Page 57 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din toate tarile, unifi-vă
Solemnitatea Tnmînării

«
unor înalte distincţii ale

Republicii Socialiste România

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conferit „Ordinul Muncii" ne înmîna personal aeeastA
secretar general a! Partidului clasa I, pentru contribuţia a- înaltă distincţie.
Comunist Român, preşedinte­ dusă la educarea şi mobiliza­ In continuare, vorbitorul a
le Consiliului de Stat al Re­ rea maselor de femei la în­ spus: Hotărîrile Congreselor
publicii Socialiste România, făptuirea politicii partidului IX şi X ale P.C.R., Confe­
a înmînat, vineri dimineaţa, şi statului, de construire a so­ rinţa Naţională a partidului
în cadrul unei solemnităţi, cialismului în patria noastră. au creat un climat deosebit
care a avut loc la Palatul Revistei „Săteanca" i-a fost de prielnic pentru dezvolta­
Consiliului de Stat, înalte conferit „Ordinul Muncii“ rea cercetării ştiinţifice în
ANUL XXV Nr. 5 655 SIMBÄTA 17 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI distincţii ale Republicii So­ clasa I, pentru contribuţia a- general şi, mai ales, în eco­
cialiste România conferite re­ dusă la educarea şi mobili­ nomie, pentru efectuarea u-
vistelor „Probleme economi­ zarea maselor de femei de la nui larg schimb de idei, de
ce", „Femeia", „Săteanca" şi sale la înfăptuirea politicii păreri, de opinii. Ne vom
Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din La U.V. Călan „Dolgozc Nâ", cu prilejul a- partidului şi statului, de con­ strădui din toate puterile, cu
niversării a 25 de ani de la
şi
toată
struire a socialismului.
seriozitatea
tot
cu
apariţia primelor numere. Pentru contribuţia adusă ia spiritul de răspundere să rea­
La festivitate au participat lizăm cit mai rapid şi cît
Procentul de tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheor- educarea şi mobilizarea ma­ mai bine sarcinile pe care
februarie-martie 1973-vast program rebut—în conti­ ghe Stoica, Cornel Burtică, selor de femei la înfăptuirea partidul le pune în faţa pre­
politicii
partidului
şi
statului
Mihai
sei
comuniste,
publicisticii şi
Consiliului
secretarul
tescu, Gere, Constantin Stă- de construire a socialis­ cercetării ştiinţifice în dome­
nuă scădere
mului, la întărirea unităţii şi
Teodor
de lucru pentru oamenii muncii hunedoreni şeful Secţiei de presă a C.C. frăţiei tuturor oamenilor niul economic. Considerăm că
de
Marinescu,
Stat,
avem toate condiţiile favora­
Prin utilizarea unor al P.C.R., Maria Groza, vice­ muncii din Republica Socia­ bile pentru a ne duce la bun
preşedintă a Consiliului na­ listă România, fără deosebire sfîrşit această sarcină.
ţionate, la turnătoria I ţional al femeilor. Nestor Ig­ de naţionalitate. revistei
Lucrările
a Uzinei „Victoria" Că- nat, preşedintele Uniunii Zia­ ,/Dolpozo No" i-a fost confe­ tovarăşe secretar dumneavoastră,
general,
au
rit „Ordinul Muncii" clasa I.
O datorie de onoare a fiecărui portanţi în direcţia re­ riştilor, reprezentanţi ai con­ distincţii, înmînarea înaltelor fost, sînt şi vor fi studiate
lan s-au făcut paşi im­
După
unor
centrale
ducerilor
ziare
de noi ca un preţios izvor de
în
luînd
cuvîntul,
de
adaosurilor
şi' publicaţii periodice, Radio-
ducerii
prelucrare la principa­ televiziunii, membri ai redac­ numele colectivului revistei idei generatoare de teorie.
lele piese turnate. In a- ţiilor publicaţiilor decorate. „Probleme economice", tova­ Ele sînt lucrări ale unui e-
eclaşi timp, a sporit Pentru merite deosebite în răşul Vasile Ratiser, a spus: minent conducător de stat şi
simţitor şi calitatea a- înfăptuirea politicii economi­ Vă mulţumim din inimă, mult de partid şi, în acelaşi timp,
cestor piese. Prin apli­ ce a partidului şi statului şi stimate tovarăşe Nicolae ale unui eminent economist.
carea unor noi tehnolo­ pentru contribuţia adusă la Ceauşescu pentru deosebita Ne străduim să ne apropiem
gii, prin întărirea disci­ dezbaterea ştiinţifică a pro­ cinste pe care conducerea do de modelul pe care dumnea­
plinei în muncă, pro­ blemelor economice ridicate partid şi de stat o acordă voastră il reprezentaţi prin
centul de rebut a scă­ de construcţia socialistă, re­ revistei noastre, decorînd-o curajul, prin profunzimea,
zut comparativ cu aco- vistei „Probleme economice" eu ..Meritul ştiinţific" clasa I prin caracterul ştiinţific şi
’eaşi perioadă a anului i-a fost. conferit ordinul „Me­ şi pentru faptul eă dumnea­ realist de abordare şi soluţio-
trecut cu peste 7 Ia ritul ştiinţific" clasa 1. voastră aţi binevoit să ne
sută. Revistei „Femeia" i-a fost faceţi deosebita onoare de a (Conlinuare in pag. a 4-a)
Cuvîntarea
LAMINATELE trec prin
Nicolae Ceauşescu
sajele exigente ale Stimate tovarăşe, nostru. Şi revista „Săteanca", meniul economic sînt lot mai
partidului
politicii
făptuirea
problemele re se pun în do­
Stimaţi tovarăşi,
Doresc să încep prin a feli­ ce se adresează îndeosebi fe­ vaste, mai multiple. Cu cit
meilor de Ia sate, a avut şi ne punem sarcini mai mari
cita în mod călduros colecti­ are un rol important în ex­ privind făurirea unei econo­
„Femeia",
vele
oamenilor „Probleme No“, „Săteanca" cu plicarea politicii partidului de atît şi problemele economice
revistelor
mii
cu
moderne,
avansate,
„Dolgozo
şi
socialistă
a
sa­
transformare
economice“,
prilejul împlinirii a 25 de ani tului, de dezvoltare a agricul­ trebuie să fie mai bine înţe­
turii pe baze noi.
abordate.
mai
temeinic
lese,
de activitate şi al decorării Fără îndoială că şi în vii­ In primul rînd, trebuie abor­
lor cu înalte ordine ale Re­ tor, revistele dumneavoastră
Gospodărirea metalului, u- nei muncii pentru reducerea publicii Socialiste România. date, fireşte, problemele de
tilizarea şi economisirea lui pe cit mai mult posibil a Acordarea acestor înalte vor face totul pentru a con­ fond ale acţiunii legilor o-
cu minuţiozitate încep din pierderilor de metal şi, evi­ ordine constituie o apreciere tribui tot mai mult, prin ceea biective ale socialismului, ale
me­
Je
de
muncitorii
dintre
străfundurile adîncului — de dent, pentru îmbunătăţirea canică Dumitru 2 Preda şi Vasile C.S.H. rea sini în doi timpul lucrului, executînd nădejde ai atelierului de sinte- a conducerii de partid şi de ce vor scrie în paginile lor, eficienţei economice, ale pro­
lată-i
din
nr.
bucşe
unor
presarea
cadrul
unde este adus la lumină — calităţii acestuia. In această rlzate — operaţie ce reclamă pricepere şi maximă atenţie. Foto: VIRGIL ONOIU stat pentru activitatea publi­ Ia unirea eforturilor tuturor porţiilor dintre diferitele ra­
şi continuă pînă cînd el ajun­ privinţă, conducerea sectoru­ cistică pe care revistele res­ femeilor, fără deosebire de muri ale economiei, ale unui
ge rotiţă în imensul angrenaj lui împreună cu specialişti pective au desfăşurat-o în a- naţionalitate. Ia înfăptuirea raport just între fondul de
al economiei noastre naţiona­ din cadrul combinatului au ceşti ani şi pentru contribuţia politicii partidului. Aş dori consum şi fondul de dezvol­
le. Pe această vastă filieră întocmit instrucţiuni precise Pe care au adus-o şi o aduc să-mi exprim speranţa că a- tare, precum şi alte probleme
trebuie urmărită economisi­ care au fost date la fiecare CUM ACŢIONAŢI PENTRU la înfăptuirea politicii parti­ ceste reviste vor fi şi mai ac­ de interes fundamental pen­
rea metalului. compartiment de muncă, in­ dului nostru de edificare so­ tive, vor acorda mai multă a- tru făurirea unei societăţi a-
Noi ne-am plasat acţiunea strucţiuni a căror respectare cialistă a ţării, de făurire a tenţie unor probleme contem­ vansate, a societăţii socialiste
de investigare a acestei pro­ este riguros urmărită. De a- societăţii socialiste multilate­ porane din patria noastră, e- multilateral dezvoltate şi a
bleme intr-un sector al Com­ semenea, au fost aplicate şi ral dezvoltate în România. ducării femeilor înlr-un spirit comunismului. Aş dori să
binatului siderurgic Hunedoa­ sînt în curs de extindere o După cum cunoaşteţi, par­ combativ, revoluţionar, în nu-mi fie luat în nume de
ra, sector în care preocupa­ serie de alte măsuri şi soluţii ÎNFĂPTUIREA masurilor plenarei? acordă o marc spiritul patriotismului socia­ rău dacă menţionez că am
tidul nostru
rea esenţială a tuturor sala­ tehnologice care vizează ace­ importanţă rolului pe care list, al solidarităţii internaţio­ vrea ca revista „Probleme e-
riaţilor este economisirea me­ laşi lucru. Este vorba de femeile — ce constituie, de­ nale şi prieteniei cu femeile conomice" să se facă mai
talului : laminoarele. buna programare din punct din ţările socialiste şi de pre­ mult simţită prin spiritul său
de vedere calitativ şi tipodi- altfel, mai mult de jumătate tutindeni în lupta pentru co­ de combativitate în aborda­
— Există la noi unele ..hal­ realizate aici trebuie să se Asigurăm obţinerea din populaţia ţării — îl au în rea problemelor, prin carac­
a
laminatelor,
de
te", ca să le zic aşa, unde se mensional cantităţii de blu­ Ritmicitate în bucure în continuare de o bi­ viaţa socială a României, con­ laborare şi parc în întreaga terul revoluţionar în care tra­
lume. Ca să fiu cît mai clar
creşterea
poate face risipă sau econo­ nemeritată competitivitate pe unor producţii tribuţiei lor active la tot ceea în această privinţă, am dori tează probleme în lumina
mie de metal — ne spunea muri flamate, destinate ţagle- realizarea piaţa externă ce s-a înfăptuit şi se înfăp­ ca revistele dumneavoastră să concepţiei noastre materia-
tînărul inginer Marcel Păcu- lor pentru ţevi — redueîn- Au trecut peste două luni tuieşte în patria noastră. fie mai combative, să expri­ list-dialectice şi materialist-
raru, şeful grupei tehnico-e- du-se astfel incluziunile de sarcinilor şi de la iniţierea primelor mă­ vegetale şi animale Revistele decorate astăzi au me mai mult spiritul plenarei istoriec. Avem, dealtfel, în
conomice a sectorului : la suprafaţă —, de flamarea suri în vederea asigurării desfăşurat, fiecare în dome­ Comitetului Central din no­ vedere o discuţie largă eu e-
cuptoarele de încălzire, la ca- blumurilor destinate benzilor angajamentelor succesului. In ce se materia­ sporite niul său şi în rindurile citi­ iembrie 1971. Dorim ca re­ conomiştii, deci şi cu cei care
jele de laminare, la foarfe­ pentru export şi a ţaglelor din lizează acestea şi ce garan­ torilor cărora li se adresea­ vistele dumneavoastră să fa­ lucrează în domeniul presei
cele de debitare (în mod deo­ oţel calmat pentru laminarea ţii există pentru ca planul la Anul 1973 este şi în agri­ ză, o activitate bună. Fără că mai mult în această direc­ economice. Cu acest prilej
sebit), în- cazul schimbării profilelor, de îmbunătăţirea la export export să fie realizat exem­ cultură — aşa cum se arată îndoială că revista „Femeia“ ţie. vom discuta, probabil, mai
prea dese a liniilor de lami­ tehnologiilor de încălzire a plar ? — iată întrebările a- în cuvîntarea tovarăşului are multe merite în explica­
nare — ca urmare a neritmi- cuptoarelor, de generalizarea Colectivul Fabricii „Vidra" dresatc tovarăşilor Mircea Nicolae Ceauşescu, la înche­ rea şi lămurirea politicii ge­ In ce prhcşle revista ..Pro­ mult aceste aspecte. Dar, în
cităţii calităţii şarjelor livra­ folosirii cutiilor cu role la la­ Orăştie s-a angajat intre al­ Sîrbu, şeful biroului de ierea lucrărilor Plenarei C.C. nerale a partidului, în unirea bleme economice", desigur că orice caz, n-aş putea să nu
te de oţelării (pe calităţi şi minorul de sîrmă şi extinde­ tele ca în acest an să expor­ export, şi Martin Raeitz, mais­ al P.C.R. din februarie — eforturilor femeilor, alături ea a făcut şi face mult pen­ menţionez că aşteptăm de la
in timp) —, a eventualelor rea procedeului şi la lamino­ te peste nivelul planului ma­ tru în secţia de confecţii martie a.c.. — hotăritor în de toţi oamenii muncii, pen­ tru explicarea unor probleme revista „Probleme economice"
avarii şi deranjamente pe flu­ rul de profile mici — meto- ximal mărfuri în valoare de velur a fabricii. înfăptuirea prevederilor cin­ tru înfăptuirea politicii par­ ale dezvoltării economiei ro­ o contribuţie mai mare în do­
meniul la care m-am referit
xul tehnologic. Dar preocupa­ ţOO 000 lei valută. Fabrica Mircea Sîrbu : De la înce­ cinalului. tidului. De asemenea, revista mâneşti, pentru sintetizarea — şi sper că se va realiza a-
rea noastră generală este res­ DUM1TRU GHEONEA „Vidra" deţine o pondere în­ put se impune o precizare. „Dolgozo No“ desfăşoară o experienţei, a practicii şi a ceasta.
pectarea întocmai a procese­ semnată în planul de export Faţă de anul trecut planul Pentru îndeplinirea indica­ activitate susţinută în direc­ generalizării acesteia. Tocmai
lor de producţie şi a discipli­ (Continuare in pag. a 2-a) al judeţului, iar produsele la export al unităţii noastre torilor de plan pe 1973, care ţia explicării politicii naţio­ de aici porneşte şi aprecierea Aş dori, încă o dată, să vă
pe care au făcut-o Comitetul
se prezintă mai mult decît sînt mult superiori anului nale a partidului nostru, în Central, Consiliul de Stat şi felicit pe dumneavoastră, pe
dublu, ceea ce a dus la o TRAIAN CRISTOIU unirea eforturilor femeilor de guvernul prin acordarea dis­ toţi tovarăşii care lucrează în
eşalonare pe primul trimes- secretarul comitetului comunal naţionalitate maghiară, îm­ tincţiei respective. Dar, după cadrul acestor reviste, să vă
vete, containere, fitinguri, de partid, preună cu ale tuturor femei­ cum bine ştiu tovarăşii rare urez succes în activitatea vii­
toare, multă sănătate şi feri­
carcase pentru aspiratoare 1. COJOCARU primarul comunei Băcia
Petru PStoiu: destinate exportului. lor din România, pentru în­ lucrează Ia această revistă, cire !
Cum dirijează Petru Pito­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
iu mersul relor 24 de ma­
RĂSPUNDEM şini. munca oamenilor care
le deservesc ? „In acest an
— ne răspunde maistrul — D E C R E T
oamenii noştri n-au avut
MONO!, nici un fel de abateri de. la in pagina a il-a
disciplina muncii, şi din a-
jara ei. încercăm să mer­ cu privire la extinderea instituirii
PERFECTiO- gem in pas cu cerinţele me­ Valoarea educativă
de-
inlăturind
sporite,
reu
şeurile. adică rămăşiţele stării de necesitate în unele
NÎNDÜ-NE vechiului din fapte, din a relaţie?
gîndire. încercînd să ne a-
lăturăm noului. O dovedesc, judeţe afectate de căderile masive
zilnic. Mihai Franc. Gheor- profesor—student
La Uzina chimică Orăştie, ghe Roşoiu, Batiu Cocard, de zăpadă şi viscol
dincolo de acel ritm per­ Pentru Petru Pitoiu. mais­ Imlrei Pop. Iosif Boko. Sa-
petuu prin care se cîştigă zi tru chimist la prelucrarea moilă Drăgoţel. Florean Mo-
de zi, lună de lună, acele maselor plastice, care face gildea. Vaier Negrea, zeci Avînd în vedere căderile masive de zăpadă şl viscolul
sporuri de producţie ce gră­ parte din colectivul secţiei de muncitori, de comunişti, care au afectat în ultimele zile şi alte judeţe decit cele
besc îndeplinirea sarcinilor ce şi-a asumat sarcina să care răspund cerinţelor prevăzute în Decretul nr. 109, din 14 martie 1973,
economice asumate — exis­ lucreze o zi pe lună cu ma­ muncii perfeefionindu-se“. In temeiul art. 04, pct. 9 din Constituţie,
tă şi un alt ritm. Al per­ terial economisit, acest ritm In acest continuu metabo­ Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
fecţionării. Un ritm — pro­ al perfecţionării a devenit lism dintre vechi şi nou. la !n pagina a IV-a d e c r e t e a z ă :
blemă de metabolism social un imperativ. Imperativ al secţia mase plastice de la ART. 1. — Se extinde instituirea stării de necesitate
— de asimilare a noului şi conduitei lui şi a oamenilor Orăştie s-au adunat, de la in următoarele judeţe: Vrancea, Vaslui, Iaşi, Bacău,
de dezasimilare a vechiului din subordine. 70 de oameni începutul anului pînă ieri. Neamţ, Botoşani, Suceava.
din gindire, din conduită, asupra cărora trebuie să 25 tone de produse prelu­ Ofensiva ART. 2. — Prevederile Decretului nr, 109 din 14 mar­
din faptă. L-a declanşat, vegheze. pe care trebuie crate in afara planului, in tie 1973, eu privire la instituirea stării de necesitate în
poate, acra deviză, deveni­ să-i coordoneze pentru a care şi-au înmagazinat pri­ municipiul Bucureşti şi in unele judeţe afectate de viscol
tă crez pentru colectivul u- acţiona la unison cu mersul ceperea. dăruirea, căutarea împotriva şi de căderile masive de zăpadă, precum şi cele ale hotă-
zinei: ..In muncă, familie, neîntrerupt spre mai iute. şi un dram din fiinţa lor ririi Comandamentului central pentru înlăturarea urmă­
societate — conştiinţă so­ mai bine, mai eficient. 70 — şi cei 70 de muncitori zăpezii rilor acestora se vor aplica integral şi în judeţele men­
cialistă, demnitate, onoa­ de oameni. 24 de maşini de din schimbul condus de ţionate la art. 1 din prezentul decret.
re", prin care se acţionea­ injeefie de capacitate mare. maistrul Pitoiu.
NICOLAE CEAUŞESCU
Pricepere,
conştiinci ozitate în muncă — iată calităţile
hărnicie,
ză asupra întregii compor­ Din relaţia om-maşină apar LUCIA LICIU continuă pentru care strungarul Ioan Gri gorescu, de la Uzina chimică O- Preşedintele Consiliului de Stat
tări. aici, în fiecare minut, na- răştie, a fost declarat fruntaş în producţie pe anul 1972.
Bucureşti, 16 martie 1973.
privind
DEZBATERE tanţă deosebită potenţialului se procură mobilierul, du­ UN NOU CLUB AL ţii comerciale la parter. VREMEA
montarea
pă
căruia
uni-
fructificarea
Gînduri de recunoştinţă PE TEME POLITICE productiv al agriculturii lăţile vor începe să func­ PRESEI PIONIEREŞTI Primul bloc a fost dat de Pentru 24 ore
In
curînri
în
folosinţă.
judeţului. In acest scop, ţioneze, punînd Ia dispozi­ Un nou club al presei prezent se lucrează la
La căminul cultural din ei vor finaliza cartările a- ţia populaţiei din cartier pioniereşti a luat fiinţă, construcţia celui de-al doi­ Vreme în curs de ame­
Timp de două săptămini, noi, elevii anilor V—învăţători de Silvaşu (le .Jos a avut grochimice în 8 ferme mo­ produsele alimentare tre­ DE LA în aceste zile, la Casa pio­ lea bloc. Fundaţia a fost liorare treptată. Cerul se
dezbatere
la liceul pedagogic, desfăşurăm in şcolile din municipiul Deva loc o internă şi privind del ale C.A.P. şi în toate buitoare. nierilor din Orăşiie. Iu (ornată şi acum se lucrea­ va menţine schimbător.
externă
politica
membrilor
unităţile
vor
precipi­
cădea
practica pedagogică. Cu acest prilej, reuşim să facem o strin- a P.C.R.. ne transmite Ion consiliului agricole din raza INSTRUIREA numele pioniera Graţiela clubu­ ză la zidirea parterului. Izolat, slabe. Vint slab pînă
intercooperatist
Mis-
taţii
lui,
să corelaţie a tuturor cunoştinţelor însuşite in anii de şcoală Stegărcscu. de la punctul Călan. In acelaşi timp, se CONTABILILOR ŞEFI chie ne transmite iniţiati­ ÎNCEPE RETURUL la potrivit din est. Tem­
cinematografic Haţeg. Cu pedoiogice
cu munca la clasă, cu ceea ce trebuie să transmitem copiilor, fac şi cartările DIN C.A.P. va micilor gazetari de a CAMPIONATULUI peratura în creştere, mi­
acelaşi prilej, au fost vi­ în comuna I.ăpugtu de fi prezenţi la toate mani­ nimele oscilînd între mi­
căutăm să ne formăm profilul de viitori învăţători.^ zionate filmele documenta­ Jos. In cursul acestei săptă- 0 ZI festările importante din JUDEŢEAN DE FOTBAL nus 5 şi o grade, iar ma­
Pentru a deveni ceea ce dorim, a trebuit să ne însuşim re privind vizita tovarăşu­ mîni s-a făcut, pe două viaţa şcolară şi pioniereas­ Mîine începe şi returul ximele inire 3 şi s grade.
a
cunoştinţe, metode de lucru, sub conducerea atentă a tova­ lui Nicolae Ceauşescu în UNITĂŢI ALIMENTARE serii, instruirea contabili­ că a localităţii. seriei Valea Mureşului, Dimineaţa, ceaţă locală.
ţările din Africa. campionatului judeţean de
răşilor diriginţi, profesori, învăţători. Acum, cind ne dăm seama Acţiuni similare au loc, IN CARTIERUL DACIA lor şefi din C.A.P. In pro­ LA GEOAGIU - fotbal. Tinînd cont de Pentru următoarele
gram au fost cuprinse te­
pe deplin că străduinţa lor a dat roade, că tot ceea ce ne-au în aceste zile, şi la Boşo- me privind tinerea evi­ LA IN CONSTRUCŢIE componenţa acestei scrii
— lfi echipe —, organiza­
■învăţat a prins rădăcini, ţinem să le mulţumim şi să le promi­ rod, Ocolişti Mare, Pui, In curind, în cartierul denţei preţului de cost, UN NOU BLOC torii au găsit justificată două zile
Sîntămărla-Orlea.
do­
corectă
tem că nu-i vom dezamăgi şi vom fi aşa cum ne-au ^ format. Dacia, din Deva, vor fi înregistrarea primare, a redu­ CU 6 APARTAMENTE devansarea începerii, pen­ Vremea continuă să se '
cumentelor
ali­
unităţi
Rezultatele obţinute pină acum, le aparţin in mare măsură şi CARTARI AGROCHIMICE deschise două pentru des­ cerea cheltuielilor mate­ Intre alte construcţii tru a se asigura o bună încălzească treptat. Cerul
Una
mentare.
schimbător.
în ALTA
de aceec gîndurile noa-tre de recunoştinţă se îndreaptă către Şl PEDOLOGICE facerea diverselor produse riale, gospodărirea judi­ prevăzute în schiţa de sis­ desfăşurare, în timpul se­ se va menţine minimă va
Cu
zonului
a-
fotbalistic.
Temperai
ura
alimentare, iar cealaltă cioasă a fondurilor băneşti tematizare să se realizeze ceastă ocazie se relansea-. oscila între minus 6 şl 2
desfacerea
d,n5 "' ELENA STANCIU Lucrătorii din cadrul pentru lactate. Spaţiul produ­ şi ridicarea eficienţei pro­ în prima elapă în centrul ză şi lupta pentru şefie 'n grade, iar maxima între 3
sectoarele
de
toate
selor
ne­
agrochi­
de
între
anul V-B învăţători, laboratorului sînt confruntaţi cesar celor două unităţi ducţie ale cooperativelor civic al comunei sînt şi această serie, Hunedoara Con­ şi şi 10 grade. Vint slab din
două blocuri cu cite S a-
mie
Deva
structorul
Liceul pedagogic din Deva cu obiective de o impor­ x fost stabilit. In prezent agricole. ___ partamente fiecare şi spa­ Dacia Orăşite. est. Dimineaţa, ceaţă lo­
cală.