Page 50 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 653 ® JOI 15 MARTIE 1973

In sala cinematografului
din Haţeg mal bine de 150
mmm de oameni, în marea majo­
ritate mame, ascultă cuvîn>-
? 1
CUM ACŢIONAU PENTRU ÎNFĂPTUIREA MASURILOR PLENARE11 tul profesoarei Carolina Tîp»
joianu — preşedinta comi­
tetului
lor. orăşenesc al femei­
S-a renunţat la referatul
tipic, şi-n locul lui atenţia
Vom întări şi mai mult Creşterea continuă a este captată de ecran. Ima­
ginile cu strunguri în plin
mers, cu tablouri de co­
menzi pe ale căror cadrane
exigenţa In execuţia calităţii stîlpilor indicatoarele oscilează con­
tinuu, cu suveicile care a-
leargă neobosit într-o parte
reparaţiilor hidraulici, a şi alta şi cu atîtea alte as­
pecte ale locurilor dc mun­
că unde tinerii se formea­
De îndată ce au fost date lalţi se dovedesc compe­ ză pentru viaţă, par ceva o-
publicităţii cuvîntarea to­ tenţi nu numai în produc­ performanţelor tehnice blşnuit. Dar locul lor îl iau
varăşului Nicolae Ceauşescu ţie. Majoritatea urmează li­ şi altele. Pletoşi şi... nespă­
— rostită la Plenara C.C. al ceul seral şi constituie e- După cum bine se ştie, înnoire şi ridicare a calită­ laţi (ultimul termen l-am
P.C.R. din 28 fcbruarie- xemplu de comportare în Fabrica de stîlpi hidraulici ţii lor. desprins din indignarea ţi­
2 martie a.c. şi Rezoluţia uzină şi în afara ei. din Vulcan produce de cîţi- Transpunerea în fapt şi nui părinte aflat în sală r
plenarei — împreună cu De fapt, tot ce întreprin­ va ani echipamentul de sus­ la noi a acestor deziderate „Să le fie ruşine, nespă-
echipa de lăcătuşi pe care dem este subordonat dorin­
o conduc am organizat o ţei de-a transpune neabă­ ţinere pentru abatajele mi­ va duce desigur la ridicarea
exploa­
de
nelor din Valea Jiului. Cu
performanţelor
amplă dezbatere, fixîndu-ne tut în faptă prevederile par­ utilajul produs de noi se tare a stîlpilor şi agregate­
obiective precise pentru tidului cu privire la per­ înlocuiesc „codrii din a- lor de susţinere. Nici nouă
munca noastră din acest fecţionarea întregii noastre dîncuri", redueîndu-se consi­ nu ne este indiferent cum
hotărltor an al cincinalului. derabil consumul specific la iese produsul pe poarta u-
Cu acest prilej s-a scos activităţi, hotărîrii cu care materialul lemnos, folosit pe zinei.
în evidenţă necesitatea unei ne-am angajat la finaliza­ o scară din ce în ce mai
exigenţe sporite în execu­ rea înainte de termen a cin­ redusă pentru susţinere. Aşa Bine arăta secretarul ge­ In cadrul planului de producţie al Şcolii profesionale de construcţii Deva un loc ^ impor­
ţia lucrărilor de întreţineri cinalului. cum se sublinia şi la recen­ neral al partidului în cu- tant 11 ocupă şi executarea obiectelor de artizanat. In Imagine . doi dintre elevii annlnl I lnsta
şi reparaţii la maşinile şi vîntul său la plenară, cînd latorl încălzire centrală — Dumitru Stolan şl Florin Sole, finlsînd un lampadar.
utilajele din cadrul secţiei FLOR1AN TRUŢA ta plenară a C.C. al P.C.R., spunea că respectarea indi­ Foto! VIHGIL ONOIU
noastre atrăgînd atenţia a- se impune ca în toate uni­ catorilor de calitate este o
supra calităţii lucrărilor e- şeful echipei de lăcătuşi tăţile industriale să aibă loc obligaţie de prim ordin a
xecutate şi rolului economic din cadrul secţiei mecanice un continuu proces de mo­ fiecărei întreprinderi, dar
pe care îl prezintă reduce­ a Uzinei „Victoria" Câlan dernizare a produselor, de pînă la urmă ea este o sar­
rea timpului de imobilizare cină patriotică a fiecărui co­
a maşinilor şi utilajelor în lectiv, a fiecărui muncitor.
reparaţii. La aceste îndemnuri trebuie Q gazetă satirică modei laţii !"), cîţiva din coi pe
r să ne gîndim cu toţii, să
Am pornit de la unele căutăm să ne achităm fie­ care viaţa nu-i ţine nici cei
realizări obţinute anterior. care la locul nostru de puţin ia remorca sa, trezesc
Da un strung de mare ca­ muncă, aşa cum se cuvine, In organizarea unei acti­ a comportamentului critica­ diciile pe care le aduc ele dezaprobare.
pacitate aflat în secţie am de sarcinile .pe care le a- ve şi mobilizatoare agitaţii bil nl unor oameni, a stă­ autobazei — prin ncfolosi- „De ce, vreţi să ziceţi c-o
reuşit să reducem durata Nafa Andrlca vizuale, gazeta satirică se rilor de fapt negative ce rea integrală a timpului de respect numai dacă-i duc
reparaţiilor de la 5 zile vem de îndeplinit. impune ca o formă eficien­ frînează în ultimă instanţă lucru —, asigurării unul sacoşa ?" — întreabă obraz­
(planificat) la numai 32 de tă. Pentru a asîgura efici­ bunul mers al procesului transport rapid, ritmic, ini­ nic un „dolofan“ de 17-18
ore Timpul economisit a MIHAI GUDASZ enţa scontată, materialele, de producţie, aduce preju­ ţiativei ce a pornit din si­ ani. afundîndu-şi mîinile în
permis strunjirea suplimen­ maistru principal caricaturile ce se afişează c dicii unităţii, colectivului de nul acestui colectiv ca o zi adîncul buzunarelor şi pă­
tară a 4 cilindri de laminor la F.S.H. Vulcan necesar să abordeze cu salariaţi. din lună maşinile să func­ şind senin lîngă mama
de peste 12 tone, ceea ce 0 harnică promptitudine aspecte con­ Astfel, în vîrful peniţei ţioneze cu carburanţi econo­ mîinile căreia două sacoşe
echivalează cu o cincime crete. O astfel de gazetă au fost prinse stări de fapt misiţi. cu cumpărăturile făcute la
din producţia lunară a sec­ In pas cu este cea a autobazei din ca existenţa unor autoca­ Referitor la promptitudi­ piaţă atîrnă greu.
ţiei. Haţeg, purtînd denumirea mioane şl autotractoare ca­ nea cu care acţionează co­ Natura sudează, la dimen­
In prezent avem de efec­ îngrijitoare termenele „In lumina farului“, al cărei re staţionează în garaj de lectivul de redacţie e nece­ siuni incalculabile, legătura
tuat o reparaţie capitală la colectiv de redacţie este al­ foarte mult timp din lipsă sar să amintim că au exis­ dintre mamă şi copil. Cît
un important agregat. Ter­ cătuit din tovarăşii Ion Pă- de piese de schimb, modul tat cazuri cînd şi de două de greu îi vine deci celei
menul de execuţie a repara­ de execuţie călele, Adam Bogdan, Ion defectuos de păstrare a or­ ori pe zi s-au schimbat edi­ care — ia vorbitor — stă
ţiei este de 12 zile. După ds animale Clep, secretarul comitetului dinii şi curăţeniei. Există ţiile gazetei. Desigur, stră­ faţă în faţă cu cel căruia
stadiul lucrărilor, mărturi­ de partid, în acelaşi timp salariaţi care dorm în tim­ daniile celor rare o pregă­ i-a dat viaţă şi dc care o
n-au
fost
zadarnice.
teau
epigramistul,
şi
graficianul
sesc cu convingere că vom Lotul 51 al Şantierului într-un cuvînt sufletul gaze­ pul serviciului, ce vin în Şi dacă abaterile de care desparte acum o masă. Sim­
nr. 5 Orăştie are de reali­ stare de ebrietate sau plea­ bolic masa constituie şi ba­
scurta acest termen cu cel tei, Pompiliu Tăşală, Adrian pomeneam au scăzut în ul­
zat în acest an un impor­ că mai repede de la lurru ; riera impusă dc lege. Se
puţin 2-3 zile, fapt ce va tant volum de apartamente Păstioiu. în timpul serviciului, unii timul timp, aceasta se da- luptă cu sine însăşi ca ce­
aduce secţiei noi sporuri de şi alte obiective sociale des­ Acţionînd sub deviza lăcătuşi lucrează la repara­ toreşte, fără îndoială, pe lui căruia i-a dat viaţă să-i
Neta Andrica este una din cooperatoarele fruntaşe rea de maşini particulare lingă munca educaţională
producţie. care lucrează în cadrul fermei zootehnice a C.A.P. tinate muncitorilor din în­ „Prin tot ceea ce publicăm dincolo de gardul autoba­ desfăşurată de organizaţiile insufle şi tăria de-a depăşi
Deşi conduc o echipă for­ din Ilia. In munca pe care o desfăşoară ca îngriji­ treprinderile industriale ale să servim educaţiei socia­ zei. Caricaturile şi materia­ de partid, U.T.C., sindicat, încercarea prin caro trece.
Cît de greu trebuie să-i fie
oraşului. Faptul că încă din
mată în exclusivitate din toare de animale dovedeşte multă pricepere şl inte­ primul trimestru al anului, liste“, gazeta satirică amin­ lele expuse nu numai că au alţi factori şl gazetei sati­ acestei mame !
tineri, ţin să menţionez că res. Anul trecut a îngrijit un lot de 37 viţei pînă Ia sarcinile se prezintă deose­ tită a devenit un instru­ reflectat aceste stări de fapt rice, al cărei ascuţiş de pe­ ...Imaginile se succed. O
virsta de 6 luni, aducînd cooperativei un venit total ment cu evidente valenţe ieşite din comunul obişnuit, niţă s-a făcut de fiecare da­
n-am înregistrat „căderi" ale bit de mobilizatoare a ge­ educaţionale, de îndreptare tă simţit cu promptitudine. surprind pe Sevastiţa Bor­
utilajelor între două repa­ de 32 800 Iei. Cu aceeaşi preocupare şi interes mun­ nerat un ritm constant şi dar au evidenţiat şi preju­ can, de undeva din jurul
alert în realizarea obiective­
raţii planificate — rezultat ceşte şi în prezent la îngrijirea lotului de animale Sucevei, mamă a trei copii
pe care îl are în grija sa. Asigurarea unui minim lor, ceea ce va fi însoţit — şi femeie (cum subliniază
elocvent despre exigenţa şl după cum aprecia tehnicia­ comentatorul) stăpînită de-o
garantat de 1 200 lei constituie atît pentru ca, cît şi
responsabilitatea cu care bă­ nul constructor, Antonie Ia- boală ce nu iartă. Avea s-o
pentru toţi crescătorii de animale, un puternic sti­ cob — de acoperirea în pri­
ieţii mei privesc calitatea re­ BIBUOTEC ■prezenţă definitorie m dovedească şi inscripţia de
mulent pentru a obţine rezultate şi mai bune în mele trei luni a peste 2(5 la pe una din crucile cimiti­
paraţiilor. Tineri cum sînt sută din volumul de con­
creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere. rului. Soţul, Dumitru Bor­
Ioan Tirt, Tibi Vlăiconi, strucţii prevăzut pentru a- can, tatăl celor trei minori,
Miron Oprescu şi toţi cei­ cest an. inginer de profesie, a ple­
Blocului G1 cu 119 garso­ peisajul cultural al comunei cat. Cînd obiectivul apara­
niere i se execută ultime­ tului de filmat îl surprin­
le finisaje interioare în ve­ de undeva şi cînd e între­
Ângajafi eu toate for|e!e pentru derea recepţionării blocului In comuna Vaţa de Jos, în făşurător, cu evidenţierea tu­ cartea social-politică cît şi bat de ce n-a mai dat un
peste A>1 mult o săplămînă,
turor
atra­
băilor
Blocului D5 — cu termen incinta biblioteca staţiunii, se gere a posibilităţilor de Pentru cele cu cartea economică, de semn de viaţă soţiei şi co­
piilor, răspunsul e cel mai
noi
cititori.
cum
după
comunală.
află
specialitate
deşi,
dezvoltarea comunei de predare la 30 iunie — i Pentru cei peste 6 000 de lo­ reuşita unor acţiuni ale bi­ ne informează tovarăşa Va- cinic : „Păi, n-am avut
s-au terminat deja 3 nive­
timp. Am fost ocupat!". Şi
bliotecii au fost atraşi la rea­
la
cuitori ai comunei există un
luri permiţînd atacarea ten­ bogat fond de carte — peste lizarea acestora intelectuali leria Şuvaina, inspector cul­ „ocupatul" acesta durase
judeţean
de
Comitetul
cuielilor interioare. La blo­ de pe raza comunei, au fost patru ani.
Comuniştii, toţi cetăţenii In cadrul cooperativei a- In viitor vom acţiona cu cul B (cu termen de pre­ 12 000 exemplare, dintre care tură şi educaţie socialistă,
comunei noastre sînt anga­ gricole de producţie se ob­ şi mai multă fermitate pen­ dare la finele lunii viitoa­ 6 500 la biblioteca de centru, abordate teme şi prezentate s-au dat indicaţii pentru res­ Urmează aite imagini. In
jaţi cu toate forţele în mun­ ţin rezultate bune în reali­ tru informarea şi cunoaş­ re) astăzi se încheie ultima restul la cele 6 filiale şi la cărţi ; pe microgrupuri, a fost pectarea prezenţei lunare a sală e linişte totală. Doar
ca pentru traducerea în zarea planului la ferma zo­ terea cit mai temeinică de parte de zidărie. Căminul cele 6 puncte de împrumut. prezentat volumul „Documen­ unor asemenea activităţi şi în cîte-o dezaprobare, sonoră
viaţă a planului de dezvol­ otehnică şi se lucrează cu către toţi cetăţenii a hotă- pentru salariaţii U.C. Orăş­ Biblioteca este abonată ia te hunedorene" şi romanul programele bibliotecilor. In­ şi spontană, conturbă liniş­
tare economico-socială a sa­ răspundere pentru pregăti­ rîrilor recentei plenare a tie — are deja trei niveluri 28 de publicaţii social-politi- „Zilele" de Radu Ciobanu (pa­ dicele foarte scăzut al circu­ tea. E reacţia firească, in­
telor şi realizarea bugetului partidului nostru, pentru tencuite şi zugrăvite — deşi ce, de cultură şi artă, care radoxal faptul că, deşi exis­ laţiei cărţii în primele două dividuală sau colectivă. a
local. O muncă susţinută rea temeinică a campaniei mobilizarea lor la traduce­ termenul de predare este pot fi consultate zilnic la tă solicitări, la biblioteca pu­ luni ale anului, raportat la unor părinţi pe bună drep­
s-a depus şi se depune pen­ agricole de primăvară. Toa­ rea în viaţă a sarcinilor ce prevăzut pentru iunie. Com­ sediul bibliotecii. Există, tot blică din Vaţa de Jos nu e- cele 935 cărţi citite în aceas­ tate indignaţi. ,
tru asigurarea fondului cen­ te eforturile ce se depun au revin în dezvoltarea econo­ plexul comercial din noul aici, expoziţii dc carte social- xistă nici un exemplar din tă perioadă, trebuie să ducă Cînd se aprinde lumina,
tral al statului de produse drept scop să asigure depă­ mico-socială a comunei, cartier al Orăştiei ce va politică pentru tineret, o vi­ lucrările acestui apreciat pro­ la găsirea şi introducerea u- participanţii ia vizionarea
agroalimentare. Locuitorii şirea producţiei planificate pentru îndeplinirea angaja­ funcţiona începînd cu 1 iu­ trină a noutăţilor (care. ar zator hunedorean). nor forme cît mai eficiente şi documentarelor „Să treacă
satelor noastre, urmînd e- mentelor asumate în între­ nie este ridicat, acoperit, cu putea fi împrospătată mai Duminicile cîştigă numeroşi atractive de organizare a ma­ vara“, „La ea tc-ni gîndit".
xemplul membrilor de par­ la hectar cu 250 kg griu, 200 cere. uşile şi ferestrele metalice des), pentru elevi e afişată adepţi în rîndul micilor ci­ nifestărilor cu cartea. ..Dezertorii" olr. se situează
tid, al deputaţilor, au în­ kg porumb, 500 kg cartofi, montate. In fine. blocul A bibliografia pc ani de studiu titori veniţi la dimineţile de Se ştie că toate bibliotecile în realitatea acţiunii orga­
cheiat pînă acum contracte precum şi îndeplinirea pla­ IERONIM GRECU şi este asigurat fondul de basme, ilustrate cu diafilme. comunale au fost angrenate nizată pentru părinţii copi­
pentru 190 capete porcine, nului la efectivele de ani­ — cu termen do predare la Perioada de iarnă a mar­ într-un mobilizator concurs, ilor de la şcoala generală.
140 capete tineret bovin, secretarul comitetului comunal 30 decembrie — are execu­ carte prevăzut de aceasta. cat şi la Vaţa de Jos, ca la cu termen de desfăşurare pe Şl dincolo de toate, vorbi­
84 000 litri lapte de vacă şi male şi a producţiei anima­ de partid, primarul comunei tat deja jumătate din fun­ De asemenea, este expusă şi toate bibliotecile, dealtfel, şi întreg parcursul anului şi torii — Eugen Waidinger,
alte produse. liere. Boşorod daţii. lista punctelor de împrumut timpul de acţiune a nume­ destinat îmbunătăţirii, dezvol­ Maria Faur, prof. Margare­
ta
Maria
Zamfir,
Dumitru.
şi a filialelor şi un grafic des- roase cercuri de lectură — tării complexe a muncii cu prof. Alexandru Moisc etc.
25 pe raza comunei, trei în cartea în toate aşezările ju­
satul de reşedinţă. Răsfoind deţului. Bibliotecara Dorica — apreciază modul dc or­
Bulz ne împărtăşea dorinţa ganizare a manifestării şi
cele 12 activităţi cuprinse la de a populariza prevederile rolul acesteia. Din spusele
Săptămma şi olimpiada Prin extinderea acordului adunările cercurilor din Vaţa rilor. de a-i cîştiga în aceas­ elevii pe carc-i educă, am
lor, despre propriii eonii sau
concursului
rîndul
în
citito­
de Jos — toate foarte strîns
legate de munca în gospodă­
prestigiu,
mecanizatorilor - acţiuni rie a femeilor, punctate ici- tă competiţie de gradului de desprins marca răspundere
şi
părinţilor,
educatorilor
a
dedicată
ridicării
colo de tematici gen infor­
a opiniei publice, în forma­
(Urmare din pag. 1) lei pe salariat şi deci să ob­ execuţie la 9 mari lucrări, cu mare politică sau juridică, cultură a! cetăţenilor. rea caracterului viitorilor
ţinem în final o producţie su­ cîte 20 de zile pe lucrare, fapt am rămas cu impresia că, Desigur, ca începătoare, bi­ cetăţeni.
largi valenţe acţiona prompt acolo unde se plimentară de peste 800 000 ce ne va permite încheierea deşi bogat, acest plan nu a bliotecara din Vaţa de Jos Prof. Margareta Dumitru :
9 înregistrează rămîneri în ur­ lei. Datorită măsurilor preco­ planului anual înainte de ter- realizat prea mult în sensul In condiţiile create de par­
mă. nizate vom obţine prin acord fnen. chemării spre lectură, al dez­ are mai mult nevoie de spri­ tid şi stat, copiilor noştri
instructive si educaţionale Avantajele acestei forme de global efecte considerabile şi Dispunem de oameni har­ voltării afecţiunii pentru cre­ jinul intelectualilor comunei. le sînt deschise toate căile
muncă sînt clare pentru noi. în ce priveşte sporirea efi­ nici şi pricepuţi care înfrun­ aţia literară. Desigur, lipsa Entuziasmul şi dorinţa sin­ de afirmare. Principal e
De fapt, la recenta plenară a cienţei activităţii noastre. tă cu curaj intemperiile aces­ de experienţă poate fi o scu­ ceră de a da noi valori ale­ însă să-i facem, în primul
„Săptămîna mecanizatori­ sională a mecanizatorilor, C.C. al P.C.R. s-a atenţionat Astfel, prin reducerea cheltu­ tui anotimp capricios, care îşi rînd, OAMENI !".
lor" a constituit cadrul unui prezentîndu-li-se noile tipuri din nou necesitatea extinderii ielilor cu 3 lei la 1 000 lei organizează minuţios munca ză pentru bibliotecară — nu­ sei munci de răspîndire a Eugen Waidinger: „Am
dialog viu cu toţi tinerii me­ de maşini. S-au organizat muncii în acord global la toa­ producţie, vom obţine un vo­ pe şantiere şi care sînt con­ mită doar de trei luni — dar luminii tiparului, cu care Do­ asistat azi la cea mai bună
canizatori din cele 11 sta­ dezbateri pe teme de politi­ te categoriile de lucrări din lum de beneficii suplimentare vinşi de avantajele acestei nu şi pentru ceilalţi activişti rica Bulz a pornit în meseria lecţie de pedagogie pe care
ţiuni pentru mecanizarea a- că internă şi internaţională. construcţii. Iată de ce pînă la de peste 325 000 lei ; vom e- forme de muncă şi retribuire. culturali care au datoria să ei, sînt premise ale unui re­ şcoala şi organizaţia de fe­
griculturii din judeţ. Au fost Altele au vizat problematica sfîrşitul anului ne-am propus conomisi, de asemenea, prin­ Realizările de pînă acum fun­ o sprijine efectiv. viriment în toate domeniile mei ne-au putut-o oferi,
vizate în mod deosebit sarci­ vieţii sociale şi a muncii me­ să cuprindem în acord global tre alte materii şi materiale, damentează justeţea măsuri­ nouă, părinţilor !“.
5 tone de metal şi 55 tone de
nile ce le stau în faţă în canizatorilor, primirea în co­ ciment. Dar cel mai de sea­ lor întreprinse, oferă convin­ De fapt, necesitatea unui vieţii culturale a comunei. înlocuirea referatului cu
preajma declanşării campa­ lectivele de muncă a tineri­ peste 75 la sută din totalul gerea că alături de celelalte asemenea ajutor se conturea­ Un reviriment pe care o a- un ciclu de filme educative
niei agricole de primăvară, lor absolvenţi şi integrarea muncitorilor noştri. Vizăm mă angajament asumat de colective de constructori, ne ză şi la o sumară trecere in şeznre ca Vaţa de Jos îl me­ e meritorie. Laudele se cu­
necesitatea unei mobilizări lor în producţie, utilizarea op­ astfel să obţinem o creştere formaţiunile cuprinse în a- vom aduce şi noi contribuţia revistă a programului de ac­ rită cu prisosinţă. vin organizatorilor. Folosul
intense a tuturor forţelor timă a capacităţii mijloacelor a productivităţii muncii pe­ cord global este, fără îndoia­ la finalizarea cincinalului îna­ tivităţi pe luna martie, din e al tuturor părinţilor !
pentru recuperarea rămîneri- mecanice, întreţinerea şi re­ ste sarcina planificată cu 400 lă, scurtarea termenelor de inte de termen. care lipsesc atît acţiunile cu
lor în urmă la arăturile din pararea lor corespunzătoare, ILEANA LASCU PETRE FARCAŞIU
toamnă, pregătirea terenuri­ întărirea conlucrării tinerilor
lor şi efectuarea în bune mecanizatori cu tinerii din
condiţii a însămînţărilor de C.A.P. pe care le de­ De cînd cifra a treia, la a-
primăvară. S-a scos, de ase­ servesc şi elevii din şcolile nul curent, e cu 7, acum, în cialist, în care fiecare progres
menea, în evidenţă modul în generale de 10 ani, care 1973, e prima oară că reiau STRATEGIILE CALITĂŢII pune în mişcare pîrghiile u-
care s-a acţionat pentru a frecventează cercurile de în­ contactul cu Hunedoara. nor noi progrese.
răspunde cu fapte la chema­ văţare a conducerii tractoru­ Bine ar fi, în ce priveşte In sfîrşit, în acest context,
rea comitetului U.T.C. de la lui şi a celorlalte maşini a- virsta, să ne putem lua după calitatea devine şi o proble­
S.M.A. Haţeg privind prelun­ gricole. ceasul de la gară, care, cu de dispozitive automate de sionat calitatea însăşi. Te deschis atît de larg evantaiul Cîteodată, cînd oţelarul pri­ mă de igienă a conştiinţei,
girea duratei de funcţionare La sfîrşitftl celor 7 zile, limbile lipsă, îţi dă impresia curăţare, băiatul care venea duci la un oţelar, fie el cu de laminoare şi bluminguri, veşte prin sticla colorată la dacă se poate spune astfel.
a tractoarelor propuse pentru deosebit de fructuoase, la Ca­ că vremea a stat în loc. in fugă cu buletinul de ana­ stagiu, ca Teodor Fiţu, fie nu se construiseră atîtea. magma orbitoare, ai impresia Omul care a lucrat prost de­
liză de la laborator a fost în­
casare. sa agronomului de la Mintia Dar vremea nu a stat în locuit de cartuşul pneumatic, tînăr, ca Băncescu sau Dră- Dar e prezent în mintea o- că vede toate acestea. Le vine morocănos, se simte vi­
In vederea mai bunei cu­ s-a desfăşurat faza judeţeană loc şi desfăşurarea ei a priit gulescu, fie mare persoană, ţelarului şi beneficiarul înde­ vede, de vreme ce ştie despre novat, se depreciază în pro­
noaşteri de către tineri a di­ a concursului profesional „O- Hunedoarei. Fără exagerare, omul şase nu mai există, nici atît a platoului cît şi a şe­ părtat. Calitatea, pentru oţe- ele, ţi le pomeneşte mereu, şi priii ochi. Fiinţa umană ştie
patru,
echipa
numără
cinci,
rectivelor Congresului al X- limpiada mecanizatorilor", la pînă şi soarele va fi altul nimeni nu se încurcă în pi­ dinţelor, ca Tripşa, îl întrebi larul cult de azi (infinit mai ţine seama de ele în felul să clădească în raport cu sco­
lea al P.C.R., a hotărîrilor care s-au prezentat 21 de pentru locuitorii acestei cetă- cioarele celuilalt — şi lista ar ce mai e nou, cum îi merge, cult, chiar dacă e vorba de cum lucrează. pul. Numai păianjenul secre­
Conferinţei Naţionale privind concurenţi. Dînd dovadă de ţui a oţelului. Văzduhul în­ putea continua. ce se mai aude, şi inevitabil, una şi aceeaşi persoană) — Această schimbare, cred, tă din instinct. Strategiile so­
dezvoltarea şi modernizarea o temeinică pregătire, de cu­ tunecat de pulberi înjumătă­ din una în alta, va ajunge — e VIZUALITATEA, văzută în nu s-a produs de la sine, şi cial-educative ale zilei de azi,
agriculturii, a îndatoririlor ce noaştere a meseriei pe care ţea puterea şi strălucirea ra­ Deşi spaţiile în oraş sînt şi va zăbovi multă vreme — imagini; oţelul e urmărit cu nici măcar prin mutarea unui formarea unui simţ al calită­
le revin din hotărîrea cu pri­ o practică cu pasiune şi dă­ zelor de soare. Acum, cîteva încă vaste, prielnice expresiei la calitate. ochii minţii, sub formă de punct în planul de muncă ţii reprezintă o etapă mai
vire ia organizarea şi retri­ ruire, pe primele trei locuri coşuri poartă un ham electro­ „e loc de mai bine", dacă pri­ E o preocupare pentru ca­ şine, de tractoare care merg întru educaţie : e aici rodul înaltă a omului, ca făptură
buirea muncii în agricultură, s-au clasat în ordine ute- magnetic purificator, cîte un veşti comparativ că şi calita­ litatea oţelului cum altădată pe alte continente, de struc­ unei îndelungate munci edu­ socială, o etapă schiţată în
s-au făcut expuneri metodice ciştii : Vasile Tamaş (S.M.A. filtru, iar curînd vor urma tea vieţii în oraş a cotit-o nu mi-a fost dat să observ. turi metalice pentru hale cative duse de comunişti, dar normele eticii comuniste.
şi dezbateri ce au dus la Haţeg), Irimie Marian (S.M.A. alte filtre : hunedorenii au înspre bine. Un detaliu, care Poate am fost distrat cu ani montate de ai noştri, aici şi şi al culturii, al cunoştinţelor ★
cristalizarea sarcinilor ce re­ pretenţie la calitatea soarelui nu e deloc un detaliu : sigu­ în urmă, poate nu i-am as­ aiurea, de utilaje şi obiecte acumulate de oţelar şi — în­ Am vorbit mai sus de pre­
Ilia) şi Ilie Dumitraş (S.M.A. ranţa cu care se circulă sea­ cultat pe oţelari destul de a- care înlesnesc şi înnobilează drăznesc să spun — al pre­
vin organizaţiilor U.T.C., ti­ şi văzduhului lor, vor să vadă ocuparea pentru calitate a si-
Dobra) S-au mai evidenţiat mai bine zîmbetul copilului, ra şi noaptea pc străzi. Vezi tent, dar am impresia că ni­ viaţa. tenţiilor sale faţă de viaţă şi
nerilor mecanizatori din ju­ multe femei singure mergînd ciodată înainte nu mi-au po­ faţă de sine însuşi. derurgiştilor, dar asta nu în­
Petru Danciu (S.M.A. Hune­ un zîmbet într-o faţă mai Calitatea a devenit nu un seamnă că ei au şi reuşit pe
deţ pentru îndeplinirea cin­ plină şi mai îmbujorată. fără teamă, ceea ce nu se menit de bluming şi laminor. simplu procent de carbon, ci In ultimă instanţă, calita­
doara) şi Romulus Cozac prea întîmpla altădată. Nu deplin.
cinalului înainte de termen. (S.M.A. Cîrneşti). Locomotivele care forfo­ zic că au dispărut infracţiu­ Oţelul, o dată scos din cup­ o problemă de scop: pentru tea vieţii se răsfrînge în ca­ Distanţa este încă mărici-
In cadrul acestor manifes­ tesc masive prin uzină sînt nile, haimanalele, dar aspec­ tor, sc ducea — şi cu asta ce muncim, la ce folosesc litatea muncii. Sumele inves­ că. Primii care o recunosc —
gata. Cum a fost găsit de cei
muncii
noastre.
produsele
E-
tări, un accent deosebit s-a CAROL GHEORGHIU acum electrice, lopătarii care tele „texane" nu mai izbesc tite pentru mai mult soare şi cum au făcut-o în adunarea
preşedintele ce-1 laminează, cum l-au a- xistă un feed-back, o relro- mai puţin praf se vor întoar­ oamenilor muncii din 7 fe­
pus pe organizarea de acţiuni se prăjeau în faţa cuptorului, ochiul.
Consiliului tineret sătesc Dintre toate aceste schim­ preciat, cum s-au descurcat acţiune : efectul se întoarce ce înmiit: e strategia şi dia­ bruarie — sint înşişi siderur-
prin qare se urmărea ridica­ al Comitetului judeţean să cureţe locul, au fost înlo­ bări ale calităţii vieţii şi mun­ cu el — asta nu prea au­ la sursă, asupra cauzelor, şi giştii hunedoreni. Semn bun.
rea şi perfecţionarea profe- al U.T.C. cuiţi, în cea mai mare parte, cii, cel mai mult m-a impre­ zeam. E drept, nici nu era le îmbunătăţeşte. lectica muncii conduse de SERGIU FARCASAN
partid, a mersului înainte so-