Page 55 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 654 © VINERI 16 MARTIE 1973 3
TcratnrtMrgMnraEsgM^MnMBm^tCT.ii^sraygiBaBgmagH^

Activitatea de popularizare lion Oncoş este aceeaşi per­
a legilor, decretelor, hotărî- soană cu Filimon Oncoş. Evi­
rilor Consiliului de Miniştri Lupta împotriva birocraţiei dent, cazul provoacă ilarita­
şi altor acte normative are te pentru că problema s-a
în societatea noastră o im­ soluţionat în cele din urmă
portantă deosebită. Comitete­ prin confruntarea actelor de
le executive ale consiliilor bază şi cei ce au greşit au
populare, aparatul acestora, făcut rectificarea cuvenită în
cît şi al altor instituţii şi în­ realizează şi prin cunoaşterea, carnetul de muncă.
treprinderi de subordonare Desigur, este de dorit să
locală sau republicană tre­ nu se comită asemenea gre­
buie să rezolve cu competen­ şeli care au repercusiuni ne­
tă şi operativitate probleme­ gative asupra cetăţenilor şi
le ce le sînt încredinţate. Lu­ implicaţii birocratice asupra
crătorii administraţiei de respectarea legislaţiei altor instituţii.
stat sînt slujitori ai interese­ Mai sînt unele cazuri cînd
lor statului şi de aceea sînt, tot din necunoaşterea dispo­
în acelaşi timp, datori să ziţiilor legale membrii C.A.P.
ducă la îndeplinire cerinţele mod obişnuit nu se consem­ ilor populare comunale se sistemul Ministerului Trans­ sînt îndrumaţi la primărie să
cetăţenilor, în cadrul legal. nează în scripte, ca : buna deplasează cu regularitate în porturilor, pentru navetişti, obţină certificate sau dovezi
Aceasta înseamnă că fiecare purtare, neconvieţuirea sau satele îndepărtate şi la fos­ cînd această dovadă se poa­ că sînt membri C.A P., deşi
funcţionar este dator să cu­ convieţuirea în concubinaj, al­ tele sedii ale sfaturilor popu­ te face cu buletinul de iden­ evidenţa la zi a acestora se
noască. în toate amănuntele, te situaţii asemănătoare, cei lare pentru a cunoaşte şi re­ titate ? Mai sînt şi acum li­ conduce după cum este şi fi­
actele normative din dome­ în cauză trebuie obligaţi să zolva operativ nevoile şi ce­ nele unităţi ca : C.S. Hune­ resc de către consiliul de
niul său de activitate, să depună declaraţii privitoare rinţele cetăţenilor, precum şi doara, E.M. Petrila, E.M. Te- conducere al C.A.P.
manifeste multă solicitudine pentru a evita scoaterea a- liuc etc. care mai cer comi­ In numeroase cazuri se
şi răbdare în raporturile cu la situaţiile de mai sus, nu cestora din producţie timp tetelor executive ale consili­ cer dovezi cu privire la su­
cetăţenii. să se ceară dovezi şi certifi­ îndelungat. Ca urmare a in­ ilor populare acte de bună portarea cheltuielilor de în-
Referindu-se la îndatoririle cate de la’ diferite organe. strucţiunilor comune ale Co­ purtare, caracterizări şi alte mormîntare a unor angajaţi
acelora care lucrează direct Numai pentru comitetele e- mitetului de Stat pentru Eco­ acte de notorietate publică, sau pensionari, dar consiliile
cu cetăţenii, secretarul general populare nu posedă date în
al partidului, t o v a r ă ş u l scriptele pe care le conduc,
Nicolae Ceauşescu, preciza: ceea ce atrage după sine in­
„Trebuie înţeles o dată că nu Io obiectivul criticii—condamnabila practică terdicţia de a le elibera. In­ Au înflorit ghioceii vieţii 1 Micii „pensionari“ al Casei copilului din Hunedoara Işl fac plini-
cetăţenii sînt la dispoziţia a- să, cetăţenii interesaţi pot a- barca de dimineaţă.
paratului de stat şi de par­ testa asemenea situaţii în ba­
tid, a funcţionarilor, ci in­ de a purta oamenii pe drumuri za decretului şi a instrucţiu­
vers, aparatul de partid, de nilor sus-amintite prin de­
care Difuzarea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice
stat, funcţionarii sînt la dis­ claraţii scrise, pe care urmea­
poziţia cetăţenilor, V ei sînt ză să le dea pe propria lor
nuşi pentru a răspunde ce­ xecutive ale consiliilor popu­ nomia şi Administraţia Loca­ pentru diferiţi cetăţeni, care răspundere. încrederea
rinţelor populaţiei''. lare de la domiciliul solici­ lă şi Ministerului de Interne, nu se pot elibera, deoarece trebuie acordată cetăţeanului
După cum se cunoaşte, lo­ tanţilor s-a prevăzut dreptul locuitorii beneficiază de posi­ conţinutul lor nu rezultă din şi consecinţele la care acesta
cuitorii oraşelor şi satelor de a elibera certificate pe bilitatea de a-şi procura ori­ scriptele comitetelor executive s-ar expune în situaţia dena­
constituie
turării
adevărului
noastre se adresează perma­ baza unor acte originale, le­ ce acte de stare civilă de la ale consiliilor populare. suficiente garanţii legale pen­ la nivelul exigenţelor calitative ale publicului
nent serviciilor publice, in­ gal emise, pe care petiţiona­ comitetul executiv al consi­ La U.E.l.L. Orăştie, pentru
stituţiilor şi întreprinderilor, rul le posedă. liului popular al comunei, a tăia lemne la gaterul uni­ tru ca aceste prevederi să
cu o varietate de cereri şi Nu se pot elibera certifi­ oraşului sau municipiului, tăţii, pe lingă actele de pro­ fie promovate cu consecven­
sesizări, cu diverse Drobleme, cate pe baza unor declaraţii unde şi-au stabilit reşedinţa, venienţă legală a lemnului ţă, fără a mai pune cetăţenii Activitatea de difuzare în mai puţină experienţă în a- chestiunea cantităţii este în
în unele cazuri însă — este ale cetăţenilor sau pe baza fără a mai fi obligaţi să se se mai pretind şi alte acte. pe drumuri să solicite acte masă a cunoştinţelor cullural- cest domeniu, am sintetizat, linii mari rezolvată, se im­
adevărat tot mai rare — da­ situaţiei cunoscute de orga­ deplaseze la locul de domi­ Or, în conformitate cu art. inutile sau chiar ilegale ! ştiinţifice stă în prezent sub citeva concluzii. pune cu acuitate şi rezolva­
torită necunoaşterii dispoziţii­ nul care le eliberează. Date ciliu. 35, din Codul silvic, actele de Este necesar ca propaganda semnul impulsului dat activi­ In primul rînd, funcţia do rea cerinţei de calitate.
lor Decretului nr. 86, din 30 şi împrejurări pe care le Cu toate că Decretul şi provenienţă pentru materia­ juridică şi popularizarea le­ tăţii de educaţie de către do­ informare politică, economică, Ajungînd aici trebuie să
martie 1950. privitor la regle­ cunosc organele se pot comu­ Instrucţiunile nr. 22857/1968 lul lemnos sînt actele tip gislaţiei, conform Decretului cumentele Plenarei C.C. al cultural-ştiinţifion a maselor arătăm că mai persistă obi­
mentarea eliberării certifica­ nica numai prin adresă ofi­ ale Comitetului de Stat pen­ stabilite de minister : bon de nr. 468/1971, să fie preluate P.C.R. din noiembrie 1971 şi se poate realiza doar în mă­ ceiul de a rezerva publicului
telor, unele instituţii şi în­ cială, la solicitarea unui alt tru Economia şi Administra­ vînzare-cumpărare şi foaia de de cadrele de conducere din ale Conferinţei Naţionale a sura în care este „la zi" şi să un roi pasiv, circulaţia de i-
treprinderi pretind fel de fel organ îndreptăţit a cunoaşte ţia Locală precizează în ce transport, deci, este interzis instituţii şi unităţi economi­ partidului revină mai ales asupra acelor dei fâcîndu-se într-un singur
de acte şi dovezi inutile, pe acele date. condiţii se eliberează certifi­ a se pretinde în plus şi alte ce. Preocuparea lor să se în­ Asistăm, prin urmare, la o mijloace care pol opera mai sens. De asemenea, se mai
care cetăţenii le solicită, la cate, dovezi sau adeverinţe, formalităţi, pe care actul nor­ drepte spre extinderea meto­ perioadă do tranziţie dc la rapid (televiziune, radio, pre­ crede că o acţiune „deosebi­
Ca urmare a aplicării De­
rîndul lor, de la consiliile cretului nr. 86/1950, care cu­ prin care se garantează crea­ mativ care guvernează pro­ delor valoroase vizînd apli­ formele şi metodologiile uza­ să, în cadrul unor manifes­ tă" nu poate fi realizată de-
populare prinde dispoziţii complet va­ rea unor drepturi sau se face blema nu le indică. carea aprofundată a conţinu­ te, la procedee noi, mult mai tări combinate) - altfel in­ cit cu un cărturar din reşe­
Prin decretul mai sus-in- labile şl în prezent, în con­ dovada unor situaţii sau stări tului legilor, ca şi conside­ corespunzătoare şi eficiente. formarea îşi pierde actualita­ dinţa judeţului, iar intelec­
dicat, se stabileşte în sarcina diţiile unei permanente per­ de lucruri, totuşi şi în pre­ La E.M. Deva, după ce se rentele care au imous adop­ Unul din marile cîştiguri ob­ tea. Pe de altă parte, brigăzi­ tualilor localnici, mai buni
organelor administraţiei de fecţionări a administraţiei de zent se mai pretind de către face o greşeală la înscrie­ tarea acestora. Numai ast­ ţinute pină acum în această le ştiinţifice, sistemul dc con­ cunoscători ai preocupărilor
stat, instituţiilor, întreprinde­ unele instituţii şi întreprin­ rea în carnetul de muncă a fel vom putea să venim în direcţie este, evident, trece­ ferinţe ş.a trebuie să-şi oamenilor în mijlocul cărora
rilor şi organizaţiilor econo­ stat, comitetele executive ale deri diferite acte, care nu fac lui Ei!ion Oncoş, din Veţel, ajutorul cetăţenilor, "ă contri­ rea de la activitatea în sine, schimbe rolul, transformîn- muncesc şi trăiesc, li se re­
mice, cooperativelor, precum consiliilor populare au stabi­ altceva decît să poarte cetă­ căruia i se trece numele gre­ buim la reducerea lucrări’or care neglija publicul, la trata­ du-se în dezbateri vii, eare să zervă doar locuri în sală De­
şi organizaţiilor cu caracter lit zilnic ore de primire a ţenii pe drumuri şi să încar­ şit de Eilimon, în loc să se inutile, birocratice, vom face rea problemelor reale ale a- ţină seama de nivelul de pre­ sigur, înlîlnirile cu oamenii
obştesc, obligaţia de a elibe­ cetăţenilor, iar între orele ce inutil activitatea aparatu­ confrunte cu actul de naş­ o servire bună şi operativă cestuia. gătire-al publicului şi de ce­ de artă, cultură şi ştiinţă îşi
ra certificate numai în cazuri­ 7-20 se asigură permanenţe lui de stat. în detrimentul al­ tere şi buletinul de identita­ tuturor cetăţenilor — sarcină In încercările noastre de a rinţele acestuia. ,,Aş putea au locul lor bine definii în
le cînd situaţiile sau datele a pentru servirea publicului la tor activităţi necesare şi fo­ te unde era scris corect nu­ primordială a fiecărei insti­ delimita un drum mai con­ sublinia — rclal'a Lazăr Tur­ acest ansamblu, dar ponderea
căror adeverire se cere re­ serviciile de stare civilă, la lositoare. mele de Filion, cetăţeanul tuţii publice ! cret al acţiunii dc difuzare a cii, directorul căminului cul­ cea mai mare trebuie să o
zultă din scriptele acestora. spaţiul locativ şi serviciul fi­ La ce servesc, spre exem­ este trimis la Comitetul exe­ cunoştinţelor cultural-ştiinţi- tural din Veţel — două ma­ aibă acţiunile organizate cu
Or. cînd organele mai sus- nanciar. plu, adeverinţele de domici­ cutiv al Consiliului popular VICTOR COCA nifestări pe care le-am orga­ forţe locale. Numai acestea
amintite au nevoie să stabi­ Primarii şi secretarii comi­ al comunei Veţel, pentru a i secretarul Comitetului executiv fice, din discuţiile purtate cu nizat în acest an şi eare au cunosc aprofundat aspectele
lească unele situaţii, care in tetelor executive ale consili- liu cerute de unităţile din se elibera o... dovadă că Fi­ al Consiliului popular judeţean diverşi activişti culturali hu- constituit adevărate dialoguri economice, sociale şi morale
cu publicul Una a fost dez­ caracteristice fiecărui colectiv
nedoreni, cu mai multă sau
baterea cu lucrătorii din co- de muncă şi numai aşa se
ooeraţia de consum, despre vor putea organiza acţiuni e-
deservirea şi comportarea ci­ ficiente prin care oamenii să
Succes PRELUNGIREA DEZBATERII PUBLICE vilizată şi cealaltă dezbaterea fie determinaţi să judece po­
sarcinile
îndatoririle
şi
litic
ce a avut loc Ia Leşnic pri­
lor
şi
profesionale
obşteşti,
direcţii
ale
vind
principalele
ceasta explică de fapt ceea
deplin corului A PROIECTELOR DE LEGE APROBATE Cronică pionierească dezvoltării şi perfecţionării a- faptele şi atitudinile lor. A-
griculturii noastre în actualul
ce spunea Mircea Iacob, di­
cincinal".
rectorul
căminului
cultural
DE PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN
Dar-'dacă aceste cerinţe sînt
înţelese de activiştii culturali; din Brănişca: „La noi s-au bu­
curat de şucces o masă ro­
‘de ce atunci persistă încă. op­
T.C.M.M. 28 FEBRUARIE — 2 MARTIE 1973 La ordinea zilei: cea Roca, Florin Ghergan şi ca cele ale lui loan Ritvald tica concretizată în goana du­ tundă organizată pentru fe­
şi să-i demaşte pe cei care le
Mariana Teodorescu, au pre­
mei, pe teme de familie pre­
pă cifre record în organiza­
Dezbaterea publică a proiectelor de le­ normele zentat — sub formă de sce­ comit. rea de expuneri şi conferinţe, cum şi acţiunile organizate în
netă — comportarea unor e-
cele patru brigăzi unde ingi­
simpozioane
etc
insuficient
Hunedoara ge aprobate de Plenara Comitetului Cen­ levi în afara orelor de curs pregătite ? De ce înlîrzie pro­ nerul agronom le-a specifice
explicat
(pe stradă, la magazine, cine­
probleme
oamenilor
cesul de înnoire ? Din cele re­
tral al Partidului Comunist Român din 28 de etică matograf etc.). „Campioni“ ieşite la consfătuirile activu­ muncii lor, despre acordul
In ziua următoare, în tim­
(Urmare din pag. 1) februarie — 2 martie 1973 şi publicate în pul pauzelor şi la ore, pe co­ lui cultura] de la Ilia şi Orăş­ global, îngrijirea animalelor
etc.“. Este cazul deci să se
tie, accentul a căzut pe nu­
presă se prelungeşte pină la 25 martie pionierească ridoare şi-n întreaga şcoală concursului mărul de acţiuni organizate renunţe ia tendinţele de ..a-
genda muzicii. La una dintre pe parcursul unui interval cademism" ce se manifestă în
ultimele repetiţii ne mărturisea: 1973. nu s-a mai semnalat nici un de timp şi mult mai puţin pe alegerea unor teme şi, de re­
„Am urmărit de multe ori şi am De curînd, a avut loc ple­ act de indisciplină I de săniufe valoarea propriu-zisă a aces­ gulă, în limbajul unor lec­
văzut că după victoriile coru­ nara Consiliului judeţean al tora. Evident, numărul acţiu­ tori, în favoarea dialogurilor
lui, a doua zi eram asaltaţi de Organizaţiei pionierilor. Re- nilor de difuzare a cunoştin­ vii între lectori şi auditori, a-
tovarăşii de muncă, entuziasmul luînd un aspect al dezbateri­ ţelor cultural-ştiinţifice re­ tragerea de animatori ai dez­
genera evidente creşteri în pro­ lor purtate în acest for, pio­ Lecfie Recent, pe dealul Haţegu­ prezintă în ultimă analiză baterilor din rîndul celor mai
ducţie". Ana Zavoda n-a pără­ nierii din unitatea de la Li­ lui, a avut loc un atractiv cartea de vizită a activistu­ înaintaţi muncitori, ţărani şi
sit corul de la înfiinţarea lui. ceul din Haţeg au organ'zat concurs de săniuţe organizat lui cultural şi a aşczămîntu- intelectuali.
„Ţin foarte mult la cor, am par­ o masă rotundă pe tema instructivă de comitetul oiăşenesc pen­ lui de cultură şi nimeni nu Sarcina actuală In dome­
ticipat la toate manifestările Iul „Norme de etică şcolară şi de tru educaţie fizică şi sport contestă efortul depus pentru niul difuzării cunoştinţelor
şi mă bucură toate succesele comportare în societate" la împreună cu conducerile şco­ organizarea lor. (Excluzînd cultural-ştiinţifice este să
noastre". Lăcătuşul loan Groza care au participat toate de­ lii generale şi liceului. Parti­ fireşte ..raportarea" unei şe­ contribuie la formarea unei
se numără tot printre veteranii taşamentele de pionieri din u- Zilele acestea, în cadrul ac­ cipanţii au fost însoţiţi de pro­ dinţe de lucru a mecanizato­ conştiinţe socialiste de înalt
corului, printre cei pe care efor­ nitate. ţiunilor organizate de unita­ fesorii Carol Slovic, Petru rilor desfăşurată în sala că­ nivel. Una din căile de rea­
turile pe care le impune buno Cu acest prilej, prof. Mar­ tea de pionieri de la Liceul Crişovan şi Maria Teaha — minului cultural din Dobra, lizare a acestui imperativ
pregătire muzicală nu-l sperie. gareta Dumitru a vorbit aces­ Haţeg, a avut loc o intere­ de la şcoala generală, şi Lu­ drept activitate de difuzare a este aceea ca programul de
La fel de entuziastă am găsit-o santă activitate. La desfăşu­ cia Nistor de la iiceu. cunoştinţelor cultural-ştiinţifi­ activitate al căminului cultu­
la repetiţii pe tehniciană Stela tora despre însemnătatea ac­ rarea ei a luat parte, ca in­ La început a avut loc o ce...). Cu atît mai mult, cu ral să fie elaborat şi execu­
Durdui, care din 1950 a parti­ ţiunii şi a dat apoi cuvîntul vitat al pionierilor, lt. col fază de preseiecţie, după ca­ cît astăzi se impune ca zilnic tat de către toţi membrii co­
cipat la toate concursurile şi a reprezentanţilor detaşamente­ Andrei Urban — comandan­ re cei aleşi s-au întrecut de-a localităţile comunei să bene­ mitetelor de conducere ale a-
cintat sub bagheta tuturor diri­ lor, spre a reliefa aspecte ne­ tul miliţiei orăşeneşti. lungul a cinci etape, urmate ficieze de cîte o manifestare ceslor aşezăminte.
jorilor corului Hunedoarei. Exca- gative şi pozitige cunoscute In faţa pionierilor, acesta de faza finală. cultural-educativă. Dar dacă C. DROZD
vatoristul Vasile Gerea, întrebat a vorbit despre însemnătatea In urma unei vii dispute,
cum reuşeşte să fie atit de con­ de ei din timpul orelor de conduitei pe care trebuie să la băieţi, primele trei locuri
secvent în activitatea corală, curs si dinafara acestora. Pio­ o aibă copiii la şcoală, în au fost ocupate în ordine de
ne-a răspuns : „Cu toţii vrem nierii care reprezentau clasa familie şi în societate. Vorbi­ Viorel Popa, Pius Sebeşlyen
să facem cinste şi trustului şi a V-a — Carmen Viţionescu, torul s-a referit şi la unele a- şi loan Pipetan, toţi de la Concurs pe teme de p.c.l.
judeţului. Şi cu toţii ştim că ni­ bateri de la aceste norme să- şcoala generală. La fete, un­
mic din ce e frumos nu se face Daniela Manolache, Enikă vîrşite de tineri. Intre ele a de lupta a fost tot aşa de
cu uşurinţă". Sudoriţa Rodica Biro, Fenela Neiconi, Costel amintit cazul lui loan Rit- strînsă, au cîştigat Carmen De curînd, cercul „Priete nii pompierilor" de Ia Şroa
Petre e de curţnd venită în co­ Merian Octavian Toma şi A- vald, care a comis mai multe Zbora şi Elisabeta Simedroni i generală Dobra a organizat un concurs gen „Cine şti
lectivul trustului. Dar de la în­ furturi din avutul obştesc şi — de la şcoala generală, şi i eîştigă“ pe teme de p.c.i., ne transmite pionierul Moi
ceput s-a remarcat ca pricepu­ driana Pantea — s-au refe­ personal, pentru care — în Enike Biro de la liceu. ; Dan. Toţi concurenţii au fost foarte bine pregătiţi. Co
tă şi harnică şi în producţie şi rit concret la cazurile cunos­ proces public — a fost con­ i cursul s-a desfăşurat la cum inul cultural, iar publicul, a
la muzică. „Imi place foarte cute de ei. Cei din clasele a damnat la 2 ani închisoare. ELENA SURDU ; cătuit din părinţi şi cadre di dactice, a aplaudat cu inşi
mult acest colectiv, imi place Vl-a şi a Vil-a, pe care-i re­ Participanţii, prin pionierii VICTORITA DANCIU
nespus de mult muzica", ne de­ care au luat cuvîntul, s-au CARMEN ŞERONI | fleţirc răspunsurile bun? date de concurenţi,
clara cu emoţie Rodica, veselă prezentau Eugenia Merian, angajat să aibă o comportare (de la postul de corespondenţi In încheierea acţiunii au fost prezentate filmele <
In magazinele de specialitate ale întreprinderii de Industriali­ Florin Barbu, Simona Iştvă-
şi senină, asemeni tinereţii ei. exemplară atît In şcoală cît şi voluntari „Casa pionierului" din j aceeaşi tematică: „Visul lui Goguţă", „Regrete lirzii"
zare a laptelui din Simeria. de mare solicitudine se bucurii brin-
Profir Oprea e pensionar, dar e za dietetici. Fotografia vă înfăţişează un aspect din procesul teh­ nescu, Lavinia Mocanu, Mir- în societate, să Înfiereze fapte Haţeg) j „La mintea cocoşului".
de părere că de la muzică nu nologic al fabricării acestui produs.
se iese la pensie. Florin Groza, L
corist vechi şi solist talentat,
vorbindu-ne despre satisfacţii Inspectoratul judeţean de
personale, ne vorbeşte in pri­ stat pentru protecţia muncii ploatarea maşinilor, utilaje!
mul rind despre cele două ti­ şi Combinatul de exploatare Realizarea producţiei în etc.
tluri de laureat ale corului. Pen­ NOTĂ şi industrializare a lemnului Tovarăşul Aron Petric, i
tru dulgherul Nicolae Moldovan, Deva au organizat recent un giner şef la U.E.L. Haţeg,
activitatea corală e prilej de util schimb de experienţă pe B ri E3 B reliefat că autorizarea pa
bucurii deosebite. „E o bucurie tema realizării sarcinilor de parchetele forestier®—în cond chetelor implică o serie <
să cînţi într-un colectiv plăcut. Se ajută sau producţie în depline condiţii greutăţi. Sc ridică problen
Aici am ocazia să mă recreez, de securitate a muncii, la care ca în acelaşi timp să se pr
aici am muncit, acum mai se­ au participat peste 60 de fac­ gătească mai multe parchet
ver ca oricînd, cu toate afetu­ se încurcă? tori competenţi din unităţile muncitorii să fie deja sosi
rile, pentru ca la etapa a III-a combinatului. de deplina securitate o muncii şi să aştepte aprobarea de
să nu avem emoţii". Fierarul Am încercat, dar nu am începe lucrul. Cum va rezo
betonist Simion Napău e şef de reuşit să înţelegem rostul ce­ Aşa cum subliniau în cu­ va inginerul şeî — a cări
brigadă şi din 1963 pină acum lor două unităţi Loto-Pro- vîntul lor ing. Cornel Fulga, semnătură e obligatorie — i
a adunat 10 insigne de fruntaş nosport vecine — 20-12 şi directorul general al C.E.I.L., respectă normele de protecţia rită pe toată raza C.E.I.L. vit de eventualii buşteni scă­ vizarea sau neavizarea, dac
în producţie. întrebat cum îm­ 20-13 — din Piaţa Libertă­ şi Petru Gomotîrceanu, in­ muncii de către cei ce organi­ Deva. paţi în timpul corhănitului. teva din fazele practice ale prezenţa lui o reclamată
bină asprimea muncii cu fine­ ţii din Hunedoara. Situate spector şef la Inspectoratul zează, controlează şi conduc îndeplinind oficiile gazdei, Tot aici s-a vorbit şi de scoa­ muncii, inclusiv la coborîlul 30-30 de parchete deodată ?
ţea muzicii ne răspunde mirat : alături, ele sînt aproape judeţean de stat pentru pro­ procesul de muncă la U.E.L. ing. Marin Băltăţeanu, direc­ terea lemnului cu crengi cu buştenilor cu tractorul. Iată pentru ce credem, de
„De 21 de ani merg concomi­ tecţia muncii Hunedoara-De- Haţeg. Acţiunea a fost recla­ torul U.E.L. Haţeg, a explicat 1 Cele mai multe probleme aceasta nu s-a dezbătut î
identice, au intrarea la fel, va, în lumina documentelor tot, metodă econom ¡roasă.
tent şî merg foarte bine, fiind­ aceeaşi firmă mare deasu­ Conferinţei Naţionale a parti­ mată de faptul că în la faţa locului modul cum, Directorul U.E.L. Haţeg a lc-a ridicat pregătirea par­ cadrul schimbului de expi
că există pasiune şî »pentru una pra, doar că ic desparte un dului, din iulie 1972, şi ale 1972 la această unitate au e- chetelor şi autorizarea acesto­ rienţă, că ar fi important c
ra. Ing. Mihai Bohancu, de la
în fruntea sectoarelor de e:
de
iar
accidente,
şî pentru alta". E de fapt ca­ debit de tutun şi au ora­ plenarei C.C. al P.C.R. din xistat 27 destinate protecţiei Inspectoratul judeţean de stat ploataro (ia cele din Maţe,
fondurile
re diferite, una fiind des­ 28 februarie — 2 martie a.c.,
racterizarea succintă a tuturor muncii n-au fost cheltuite de­ pentru protecţia muncii, ing. Cîrneşti şi Baru) să se afi
chisă zilnic între 7-22, iar organizarea producţiei şi în­
celor care, pentru citeva minu­ cît în proporţie de 51 la sută. Schimb de experienţă Nicolae Bădica, directorul ingineri.
j cealaltă de la 7-12 şi 14-20. deplinirea sarcinilor de plan U.E.L. Petroşani. Miron Stai-
te, au muncit alte mii şi mii trebuie realizate în condiţiile Deficienţele cuprinse în Schimbul de experienţă, ai
i De ce au fost situate a- cu, inginer şef la U.E.L. Hune­ ten tic prin natura moduh
de minute, pentru cei care vor i uşurării efortului fizic, ale a- concluziile amintitei comisii, doara, loachim Dănilă, şeful
j ceste unităţi atît de aproa­ prezentate de ing. Romulus cum a fost organizat şi a ic
însemna pe scena Teatrului din părării sănătăţii şi vieţii ce­ serviciului exploatare de la cului undo s-a desfăşurat, n
pe una de alta, ca apoi lor ce muncesc. Goţiu, director tehnic la
Tîrgu Mureş o singură fiinţă - C.E.I.L. Deva, au fost între folosindu-se un singur buldo­ demonstrat că, lucrîndu-se în U.E.L. Orăştie, ing. Sabin s-a încheiat. El continuă pri
pînă la piaţă sau la teatru Locul schimbului de ex­ Giurgiu, şefui serviciului me-
muzica — o chintesenţă a sen­ timp remediate în cea mai zer timp de două săptămîni, acest fel, parchetele se lichi­ concluziile pe care Inspectc
să nu mai întîlneşti nici perienţă a fost ales la par­ pe o pantă de 40 de grade, a canizare-transporturi din ca­ ralul judeţean pentru protec
sibilităţii şi dirzeniei de neclin­ chetul Fruntea Izvor, aparţi- mare parte. Vastul instructaj dează în termen, valorificîn- drul combinatului, au subli­
una ? Care a fost raţiunea desfăşurat lingă una din răm- fost construit un drum de du-se întreaga masă lemnoa­ ţia muncii şi C.E.I.L Deva 1
tit a hunedorenilor. nînd sectorului Cîrneşti, din 1,600 km cu investiţii de nu­ niat răspunderea ce revine vor redacta, aplica şi urmăi
aşezării lor alături ? Se a- cadrul U.E.L. Haţeg. O comi­ pile de încărcare şi apoi în să, iar mecanizarea lucrului
Le dorim succes deplin, pe faţa cabanei forestiere, cu mai 25 000 Iei. Exploatarea (coborîtul se face cu 2 trac­ comisiei de autorizare a par­ în lumina documentelor Ple
jută sau se încurcă una pe sie a Inspectoratului jude­
măsura muncii şi entuziasmului participarea activă a multora lemnului în parchet se face toare) asigură creşterea sub­ narei C.C, al P.C.R. din 28 fe
alta ? Poate ne vor răspun­ ţean de stat pentru protecţia pe postaţe şi subpostaţe, orga­ chetelor, importanţa înlătură­ bruarie — 2 martie ac., î;
lor, pe măsura semeţe! citadele muncii şi delegaţii C.E.I.L. dintre cei prezenţi, va avea o stanţială a productivităţii rii iescarilor încă din faza de
de cei în măsură să dea nizate în aşa fel îneît pe dis­ muncii, eficienţa economică, scopul modernizării procesu
pe care tot ei au înălţat-o, al Deva au descins la faţa lo­ influenţă pozitivă asupra or­ tanţe de 50-75 m să nu lucre­ pregătire a exploatării, grija lui de producţie, al creşteri
explicaţii... sporirea gradului de securita­
cărei nume îl reprezintă întot­ cului între 23-25 ianuarie a.c., ganizării exploatării lemnului ze nimeni, ceea ce înlătură te a celor ce muncesc. Parti­ ce trebuie manifestată pentru eficienţei economice.
deauna cu cinste. spre a verifica modul cum se în condiţii de securitate spo­ pericolul ca cineva să fie Io- cipanţii au asistat apoi la ci­ respectarea normelor în ex­ PETRE FARCAŞIU