Page 56 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 56
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 654 VINERI 16 MARTIE 1973
’j?ssroir!mM^KK;fl3EgBaa!^»M^swr,-^^'jmaHaBi3s«aiaagw S3OS!
Cinema
ÎNTREPRINDEREA cinematografică
DEVA: Adio arme, seriile I-II
(„Patria“); Nunta de piatră A JUDEŢULUI HUNEDOARA
(„Arta“); S1MERIA. Cînd se i-
(„Mureşul");
vesc zorile Războiul lui HUNE
LUCRĂRILE COMFERIMTEI COMITETULUI Cinematograful
DOARA:
Murphy
!
!
Tora
Tora
(„Siderurgistul“);
(„Construc
seriile
I-II
Conferinţa de ia Berlin convocată Tora !, Balada lui Cable Hogue
torul“);
(„Arta“); CALAN; Fuga e sănă „Patria" din Orăştie
toasă („11 Iunie) ; TELIUC ; O-
cu prilejul aniversării a 125 de ani PERTU DEZARMARE DE LA 6ENEVA („7 PE
bîta
(„Minerul“);
piul
şi
:
Queimada
No
TROŞANI
iembrie“) ; Zestrea („Republi prezintă în zilele de 16, 17, 18 martie a.c., filmul istoric
ca“); LUPENI: Am încălcat le „Săgeata căpitanului Ion" — producţie, în culori, a Stu
de la apariţia Manifestului Comunist INTERVENŢIA DELEGATULUI ROMÂNIEI tul de vedere promovat în gea („Cultural“); Lupul negru dioului cinematografic Bucureşti.
mod consecvent de ţara noas („Muncitoresc“); LONEA : Cre O pagină din istoria frămîntată a Ţării Româneşti din
:
BERLIN 15. — Corespon tului Executiv al C. C. al GENEVA 15. — Corespon ror mijloacelor de nimicre în tră, potrivit căruia toate ar ierul („Minerul“); ANINOASA PE- timpul domniei lui Vlad Ţepcş.
(„Muncitoresc“);
Călăreţii
dentul Agerpres, Ştefan De- P.C.R., preşedinte al consiliu dentul Agerpres, Corneliu masă. mele de nimicire în masă, fă TRILA : Bariera („Muncito
ju, transmite: La Berlin a lui de conducere, rector al Vlad, transmite : La Palatul In acest scop, delegaţia ro ră excepţie — nucleare, chi resc“) ; VULCAN: Seceră vîntul
început, la 15 martie, o con Academiei „Ştefan Gheor- Naţiunilor din Geneva con mână a readus în'faţa Comi mice, bacteriologice (biologi sălbatic („Muncitoresc“); URI-
Răzbunarea sfîntului
CANI :
ferinţă internaţională, con ghiu". tinuă lucrările Conferinţei tetului de la Geneva ansam ce) şi alte asemenea arme — („7 Noiembrie") ; ORAŞTIE :
vocată cu prilejul aniversă Cuvîntul de deschidere a Comitetului pentru dezarma blul de măsuri privind înce trebuie scoase in afara legii şi Săgeata căpitanului Ion („Pa
rii a 125 de ani de la apari fost rostit de Erich Hone- re. tarea cursei înarmărilor şi în distruse. tria“); Bamby Preria („Flacăra“);
;
:
GEOAGIU-BAI
HA
ţia Manifestului Comunist. cker, prim-secrctar al C.C. al făptuirea dezarmării, formu Subliniind necesitatea de a ŢEG: Capcană pentru general
Participă delegaţii a 45 de P.S.U.G. Kurt Hager, mem In cadrul celei de-a 592-a late de Conferinţa Naţională se da negocierilor continuita („Popular“); BRAD: Marea hoi
GU-
partide comuniste şi munci bru al Biroului Politic şi se şedinţe plenare, desfăşurată a Partidului Comunist Român te şi perspectivă, aşa cum cer năreală („Steaua de roşie“); arbori
Casa
RABARZA:
sub
toreşti. Delegaţia Partidului cretar al C.C. al P.S.U.G., a la 15 martie, reprezentantul din iulie anul trecut. importante documente ale A- („Minerul“); ILIA: Creierul
Comunist Român este con prezentat referatul „Mani Mexicului, ambasadorul Al Republica Socialistă Româ dunării Generale a O.N.U., („Lumina“).
dusă de tovarăşul Leonte festul Comunist şi procesul fonso Garcia Robles, a pre nia, alături de numeroase alte delegaţia română s-a pronun
Răutu, membru al Comite mondial revoluţionar". zentat textul unui memoran ţări, susţine cu hotărîre că ţat pentru elaborarea şi trans
dum elaborat de delegaţiile punerea în practică a unui Radio Bucureşti
Birmaniei, Egiptului, Etiopiei, dezarmarea nucleară trebuie program concret vizînd inter
să ocupe în cadrul tratative
Marocului,
Iugoslaviei,
Mexi
HELSINKI cului, Nigeriei şi Suediei, cu lor de dezarmare cea mai zicerea folosirii armelor nu PROGRAMUL I : 5,00 Buletin
producţiei
cleare,
încetarea
prilejul împlinirii a 12 ani de înaltă prioritate. De cea mai de armament şi îndeosebi a 5.30 Jurnal agrar; 5,40 Muzică
de ştiri; 5,05 Muzică populară;
a
remarcat
mare
actualitate,
Consultările multilaterale pentru activitate a Conferinţei Co ambasadorul român, este in armamentului nuclear, a ar de estradă; 6,00—8,08 Radio-pro-
mitetului O.N.U. pentru, dez
gramul
8,08
dimineţii;
Matineu
armare. Actuala situaţie poli terzicerea folosirii armelor melor chimice şi bacteriologi muzical; 8,25 Moment poetic ;
ce şi a altor mijloace de ni
8.30 La microfon, melodia pre-
pregătirea Conferinţei tică internaţională, subliniază nucleare. Scoaterea în afara micire în masă şi care să pre I ferată; 9,00 Buletin de ştiri; 9,30 Scenă din film
legii a armelor nucleare se
documentul, este favorabilă vadă măsuri practice de tre Memoria pămîntului românesc;
obţinerii de rezultate concrete poate realiza pe calea unei cere la lichidarea treptată a 9.50 Muzică uşoară; 10,00 Bule
general-europene în domeniul măsurilor de dez înţelegeri cu forţă obligatorie acestor arme sub control in tin de ştiri; 10,05 Formaţia de
populară
Bistriţa
din
muzică
armare. Memorandumul ex şi valoare universală, ca an ternaţional. Năsăud, dirijor Cornel Pop;
primă, in acelaşi timp, preo gajament comun al statelor România se pronunţă, de 10.30 Duete din operete; 10,45 întreprinderea de reţele
HELSINKI 15. — Trimisul zentantului Canadei, în cen cuparea crescîndă faţă de lip sau ca declaraţii separate, Melodii de Ion Cristinoiu; 11,00
special Agerpres, Radu Gre- trul dezbaterilor situîndu-se sa unor progrese concrete în prin care statele posesoare de asemenea, în favoarea reluă Buletin de ştiri; 11,05 Jocuri
ceanu, transmite : Consultări problematica dezangajării mi soluţionarea principalelor pro arme nucleare să-şi asume rii tratativelor pentru elabo populare; 11,15 Litera şi spiritul electrice din Deva
legii; 11,30 Madrigale; 12,00 Dis
le multilaterale pentru pregă litare şi dezarmării, ca fac bleme ale dezarmării aflate obligaţia solemnă că nu vor rarea unui tratat de dezarma cul zilei — Gigi Marga; 12,15
tirea Conferinţei general-eu- tori meniţi să promoveze în în atenţia comitetului". recurge la folosirea armelor re generală. Recital de operă Nicolae Rossi ANGAJEAZA DE URGENJÂ
ropcne în problemele secu crederea în relaţiile intersta nucleare sau la ameninţarea Se impune, In acelaşi timp, Lemeni; 12,30 Intîlnire cu melo
populară
interpretul
dia
şi
pre
rităţii şi cooperării au con tale, o pace durabilă pe con In cadrul şedinţei au mai cu folosirea lor împotriva ni a subliniat ambasadorul ro ferat; 13,00 Radiojurnal; 13.15 - inginer în specialitatea energetică pentru ate
tinuat, joi, în cadrul grupului tinentul nostru. luat cuvîntul şefii delegaţiilor mănui şi în nici o împreju mân, adoptarea de măsuri Avanpremieră cotidiană; 13,30 lier de proiectare
de lucru constituit de repre O reuniune plenară a parti Mongoliei şi Marocului. rare. In acelaşi timp, o cerin parţiale de dezangajare mili Concert de prînz; 14,00 Compo
Maurice
—
săptămlnii
zitorul
zentanţii celor 34 de state cipanţilor la consultările de A luat apoi cuvîntul şeful ţă legitimă a ţărilor nepose- tară şi de dezarmare, care să Ravel; 15,00 Buletin de ştiri; - electricieni şi muncitori necalificaţi pentru Şan
participante. Şedinţa s-a des la Helsinki urmează să aibă delegaţiei române, ambasado soare de arme nucleare este contribuie la întărirea secu 15,05 Radioancheta economică ; tierul de construcţii montaj - loturile I Deva, II Ha
făşurat sub preşedinţia repre loc vineri, 16 martie. rul Constantin Ene, reprezen aceea de a primi garanţii fer rităţii tuturor ţărilor, la spo 15,20 Piese de estradă; 16,00 Ra ţeg şi III Petroşani. Muncitorii necalificaţi au posibi
diojurnal;
Muzică
16,15
popu
tantul permanent al Româ me de securitate că niciodată rirea încrederii între state şi lară; 16,30 Ştiinţa la zi; 16,35 litatea de a se califica în meseria de electricieni
niei pe lingă Oficiul O.N.U. şi în nici o împrejurare nu la realizarea unor progrese pe Corul Liceului „Gheorghe La-
— Geneva, care a prezentat vor fi victime ale unui atac calea dezarmării generale. zăr" din Sibiu; 16,50 Publicitate - electricieni pentru centrele de distribuţie a e-
radio; 17,00 Pentru patrie; .17.30
poziţia ţării noastre faţă de cu arme nucleare şi nici a- România susţine înfăptuirea Concert de muzică populară ; nergiei electrice din Hunedoara, Orăştie şi Petroşani
arzătoarele probleme ale dez meninţate cu asemenea arme. unor măsuri practice pentru 18.00 Orele serii; 20,00 Zece me şi pentru centrele de înaltă tensiune din Deva, Hu
armării şi sarcinile care revin In directă legătură cu ne- oprirea cursei înarmărilor, în lodii preferate; 20,45 Consem nedoara şi Petroşani
Dumitru
comitetului în acest domeniu. folosirea armelor nucleare gheţarea şi reducerea trepta nări de Constantinescu Almaş; 20,50
Ileana
cînte-
şi
Guvernul român consideră este problema creării de zone tă a bugetelor militare, pe cele sale; 21,00 Revista şlagăre - paznici pentru sediul întreprinderii
SEUL. - Dupâ cum relatează agenţia sud-coreeanâ de presă că, în noua etapă a lucrărilor de pace şi denuclearizate în baza unui program concret, lor; 21,25 Moment poetic; 21.30 - magazineri şi primitori-distribuitori pentru
Habton Thonsin, la Seul au fost anunţate noi măsuri sale, organismul de negocieri diferite regiuni ale lumii, în începîndu-se cu bugetele ţă Bijuterii muzicale; 22,00 Radio Şantierul de construcţii montaj Deva
jurnal; 22,30 Concert de seară;
legislative care intensifică controlul autorităţilor poliţie trebuie să treacă de la faza soţite de angajamentul solemn rilor mari, puternic înarma 24.00 Buletin de ştiri; 0.03—5,00
neşti asupra adunărilor, mitingurilor şi demonstraţiilor. Po discuţiilor generale, lipsite de al statelor posesoare de arme te. Ne pronunţăm pentru an Estrada nocturnă. - tractorişti pentru Şantierul de construcţii-
liţia, potrivit noilor acte normative, are dreptul să hotă-«- eficienţă, la abordarea pro nucleare de a nu folosi aces gajarea, chiar din actuala fa montaj loturile I Deva şi III Petroşani.
rască singură dacă o adunare sau demonstraţie prezintă blemelor prioritare ale dez te arme împotriva statelor ză a lucrărilor comitetului, a încadrarea se va face potrivit Legii 12/1971, iar
„pericol pentru securitatea socială“ şi să ia măsuri in armării, să elaboreze şi să din asemenea zone şi a nu unor negocieri concrete în a- salarizarea potrivit H.C.M. nr. 914/1968,
consecinţă. De asemenea, au fost interzise adunările din transpună in viaţă un pro ameninţa cu folosirea lor, cest scop. Televiziune (32)
instituţiile de învăţămint, iar poliţia a primit dispoziţia să gram concret pentru oprirea precum şi de a respecta sta Reprezentantul român a re
ocupe sediile şcolilor ori de cite ori va considera că a tutul convenit între ţările si levat apoi faptul că dezan 9,00 Curs de limba rusă.
avut loc o încălcare a noilor legi. cursei înarmărilor, a produce tuate în regiunile respective. gajarea . militară şi dezarma Lecţia a 45-a;
rii de armament şi, îndeosebi, Şeful delegaţiei române a rea In Europa constituie o 9,30 O viaţă pentru o Idee :
PEKIN. - Organele de resort ale R.P. Chineze au dispus eli de armament nuclear, a tutu- reafirmat, de asemenea, punc- problemă fundamentală a în C. I. Parhon (I); Direcfia judeţeană de industrie
berarea lui Philip Smith, pilot militar al S.U.A., doborit făptuirii securităţii europene. 10.00 Telex;
şi capturat după ce a pătruns, la 20 septembrie 1965, in Fireşte, realizarea dezarmării | 10,05 Publicitate;
spaţiul aerian chinez, deasupra Insulei Hainan, şi a iui este un proces complex, care 10,10 Biblioteca pentru toţi; locală Deva
Robert Flyn, pilot militar american, doborit şi capturat du cere din partea tuturor state 10,55 Istoria filmului sonor. Cînd
pă pătrunderea sa, la 21 august 1967, in spaţiul aerian Au început lucrările sesiunii lor eforturi serioase şi înde comedia era încă rege; Str. Dr. P. Groza, nr. 22—24
Moment
ai R.P. Chineze, deasupra regiunii Kwangsi - relatează lungate. România consideră, 12.30 Tonta; folcloric cu Ana
Consiliului de Securitate 12,40 Municipalitatea răspunde
agenţia China Nouă. de aceea, binevenită înfăptui A N G A J E A Z A
bucureşteanului;
REYKJAVIK. - Alte patru vase de pescuit britanice au fost rea, la început, şi a unor mă 13.00 Telejurnal; — inginer în specialitatea prelucrarea lemnului
suri parţiale, cum ar fi re
puse in incapacitate de a acţiona, datorită tăierii cablu C1UDAD DE PANAMA 15 speciale cum este problema tragerea trupelor străine de I 16,00—17,00 Teleşcoală; sau construcţii maşini, pentru probleme de normare
rilor lor de către o navă de coastă islandeză, s-a anunţat, (Agerpres). — In sala Palatu Canalului Panama. pe teritoriile altor state, li B 17,30 Curs de limba engleză. — tehnician principal normator.
la 14 martie, la Reykjavik. lui legislativ din capitala Re Şedinţa inaugurală a fost chidarea bazelor militare a- Lecţia a 44-a; Condiţii de încadrare conform Legii 12/ 1971, iar
Comunicatul menţionează că vasele britanice se aflau publicii Panama au început, deschisă prin cuvîntarea şefu flate pe teritoriul altor ţări, I 18,00 Telex;
în interiorul limitelor de 50 de mile ale zonelor naţionale joi, în prezenţa secretarului lui guvernului panamez, O- reducerea tuturor trupelor, R 18,05 Tragerea Pronocxpres; salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
de pescuit ale Islandei. general al O.N.U., Kurt Wald- mar Torrijos Herrera, care a renunţarea la manevre mili f 18,15 Atenţie ig... neatenţie; • Informaţii la telefon 11850, interior 55.
Incidentul produs in dimineaţa zilei de miercuri ridică heim, lucrările primei sesiuni reafirmat poziţia ţării sale în tare şi la demonstraţii de for 1 18,35 La volan — emisiune pen .............................. (39)
la 34 numărul total al pescadoarelor britanice aie căror a Consiliului de Securitate, problema Canalului şi a re ţă la graniţele altor state, di tru conducătorii auto;
cabluri au fost tăiate. care se desfăşoară pe conti giunii care îl mărgineşte şi minuarea treptată a bugete 18,50 Telcconferinţă de presă;
nentul latino-american. Parti s-a declarat împotriva tutu lor militare şi încetarea cursei 19,20 1001 de seri;
CARACAS. - In cadrul programului intitulat „Antena spre lu cipă 15 ţări membre ale con ror formelor de manifestare înarmărilor, desfiinţarea blo 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
me", postul de radio naţional din Venezuela a transmis siliului şi observatori din pe a neocolonialismului In Ame curilor militare, crearea de inte de termen — cauză a
întreprinderea Electromontaj
Întregului popor;
o emisiune specială dedicată Republicii Socialiste Româ ste 30 de state. rica Latină. zone denuclearizate în dife 20,00 Cîntecul săptămlnii: „Un
nia. In cadrul emisiunii, au fost prezentate informaţii eco Republica Panama — a de rite regiuni ale Europei. ţărm de linişte“ de Vasile
nomice, politice şi sociale despre ţara noastră, precum şi Pe agenda sesiunii se află clarat generalul Omar Torri In încheiere, ambasadorul Vasllache;
muzică populară şi uşoară românească, înscris punctul intitulat „Exa cu sediul în Sibiu, str. Lector nr. 12, jud. Sibiu
minarea măsurilor pentru jos Herrera — nu poate ac român a susţinut propunerile
PARIS. - Joi după-amiază, s-a desfăşurat, la Paris, prima reuniu menţinerea şi întărirea păcii cepta nici opresiunea econo vizînd democratizarea comite
ne a Comisiei economice mixte R.D. Vietnam—S.U.A., crea internaţionale şi securităţii în mică, nici penetraţia politică, tului, supunerea activităţii lui A N G A J E A Z A
tă in virtutea Acordului privind încetarea războiului şi res America Latină, în conformi economică sau culturală ale unui control efectiv al opiniei
tabilirea păcii in Vietnam. vreunei ţări. După cum trans publice mondiale, trecerea la deservenţi pe tractoare S-650 pentru şantierele între
Delegaţia R.D. Vietnam este condusă de ministrul de fi tate cu dispoziţiile şi princi mite agenţia France Presse, elaborarea unor programe prinderii din localităţile Vîlcea, Piteşti, Govora, Cra-
nanţe, Dang Viet Chau, iar cea americană - de adminis piile Cartei". Această ordine Omar Torrijos Herrera a de concrete de dezarmare, care 1 iova, Deva, Sibiu.
tratorul adjunct al Agenţiei pentru dezvoltarea internaţio de zi permite abordarea pro clarat că Republica Panama să fie aduse la cunoştinţa tu
nală, Maurice Williams. blemelor de interes comun nu a fost şi nu poate deveni turor popoarelor şi transpu Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de
Delegaţiile celor două ţări se vor intilni din nou la 19 niciodată un stat asociat, o se în viaţă, în conformitate Legea nr. 12/1971.
martie. pentru statele latino-america- colonie sau un protectorat al cu interesele vitale ale între (33)
I ne, precum şi unele chestiuni S.U.A. gii omeniri.
şeful
—ftae«—CT 20,05 Prim plan: ing. Ion Ale
Berindan
—
xandru
filialei din Cluj a Insti
tutului de cercetări şi pro
termo-
echipamente
iectări
In asigurarea populatei ju
Starea wremiî in ţară deţului cu produse alimenta La întreprinderea de industrializare a cărnii Deva fumătoriilor se va acorda a-
— pe timpul funcţionării a-
energetice;
20,35 Moment folcloric;
re
în
îndestulătoare,
cantităţi
tenţie pentru a nu cădea pre
20,45 Film artistic: „Vlrstele o-
de bună calitate şi într-o lar
gă gamă sortimentală, între mului“, producţie a stu paratele pe foc ;
dioului cinematografic
prinderea de industrializare a “Bucureşti“; — menţineţi în permanentă
ln cursul zilei de joi, po cani ; Huşi — Albiţa; Bîrlad localităţile Constanţa, Galaţi, 22,00 24 de ore; stare de funcţionare materia
trivit informărilor Institutu — Crasna; Ploieşti — Mizil — Piteşti şi Giurgiu. cărnii Deva are un rol impor 22,30 Teieglob: R.S.F. Iugoslavia; m m m si m m m m lele de intervenţie în caz de
tant. Pe această linie, condu
lui meteorologic, au continuat Buzău ; Albeşti — Urziceni ; cerea întreprinderii depune e- 22,50 Interpretul preferat; Nori- incendiu, interziceţi folosirea
să cadă precipitaţii mai ales Urziceni — Buzău — Rm. Să * forturi lăudabile. Astfel, in na Alexiu. lor în. alte scopuri ;
sub formă de ninsoare în rat — Focşani — Adjud; Ur Cu începere de joi, 15 mar ultimii ani s-a amplificat ba — fumatul să se facă nu
Transilvania, Moldova şi Do- ziceni — Slobozia — Giur- tie, au fost reluate toate za tehnico-materială a pro mai în locurile special ame
brogea şl sub formă de geni ; Buzău — Făurei — cursele aeriene interne care ducţiei de preparate din car m cu m n m m najate.
ploaie, lapoviţă şi ninsoare în Brăila — Galaţi; Tăbărăşti — se efectuează pe liniile ca ne şi conserve, urmînd ca în O obligaţie importantă este
Muntenia. In sudul Crişanei Pogoanele — Slobozia ; Bacău re unesc Capitala cu 16 lo acest cincinal să se constru organizarea unor echipe de
şi Banatului a continuat să — Vaslui ; Bucureşti — Leh- calităţi din ţară. In cursul zi iască noi abatoare şi secţii primă intervenţie, instruirea
plouă. Vîntul a continuat să liu — Călăraşi ; Giurgiu — lei, de pe aeroportul Bucu- moderne dc prelucrare. im ie m m m a mu lor sistematică şi bine execu
prezinte intensificări fn estul Ghimpaţi ; Giurgiu — Zimni- reşti-Băneasa au plecat Concomitent cu preocupări tată, că în eventualitatea iz
Bărăganului, Dobrogei şi estul cea ; Adjud — municipiul aeronave spre Sibiu, Cluj, Tg. le pentru dezvoltarea şi mo bucnirii unui incendiu să
Moldovei, unde, local, a vis Gheorghe Gheorghiu - Dej ; Mureş, Baia Mare, Arad, O- dernizarea întreprinderii, este globuri, siguranţe supradi ţe s-au amenajat mici „dula serviciu de a lua toate mă poată acţiona operativ.
colit zăpada. Temperatura ae Brăila — Slobozia — Călăraşi; radea şi Timişoara. necesar ca la industria căr mensionate, prize defecte. In puri" de păstrare a serviete surile care să ducă la înlă
rului la ora 14,00 oscila între Bărăganu — Ţăndărei ; Rm. nii să se depună eforturi mai magazia de materiale sînt de lor şi altor materiale, iar în turarea oricăror cauze de in OBLIGAŢII PENTRU TOTI
minus 3 grade la Joseni şi Sărat — Brăila ; Macin — stăruitoare pentru ca spaţi pozitate materiale inflamabile încăperea staţiei electrice de cendii. Aceasta întrucît acti SALARIAŢII
plus 6 grade la Băileşti, iar Isaccea; Tişiţa — Tecuci; Şen- + ile şi capacităţile productive, (diluanţi şi vopsele) fără res forţă sînt depozitaţi saci de vitatea p.c.i. este strîns le
în timpul nopţii între minus dreni — Tecuci ; Galaţi — Aproape 300 000 de locui activitatea salariaţilor să se pectarea regulilor p.c.i. Nu ciment. In plus trebuie arătat gată de bunul mers al pro In afară de îndeplinirea
10 şi zero grade. La Bucu Oancea ; Călăraşi — Olteniţa; tori ai Capitalei au partici desfăşoare în mod normal, cu sînt afişate la toate locurile că nu sînt afişate la toate lo ducţiei. sarcinilor de plan, fiecare sa
reşti, temperatura a fost de Olteniţa — Daia ; Alexandria pat in ultimele două zi respectarea strictă a tuturor de muncă sarcini cu reguli curile -de muncă sarcini cu Prin izbucnirea unui incen lariat are o îndatorire nu
plus 2 grade. — Zimnicea ; Zimnicea — Tr. le la deblocarea străzilor, normelor de prevenire a in p.c.i. La depozitul de carbu reguli p.c.i. etc. Vinovaţi în diu, în afara pagubelor ma
Măgurele ; Ghimpaţi — Gă- ranţi, în imediata apropiere a afara şefului de secţie se fac numai de serviciu, dar şi una
Incepind din dimineaţa zi eşti şi Piatra Neamţ — Ro trotuarelor, rigolelor, gurilor cendiilor. acestuia, sînt depozitate gu şi maistrul Marinuţ Rubin, e- teriale care le-ar provoca i- patriotică, întrucît prin iz
lei de vineri, vremea se va man. de canal, staţiilor ITB. Ală In această direcţie, condu noaie. lectricianul Ioan Sala, care mediat, urmează consecinţe bucnirea unui incendiu sînt
ameliora treptat în toate re turi de ei au lucrat un mare cerea întreprinderii, cu spri Se pune întrebarea : oare prin atribuţiunile care le au grave care pot aduce daune afectate şi interesele fiecărui
giunile ţării. Cerul va fi Datorită eforturilor depuse număr de militari. In acelaşi jinul comisiei tehnice p.c.i. — nu s-au văzut aceste nereguli răspund direct şi de paza con mari economiei naţionale, ca muncitor. In acest scop fie
schimbător, mai mult acope de lucrătorii din transporturi, timp, au continuat să acţio al cărei preşedinte este ingi pînă acum de către şeful au tra incendiilor. urmare a stagnării produc care salariat trebuie să res
rit in Muntenia, Dobrogea şi de populaţia locală şi de alţi neze în cursul dimineţii a- nerul Mihai Szegedy — acţio tobazei ? Este necesar ca în ţiei. De aceea, este nevoie ca pecte următoarele:
Moldova, unde precipitaţiile, oameni ai muncii, precum şi proape 600 de utilaje grele, nează permanent pentru re cel mai scurt timp să se ia OARE VA FI CAZUL ? în permanenţă să se respecte
să nu folosească întreru
mai ales sub formă de nin sprijinului ostaşilor din ca acestora adăugîndu-li-se spre medierea unor defecţiuni ce măsuri pentru punerea la unele sarcini care să ducă la pătoare, prize, siguranţe su
soare, vor deveni locale. In drul unităţilor militare, s-a amiază alte 200 de autobascu survin la instalaţiile din sec punct a normelor p.c.i. în ca La abatorul Deva, al că înlăturarea cauzelor de in pradimensionate la locul lui
celelalte regiuni precipitaţi reuşit să se redeschidă tra lante, un mare număr de ţii, întreprinde măsuri pen drul autobazei ! rui şef este tovarăşul Simon cendiu. In acest scop : de muncă ;
ile vor avea caracter izolat. ficul pe autostrada Bucureşti tractoare şi buldozere. tru popularizarea şi cunoaş Hann, se poate spune că în- — nu folosiţi şi nu permi
Vîntul va continua să pre — Piteşti, precum şl pe şose Rezultatul acestei acţiuni terea regulilor de prevenire a SARCINILE DE PRODUCŢIE tr-un fel, datorită construcţi teţi folosirea de siguranţe su — să nu întrebuinţeze ra
zinte intensificări în estul lele Bucureşti — Buftea — se exprimă prin deblocarea incendiilor de către toţi sa INCLUD ŞI RESPECTAREA ilor existente, nu se poate a- pradimensionate la tablourile diatoare, reşouri şi alte apa
ţării, dar va slăbi treptat. In Ploieşti ; Bucureşti — Olteni integrală a traseelor de trans lariaţii, se preocupă de dota NORMELOR P.C.I. sigura pe deplin respectarea de distribuţie ; rate de încălzit în încăperi
celelalte regiurti, vîntul _ va ţa ; Bucureşti — Giurgiu; port în comun, inclusiv a ce rea secţiilor cu materialele Fabrica de conserve din normelor p.c.i. Dar nu există — nu exploataţi instalaţi unde sînt depozitate materia
le inflamabile ;
sufla slab pînă la potrivit. Bucureşti — Alexandria — lor din zonele preorăşeneşti, necesare prevenirii pericolu Deva este o secţie importantă justificare în ceea ce priveş ile electrice de iluminat sau
Temperaturile maxime vor Roşiori de Vede şl Tr. Mă restabilindu-se practic legă lui de incendii şi intervenţii din punct de vedere al pro te dezordinea de la posturile forţă care prezintă pericol de să nu lase fără supra
oscila între minus 1 grad şi gurele — Corabia. turile cu comunele subordo in caz de foc. ducţiei alimentare, iar cali de incendiu, unde se consta incendiu sau electrocutări; veghere pe timpul funcţionă
9 grade. Pe alocuri, în sud nate şi căile de acces spre Cu toate acestea, controale tatea acestor produse face tă lipsă de materiale p.c.i., nu faceţi improvizaţii la ase rii diferitele insalaţii de în
istul ţării, se va semnala po ★ marile centre urbane. Tot le efectuate recent demon cinste colectivului. Dar aceas personal neinstruit sau folo menea instalaţii ; călzit, afumătorîi etc. ;
S
Ş
agaţe sau să in-
nu
lei. odată, au fost deszăpezite strează existenţa unor nea ta nu înseamnă să se negli sirea de siguranţe supradi — periodic faceţi instruc troducă^ în interiorul panou
“ir Pe mii de kilometri de li străzile de acces spre spita junsuri în domeniul p.c.i. A- jeze respectarea normelor mensionate şi alte încălcări a taje cu întregul personal sa rilor, nişelor electrice obiecte
nii ferate principale, în tria le, cămine, creşe, grădiniţe. supra acestora, şefii de sec p.c.i. care, de fapt, contribuie normelor în vigoare. lariat pentru a cunoaşte res
Potrivit ultimelor precizări je, depouri şi staţii, ceferiştii, Concomitent, echipe speciale ţii şi ateliere, maiştrii şi con în mare măsură la îndeplini In scurt timp se va trece pectarea regulilor de preve Şi materiale de orice fel ;
ale direcţiei generale de re alţi oameni ai muncii, popu înlătură gheaţa şi zăpada de ducătorii formaţiilor de lu rea planului de producţie. din nou pe la toate secţiile nire şi stingere a incendiilor, — să rîu fumeze deeît în
sort din Ministerul Transpor laţia din localităţile şi car pe acoperişurile clădirilor. cru trebuie să reflecteze cu Şi aici mai sînt multe în de producţie aparţinătoare în pretindeţi ca aceştia să le res locurile special amenajate.
turilor şi Telecomunicaţiilor, tierele apropiate au lucrat in O atenţie deosebită a fost toată răspunderea. călcări pe care şeful secţiei, treprinderii de Industrializare pecte ; Fiecare salariat este obli
datori*ă condiţiilor atmosferi tens în cursul zilei de joi acordată deszăpezirii celor 16 tovarăşul Ioan Maier, le jus a cărnii. Dacă vor continua — nu permiteţi blocarea gat ca la terminarea lucrului
ce nefavorabile, joi a fost in pentru restabilirea integrală staţii C.F.R. de pe linia de O ÎNTREBARE PENTRU tifică pe seama aşa-ziselor asemenea încălcări, care sînt căilor de acces cu diferite să verifice amănunţit locurile
terzis accesul autovehiculelor a traficului feroviar în toate centură, triajelor, liniilor şi ŞEFUL AUTOBAZEI multiple sarcini de producţie. socotite de către unii tovarăşi materiale, deoarece îngreu de muncă pentru a nu rămî-
pe 35 do drumuri naţionale. zonele ţării. Aşa cum reiese rampelor uzinale, în scopul Nu negăm că nu ar fi multe din conducerea întreprinderii ne anumite aparate, instalaţii
Astfel, autovehiculele nu au din ultimele date primite de asigurării fluenţei de trenuri La autobaza din Deva a în sarcini, dar prin prisma aces ca minore, organele în drept nează intervenţia în caz de etc. în stare dc funcţionare,
nevoie ;
putut circula pe următoarele la Departamentul căilor fera cu materii prime, materiale treprinderii — a cărui şef tora nu se poate admite ca vor lua măsurile cuvenite să stingă focurile şi să ve
şosele naţionale : Roşiori de te, în ziua de 15 martie au şi alimente pentru Capitală, este tehnicianul Octavian Stan să se găsească personal ne Oare va fi cazul ? — nu permiteţi executarea rifice pentru a nu rămîne
Vede — Caracal ; Călăraşi — fost repuse în circulaţie 50 precum şi pentru expedierea — se mai găsesc o serie de instruit, posturi de incendiu RESPONSABILITĂŢI MAJO lucrărilor de sudură sau alte nici o sursă care ar putea ge
Băneasa; Hîrşova — Constan de accelerate şi personale. produselor finite, realizate de nereguli care, în orice mo blocate cu diferite materiale, RE PENTRU ŞEFII DE SEC lucrări ce necesită flacără nera incendii.
ţa ; Tulcea — Hîrşova ; Con Au mai rămas temporar sus întreprinderile bucureştene ment pot duce la izbucnirea folosirea de siguranţe supra ŢII ŞI MAIŞTRI deschisă, în locuri ce prezintă
stanţa — Tulcea ; Bacău pendate 25 de trenuri, îndeo pentru alte ramuri ale econo unui incendiu. Spre exemplu, dimensionate la tablourile e- (Material publicai la ce
miei naţionale. instalaţia electrică se exploa lectrice. Ca să nu mai spu De la început este bine să pericol de incendiu, fără lua
municipiul Gheorghe Gheor- sebi cele care circulă pe tra tează fără respectarea norme nem că în cutiile de prote se înţeleagă că şefii de sec rea măsurilor corespunzătoa rerea întreprinderii dc in
dustrializare a cărnii De
ghiu-Dej ; Tg. Frumos — Paş seele care unesc Capitala cu (Agerpres) lor. Aici se constată lipsă de jare a tablourilor de siguran ţii şi maiştrii au obligaţia de re ; va)
« Redacţia şl administraţia ziarului! Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane! nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (cultură-sport). - Tiparul : L P. Deva.