacitatea noastră productivă primordial al acestei valoroase agora" este, în acest sens, tru Popescu pledează pen­ Vasilachc" din Botoşani e-
Deşi cîţiva fulgi o mai
Printre măsurile stabilite de de âcurn i2 ani! Dar nu iniţiative este pregătirea ele­ sperie, primăvara începe să răsadurilor de flori pentru expresia recunoaşterii rolu­ tru existenţa unei poezii cu fectucază un turneu de trei
etapa I de plantare).
după
urmă­
reprezentaţii,
secretariatul Comitetului ju­ ne-am rezumat doar la dota­ vilor pentru integrarea lor intre în drepturile ei. în­ Am privit oraşul Brad lui fundamental âl gîndirii o înaltă misiune socială, torul program : Hunedoa­
fără ca să renunţe la fru­
lirice, anume acela de a se
deţean de partid (20 Ianua­ re, ci acordăm materia pri­ activă şi conştientă în via­ cepem cu toţii să ne gîn- din punctul de vedere al gos­ elibera din chingile limite­ museţea izvorîtă din ea în­ ra — 15 martie, Deva —
rie a.c.) privind pregătirea mă necesară funcţionării ate­ ţă şi în sfera producţiei de dim, să ne preocupăm de podăririi, acum, în prime­ lor osificate estetizante. săşi. 16 martie, Petroşani — 17
tehnlco-productivă a elevilor lierelor, precum şi îndruma- bunuri materiale. primenirea aspectului loca­ le zile ale primăverii, după Vigurozitatea poeziei crea­ AL. COVACI martie.
lităţilor noastre, de înfru­ primele acţiuni de înfru-
museţarea lor. îiiuseţare. Am reţinut preo­
Orâşill Brad a ocupat în cupările asidue în privinţa
ultimii cîţiva ani locuri gospodăririi localităţii, pre­
fruntaşe în acţiunea de cum şi eforturile deduse
gospodărire a oraşelor (a- pentru ca în acest an ora­
nii 1965 şi 1967 — locul I şul Brad să fie din nou
pe judeţ, 1970 — locul IV frUntaş în întrecerea patrio­
pe ţară) şi aspiră şi în a- tică cu celelalte oraşe ale
cest an la un loc de frunte. ţării.
Din discuţia avută cu vi­ Am întîlnit, în aceste zi­
cepreşedintele Consiliului le, şi în alte oraşe ale. ju­
popular al oraşului Brad, deţului nostru preocupări
tovarăşul Voicu Stan, am pentru pregătirea apropiatei
reţinut cîteva din acţiunile campanii de gospodărire,
întreprinse pînă acum în aceeaşi dorinţă de a începe
ce priveşte gospodărirea o- munca pentru înfrumuseţa­
raşului, precum şi obiecti­ re.
vele propuse şi preocupările In oraşul Uricani am stat
din perioada imediat urmă­ de vorbă, despre gospodă­
toare, necesare atingerii rire şi acţiunile întreprinse
scopului final — nedecla­ deja sau pregătite, cu tova­
rat însă — de a se situa răşul Ioan Mihuţ, secretarul
şl în acest an, în privinţa consiliului popular orăşfe-
gospodăririi, între oraşele nesc.
fruntaşe ale ţării. Hotărîrea unanimă a lo­
Printre obiectivele mai cuitorilor oraşului Uricani e Scfefiă din filmul romănesc „Nunta de piatră", care va rula tnceptnd de mtine la cinemato­
mari propuse de gospodarii .aceea de a trece, imediat ce graful „Arta“ din Deva.
oraşului Brad pentru reali­ timpul va permite, la rea­
zarea în acest an, putem a- lizarea tuturor obiectivelor
minti terminarea lucrărilor propuse. Se va face totul
la complexul sportiv Brad pentru înfăptuirea lucrărilor Debut promiţător
(terenul de fotbal, amenaja­ dirt planul de gospodărire,
rea unei tribune cu 500 prevăzute a se efectua prin Aflăm
locuri, terminarea cabine­ muncă patriotică: întreţi­ la vînătoare
Atmosferă obişnuită tn atelierul „artizănat-croitorlc“ aî microîntrcprindcril. Pîriă la sfîrşitul lor de la poartă, vestiare­ neri de străzi, plantări şi
vînătoare
de
Filiala
anului şcolar, valoarea totală a producţiei planificate va trebui să se ridice Ia suma de 4 659 lei ! lor, precum şi amenajarea întreţineri de zone verzi, pescuu sportiv Brad a por­ şi
tlrumurilor de acces spre taluzări şi regularizări de nit... cu dreptul şi în acest CUM FOLOSIM COLECŢI­ xecuţie nu corespunde cerln- J
stadion). maluri. Prin muncă patrio­ ah. Âsfiei pînă in prezent au ILE DE ZIARE Şl REVISTE ? ţelor, tavanul fiind construit \
fost predaţi la plan cinci mis­
Există preocupare pentru tică se prevede să se rea­ treţi şi numărul lor este in atît de jos incit nu permite U
In fiecare an, la nivelul or­
transportarea şi împrăştie- lizeze lucrări în valoare de continuă creştere. Totodată se ganizaţiilor de masă şi ob­ amenajarea scenei. Deşi a a- ?
vut stabilite „n" termene sca- 1
susţinută
acţiune
66 rea zgurii pe alei şi ame­ peste 4 milioane lei. Pla­ desiâşoară o combaterea îri răpitoa­ şteşti, instituţiilor, întreprinde­ dente pentru darea în folo- l
şi
pentru
nul de acţiune întocmit a
najarea
terenurilor
joa­
de
acest
rCuşindu-Se
relor,
ca
fon­
se
anumite
rilor
alocă
Lecţie practică pentru viorii ghizi pentru copii între blocuri fost adus la cunoştinţa oa­ interval să se împuşte 11 duri pentru realizarea dă a- sinţă, nimeni nu s-a invred- i
că
(au fost deja transportate menilor prin intermediul vulpi, Î30 ciori şi coţofene. au a- bonamente la diverse ziare şi nicit să le respecte. Ultimul i
constructor - I.G.C.L. Brad - ^
O
deosebită
satisfacţie
peste 60 de basculante şi deputaţilor. S-au luat deja vut-o vînuiorii în urmă cu
Un grup de tineri de Ia cursul de ghizi şi cu bulgări şi tăvăleli prin zăpadă. Timpul se au ieşit la muncă patrioti­ măsuri pentru ca materia­ cîteva zile cînd au reuşit să reviste, publicaţii de speciali­ a promis că plnă la sfîrşitul 1
organizatori turistici difi Hunedoara, cărora scurgea repede şi spre seară în sufletele că sute de oameni în zilele lele necesare să fie procu­ împuşte în fondul nr. 3 Bul- tate. Aceste importante rriij- lunii august d.c. construcţia ’
li s-au alăturat şi alţi doritori de drtlmeţie. tuturor au început să SC strecoare temeri că favorabile). rate în primul rînd pe plan zeşti un rfs (al dbiica exem- lodce de informaţie contri­ va fi gatd. Să mai credem ? \
fond).
acest
piai
împuşcat
în
şi excursii montane au plecat într-o sîmbă- nu vor avea cu ce să se intoatcă. Un telefon In ce priveşte metoda de local. Se pregăteşte amena­ Bucuria a fost dublă. In pri­ buie la o mai bună cunoaş­
tă după-amiază spre cabana Rusu din Pa- de la B.T.T. Deva i-a liniştit însă pe toţi. Un lucru a edililor din oraşul jarea la Uricani a unei var- mul rînd fiindcă au reuşit tere a politicii partidului şi CONSUMUL DE CREIOANE
rîng. Numai că autobuzul pus la dispoziţie autobuz sosit cu excursionişti în Deva a ple­ Brad în problemele gospo­ niţe, precum şi procurarea să împuşte un animal care a statului nostru, a rezultatelor
multă
vămuit
fondul
vreme
de B.T.T. a rămas în pană de motor undeva cat spfe cabana Rusu după tinerii drumeţi. dăririi, putem remarca în- balastului din rîul Jiu. Bulzeşti de un număr impor­ obţinute de oamenii muncii Deşi nu este un Indicator
pe drum şi exista şansa ca tinerii să nu mai S-a mers pe jos, prin zăpadă, pînă în locul tîlnirile între alegători şi Ne putem da seama din tant de capre şi iezi de ca­ in opera de construire a so­ de plan, în evidenţele cen- i
pre roşii : în al doilea fîrid
ajungă unde şi-au propus. S-a apelat Ia de unde nu mai putuse urCa autObilzitl. Nă­ deputaţi, în care aceştia din exemplul celor două oraşe pentru că au reuşit să aibă cialismului in patria noastră, trului de legume şi fructe din t
I.G.C. Petroşani, care a trimis un autobuz meţii şi aluncCuştil provocau căderi, dar itiai urmă informează asupra că acţiunea de gospodărire in palmaresul lor vînăloreSc a modului in care prind viaţă Petroşani figurează consumul, i)
în întîmpinarea excursioniştilor. Numai că adesea se cădea voit. Muntele înveşfihîritdt realizărilor şi, cu sprijinul şi înfrumuseţare a fost de­ acest trofeu cinegetic. care diferite iniţiative sau metode în ariul trecut, a peste 850 i
este o raritate în pădurile din
nici acesta n-a putut merge prea mult din­ în mantia imaculată de nea avea iln farrtiec alegătorilor, fixează obiecti­ clanşată. Şi, momentul în judeţul nostru. tehnologice noi. Astfel, colec­ creioane. Cineva ar fi poate )
colo de Petroşani din cauza drumului ane­ deosebit. vele acţiunilor imediate. care trebuie să pornim cu Paralel cu aceste acţiuni de ţiile devin adevărate docu­ tentat să creadă că cifra nu \
voios şi a zăpezii. Restul distanţei a fost La întoarcere, în autobuz, au domnit cîn- toţii la acţiune e tocmai a- îndeplinire a sarcinilor de mente care, completate la zi, este exagerată. Dacă se ra- l
parcufs pe jos. teCtil şi bucuria. Dintre primele acţiuni ce cest început de primăvară, plan şi de combatere a răpi­ oferă un preţios sprijin celor portează insă la numărul sa­
susţi­
toarelor
se
desfăşoară
care le studiază.
Cabana a primit cu multă căldură pe oas­ Deşi cu peripeţii, această frumoasă excursie s-au întreprins în Brad, pu­ aceste ziie în care fiecare nut şi acţiuneă de distribuire lariaţilor - mal puţini de 25 \
vînatului,
hranei
peţii îmbujoraţi de eforturile urctişului şi de a fost de neuitat. Ea n constituit o lecţie tem remarca mobilizarea lo­ putem ieşi de.ia pe stradă, in teren şi a depozitată ciţ grijă Cu toate insă că aceste reiese că nivelul „consu- l
strinsă
aerul rece de munte. Un ceai fierbinte, o catarilor de către asociaţii în jurul blocului, să ne a- din vara ânului 1972. Printre colecţii sînt utile şi in ace­ mului" este destul de ridicat, )
muzică vioaie, dans şi multe, multe glume practică şi plină de învăţăminte pentru vi­ la curăţenie în jurul blocu­ ducem aportul la curăţirea vinătorii fruntaşi de la aceas­ laşi timp înmagazinează în revenind aproape săptămînal )
au făcut seara foarte plăcută. itorii ghizi. rilor şi începerea lucrărilor şi înfrumuseţarea zonelor tă filială se numără Viorel ele o anumită sumă de bani, cite un creion pe cap de om. I
Drăghlci,
Avram
ion
1
A doua zi, au fost organizate o mulţime N. STAICU de primăvară în zonele verzi, a spaţiilor de joacă, Ciocan, Viorel Stan. Remus : i ele nu sînt întotdeauna îngri­ Evident, aici s-a scris cam ?
Faur,
de jocuri tinereşti. Nu au lipsit schiurile şi corespondent voluntar verzi (corectarea coroanei a locurilor în care trăim şi Stingă. jite, răminind descompletate, mult. )
săniuţele, nici acele veşnic copilăreşti bătăi hunedoara pomilor ornamentali, plan­ muncim. V. FUMURESCU i drept urmare inutile. Nfe-a iz­ S-au dat asigurări că s-a ^
tări de pomi şi pregătirea DOINA COJOCARU medic bit acest lucru intrind in ho­ pus stop birocraţiei şi con- l
lul Comitetului orăşenesc Că­ sumul specific de creioane
lan al U.T.C. Pe o măsuţă este în scădere. Semne bune ,
HbEKHBMPB8MB FBcasnacHsaaB erau aruncate fragmente de anul are. i
colecţii ale ziarelor „Scîn-
teia", „Scihteia tineretului", CONSTATAREA \
deaUna. Avem nevoie de mai
bovine, şoşoni nr. 37-40, pan­
gazine noi de unul şi respec­
lo comuna Lunca Cernii de Jos mulţi ciorapi din bumbac. Se tofi negri nr. 36-37 (113 lei tiv doi ani. N-au nici azi uşi, revistei „îinărul leninist". U- NU ESTE NOUA ^
nele nu sinf pomplefate din
trimit din cînd în cînd cîte­
va perechi. perechea), păturile cu preţul ferestre, pardoseală şi tencu­ decembrie anul trecut, altele Ca şl in alţi ani, cu oca- i
de 101 lei bucata, indispensa­
lucrări
ieli
interioare.
Aceste
Aprovizionarea populaţiei control obştesc — am vizitat Ar trebui făcută o mai ju­ Oamenii au solicitat să li bili pentru bărbaţi, chiloţi fla- cad în sarcina cooperativei, din 14 februarie. Peste ele, zia verificării de fond la co- t
poştaşul, credem, a lăsat nu­
operativa
Tur-
din
agricolă
i
din satele de munte s-a îm­ mai multe unităţi. Am con­ dicioasă dirijare a mărfurilor se trimită mai multe prepa­ nelaţi pentru femei, batiste, dar nu este nici semn că se mere răzleţe. Unele au dis­ daş, comisia de revizie a u- 1
bunătăţit în mod simţitor. A- statat că magazinele sînt mai pe reţea... rate din carne ieftine — me­ anvelope, camere şi axe pen­ va trece în curînd la amena­ părut. nităţii a constatat, între alte- l
cest lucru ne-a fost confirmat bine aprovizionate cu mărfuri Aceasta este părerea expri­ zeluri, tobă, ciolane afumate, tru biciclete. jarea şi darea lor în folosin­ Oare e chiar aşa de greu le, că in anul trecut s-au fă- 1
de mulţi cetăţeni întîlniţi în alimentare şi industriale. Ce­ mată de cetăţeni şi de condu­ precum şi slănină şi costiţă Trebuie pusă ordine şi în ţă. Locuitorii acestor sate au să fie ţinute la zi aceste co­ cut plăţi (in bani şi produ- *
magazinele din satele comu­ tăţenii întîlniţi în magazine şi cătorii comunei. Mie — ne modul în care se face trans­ solicitat înfiinţarea în comu­ lecţii de ziare şi reviste ? Ti­ se) pentru lucrările efectuate \
nei Lunca Cernii de Jos. Co­ cu care am stat de vorbă spunea gestionarul magazinu­ afumată. De asemenea, doresc portul plinii de la brutăria na lor a unui depozit de ma­ nerii ute'cişti au nevoie de de forţe dinafară, care insu- i
mitetul comunal de partid şi ne-au declarat că sînt mulţii- lui din Gura Bordului — îmi să primească peşte congelat. din Lunca Cernii de Jos la teriale de construcţie. ele ! mează peste 120 000 lei. Ce /
consiliul popular manifestă o Este de datoria conducerii însemna dacă se mobilizau 1
preocupare permanentă faţă cooperativei din Tuştea, a or­ VOR MA! RĂSĂRI OARE toţi cooperatorii la executa- (
de această problemă şi inter­ ganelor judeţene ale coope­ CARTOFII ? rea lucrărilor agricole ? Râs- i
vin la organele comerciale raţiei de consum să manifes­ punsul este simplu. Un cîş- 1
pentru satisfacerea mai depli­ te mai multă solicitudine faţă întrebarea de mai sus şi-o tig de 6 lei la. fiecare nor- (
nă a cerinţelor consumatori­ Aprovizionarea populaţiei s-a îmbunătăţii de cerinţele cumpărătorilor pun pe bună dreptate co­ mă. !
lor. de la sate; să ţină seamă de operatorii din Birsău, Unde In acest an mai sînt oare /
Organele locale de partid şi propunerile pe care le fac şi se pare că se experimentea­ dispuşi cooperatorii să ac- •
de stat, cetăţenii au confir­ să li se răspundă cînd şi cum ză o nouă „tehnologie" de cepte astfel de situaţii ? Este \
mat că şi conducerea coope­ vor putea fi soluţionate une­ cultură. Despre ce este vor­ in folosul unităţii şi al lor l
rativei de consum Tuştea, ca­ Sa sînt însă unele lipsiri de înlăturat le din doleanţele lor. Organe­ ba ? In toamna anului trecut, personal să evite asemenea
re a mai fost criticată în co­ le comerciale judeţene n-au aici au rămas nerecoltaţi o aspecte nedorite.
loanele ziarului pentru că ne­ dat încă un răspuns propune­ parte din cartofi. In ceea ce
glija unităţile sale din aceas­ rilor cetăţenilor şi organelor priveşte suprafaţa, opiniile di­ DINTR-UN CONDEI 1
tă comună, acordă mai multă locale de partid şi de stat feră, aproximîndu-se intre 1,5-
atenţie aprovizionării popu­ miţi de modul în care sînt a- lipseşte grisul. Ii dau eu cu Din unele magazine lipsesc a- celelalte magazine. In pre­ pentru arondarea magazinelor 6 ha. Oricum, cert este că u- Pontarea corectă a lucrări- l
laţiei. Au fost luate o serie cum aprovizionaţi şi serviţi. sacul — ne spunea Ioan Pas- numite sortimente de compo­ zent pîinea se transportă în săteşti altei unităţi, pentru că nitatea a înregistrat o seri­ lor executate de către fieca- )
de măsuri — ne spunea tova­ Magazinul universal din Lun­ cotescu, gestionarul magazinu­ turi — prune, struguri, caise, saci cu căruţele de către u- este foarte greu să treci prin oasă pierdere aie cărei con­ re cooperator, se ştie bine, 1
răşul Miron .Nedoni, secreta­ ca Cernii de Jos pune la dis­ lui din Lunca Cernii de Sus cireşe — şi unele conserve de nii cetăţeni sau cu maşinile oraşele Haţeg, Călan şi Hu­ secinţe trebuie să fie supor- este o îndatorire elementară l
rul comitetului comunal de poziţia cetăţenilor cantităţi — că am destul. La magazi­ legume. Toate aceste produse care transportă lemnele din nedoara ca să ajungi la Lun­ tdfe de către cei vinovaţi. a brigadierilor, un act de r
partid, primarul comunei — îndestulătoare de făină, orez, nele din Negoi şi Gura Bor­ se găsesc din belşug în depo­ pădure. Cînd plouă — ne re­ ca Cernii, să aprovizionezi cinste şi dreptate. Brigadle- T
care au dus la îmbunătăţirea zahăr, ulei, paste făinoase, dului nu s-a livrat întreaga zite. Există deci posibilitatea latau cetăţenii din Gura Bor­ magazinele. Aceasta s-ar pu­ DE 15 ANI Tot in... rul Andronic Popa, de la ţ
aprovizionării şi servirii popu­ conserve de carne, peşte şi cantitate de mălai, conform de a se satisface pe deplin dului — la noi nu mai ajun­ tea face mai bţne şi operativ CONSTRUCŢIE C A.P. Sîrbl, a Ignorat însă i
laţiei. Nu mai există goluri legume, compoturi, pîine şi al­ repartiţiei, pe cînd la maga­ cerinţele consumatorilor. ge pîine, ci o cocă lipicioasă. de la Hunedoara. S-ar putea această obligaţie. Dovada ? ’
mari în aprovizionarea maga­ tele. Se găseşte, de asemenea, zinul din Lunca Cernii de Jos Este cu totul inexplicabil Există o dorinţă mai veche ca aprovizionarea s-o facă şi Deşi pare de necrezut ca La împrăştiatul îngrăşăminte- ţ
zinelor. Populaţia găseşte a- un bogat sortiment de textile, s-a găsit din abundenţă. de ce nu se găseşte petrol. A- exprimată de locuitorii aces­ I.J.E.C.O.O.P. direct din de­ la construcţia unui cămin cul­ lor chimice a făcui pontaje l
cum in cantităţi suficiente tricotaje, confecţii, articole de Nu sînt satisfăcute şi alte ceăsta nu este altceva dccît tor sate : să se aducă şi mo­ pozitele sale din Deva, ca a- tural să se lucreze 15 ani (!), pentru cantitatea de 30 tone, ,
produsele alimentare de bază mercerie şi de uz casnic. cerinţe ale populaţiei din lipsă de prevedere din par­ bilă la magazinul universal ceastă sarcină să cadă în răs­ realitatea confirmă şi un ase­ deşi unitatea nu avea in stoc )
şi o gamă largă de produse La magazinul din satul Gu­ partea locului. Noi cerem — tea conducerii cooperativei. din Lunca Cernii de Jos, bi­ punderea sa directă. Soluţii menea record. El este evi­ decît 14 tone (!). Rezultatul ? (
industriale. ra Bordului — unitate care spunea tovarăşa Saveta Po­ In ce priveşte produsele in­ neînţeles pe bază de comenzi sînt mai multe. Factorii de denţiat în satul Tirnava de S-au pontat in plus 11.5 nor- 1
Pentru a vedea la faţa lo­ aprovizionează atît localnicii deam din Gura Bordului — dustriale sînt şi aici unele de­ şi contracte ferme. S-a pro­ răspundere să opteze pentru Criş, comuna Vaţa de Jos. me. Urmarea ? Sus-numitul a i
cului progresele înregistrate cît şi muncitorii forestieri — şi gestionarii fac comenzi să ficienţe. Cetăţenii solicită ciz­ mis că va fi soluţionată fa­ Odiseea acestui obiectiv am fost amendat cu 150 lei şi o- \
şi neajunsurile care mai per­ se găseau mărfuri din abun­ ni se aducă produsele pe ca­ me de cauciuc pentru bărbaţi vorabil încă de anul trecut. cea mai bună din ele şi să ascultat-o de la învăţătorul bligat să suporte din pro- 1
sistă în acest domeniu — în­ denţă. Aceeaşi situaţie am în­ te le solicităm. La Tuştea, la (nr. 43 şi 44), iar pentru fe­ Nu s-a făcut nimic şi oame­ rezolve problema Mircea Vlad. Intre altele, am priul buzunar valoarea plăţii '
soţiţi de tovarăşul Minuţ Ter- tîlnit şi la magazinul din sa­ conducerea cooperativei, cere­ mei (nr. 36-39). Sînte ceiuite nii aşteaptă. In satele Meria notat că nici proiectul de e- efectuate în plus. ţ
lea, preşedintele comisiei de tul Lunca Cernii de Sus. rile noastre nu se aud întot- ghete nr. 36-39, cu talpă de şi Negoiu s-au construit ma- N. BAD1U