Page 58 - Drumul_socialismului_1973_03

sa aMaaESEQ
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 655 ® SIMBÄTÄ 17 MARTIE 1973
fcttS&HS»

Valoarea educativă a relaţiei Programul UnîversifăfH serale

de marxism-îemrJsm Deva
LUNI 19.III.1973
profesor-student de partid.
— Economie anul I — predare la cabinetul judeţean
— Filozofie anul II — predare în sălile Şcolii genera­
le Dr. P. Groza.
— Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid,
Anul universitar 1972-1973 individuală nu trebuie să activitatea de îndrumare in­ anul II, predare în sălile Şcolii generale Dr. P. Groza.
a început, în Institutul de aibă un caracter pasiv, con­ dividuală a studenţilor, im­ — Etică anul II — predare în sălile Şcolii generale
mine Petroşani ca, dealtfel, templativ, constatativ. Misiu­ primarea unei orientări uni­ Dr. P. Groza.
la toate institutele de învăţă- nea cadrelor didactice îndru­ tare întregii munci educative, — Istorie anul I — dezbatere, la cabinetul judeţean'
mînt superior din tară — sub mătoare este aceea de a lărgi asigurarea unui conţinut ri­ de partid.
semnul grijii deosebite a tu­ semnificativ, prin legătura dicat activităţilor întreprinse, MARŢI 20.III.1973
turor factorilor de răspunde­ nemijlocită, individualizată, continuu adaptat la cerinţe­
re pentru aplicarea neîntîr- frontierele de influenţare le actuale ale activităţii pro­ — Economie anul III — dezbatere la cabinetul jude­
ziată a sarcinilor ce revin practică a studenţilor. fesionale şi politico-educative. ţean de partid.
şcolii superioare din progra­ Participarea cadrelor didac­ Decanatele şi colectivele de — Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid
mul partidului, pentru îmbu­ tice îndrumătoare la activită­ catedră, la stabilirea criteri­ anul III, predare la cabinetul judeţean de partid.
nătăţirea activităţii ideologi­ ţile politico-ideologice şi cul­ ilor de constituire a grupelor Etică anul I — predare în sălile Şcolii generale
ce, ridicarea nivelului gene­ tural-educative ale studenţi­ de îndrumare, vor ţine seama Dr. P. Groza.
ral al cunoaşterii şi educa­ lor constituie o latură însem­ de condiţiile existente în in­ — Istorie anul II — dezbatere, în sălile Şcolii generale
ţia socialistă a maselor. nată a muncii personalului stitut şi facultate, de particu­ Dr. P. Groza.
Şcoala noastră superioară didactic. Acţiunile de acest larităţile şi opţiunile studen­ — Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat
trebuie să contribuie, în ega­ gen oferă posibilitatea cu­ ţilor. anul I — dezbatere în sălile Şcolii generale Dr. P. Groza.
lă măsură, la procesele de noaşterii componentelor şi Cadrele didactice cu sarcini MIERCURI 21.III.1973
instrucţie şi educaţie. Socie­ parametrilor activităţii aso­ de îndrumare vor sprijini Economie anul II — dezbatere, în sălile Şcolii ge­
tatea i-a încredinţat misiunea ciaţiilor studenţeşti şi valori* studenţii pentru integrarea nerale Dr. P. Groza.
de a forma specialişti şi ca­ lor organică în viaţa univer­ — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste anul I —
ractere. Specialişti cu temei­ sitară. predare, la cabinetul judeţean de partid.
nice cunoştinţe în ramura Ele vor acorda o atenţie — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostrul anul I,
dată a ştiinţei, cu o întinsă VIAŢA UmSITARA deosebită cunoaşterii proble­ predare în sălile Şcolii generale Dr. P. Groza.
cultură de specialitate şi ge­ î? ■■■•■ melor care preocupă pe stu­ Deocamdată — schele, coiraje, betoane. In curînd Insă, echipa de dulgheri condusă de Krcck — Sociologia religiei anul I — predare în sălile Şcolii
nerală, stăpîni pe tehnicile şi denţi, modului în care folo­ Andrei va finaliza această lucrare, care se va numi galeria de transport al Ipsosului de la Fa­ generale Dr. P. Groza.
sesc timpul liber, sursele de
procedeele moderne de in­ ficării a ceea ce se degajă în informare, relaţiile care se brica de ipsos Călan. Foto: VIRGIL ONOIU Programul va începe la ora 18,00 pentru toate secţiile.
vestigare a realităţilor din mod concret, imediat, din stabilesc între studenţii în­
natură şi societate, spirite lu­ mişcarea de ansamblu a co­ drumaţi, realizării unui cli­
minate, în stare să creeze lectivelor studenţeşti, de uti­ mat de stimă şi încredere re­
idei originale. Caractere în lizare a dinamicii lor inter­ ciprocă între profesori şi stu­
care să se unească pînă la ne, de stimulare şi dezvoltare denţi în viaţa universitară. ÎN D E Z B A T E R E P U B L I C Ă
contopire deprinderea de a a formelor de angajare poli­ In acelaşi scop, activitatea
munci sîrguincios şi ordonat tică a acestor colective. de îndrumare se va baza pe
pentru binele societăţii socia­ îndrumarea individuală e-
liste şi ţării, obiectivitatea in xercitată de cadrele didactice cunoaşterea temeinică a per­ Proiectul de lege cu privire fa înfiinţarea, organizarea
sonalităţii studenţilor, a preo­
judecată, respectul cel mai a- devine eficientă cu condiţia
dînc faţă de munca altora şi ca, în cadrul relaţiei bilatera­ cupărilor, aptitudinilor şi in­
tereselor lor, pentru a asigu­
faţă de obligaţiile sociale ale le profesor-student, în toate
fiecăruia, hotărîrea neclintită manifestările sale esenţiale, ra, astfel, un conţinut efi­ şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar
de-a face din echitate şi rolul activ şi important al cient relaţiei profesor-stu­
dreptate coordonate majore studentului să constituie o dent. Pentru buna desfăşura­
ale comportării cotidiene. poziţie de principiu, reală. re a acestor activităţi se va tă. De asemenea, punctul d acordă analizei pe bază de bi­
de
către
conducerea
asigura
Educarea tineretului uni­ Relaţiile educaţionale stator­ institutului informarea per­ Un organism nesesar pentru art. 4 să fie scindat astfel ca lanţ. liza în condiţii mai bune
activităţii
coordonarea
de
versitar în spiritul comunis­ nicite între cadrele didactice manentă a cadrelor didactice bugetul şi balanţa de plăţi să
mului este un proces deose­ cu sarcini de îndrumare in­ îndrumătoare, înarmarea lor fie prevăzute într-un alineat Economist GHEORGHE TODEA control financiar, va utiliza
bit de complex. Ştiinţă şi ar­ dividuală şi studenţi sînt mai cu instrumente şi tehnici mo­ economia noastră naţională distinct, iar bilanţurile conta­ director financiar-contabil la cu mai mare randament toate
tă, educaţia comunistă, privi­ flexibile şi mai intime, pun derne de lucru, organizîn- bile la un alineat separat, Centrala minereurilor organele de control din ca­
tă în întreaga sa complexita­ accent mai mult pe sugerare du-se, în acest scop, dezba­ dată fiind importanţa ce se neferoase Deva drul sistemului financiar şi
de control.
te, se desfăşoară atît în ca­ şi încurajare decît pe dispo­ teri metodice, simpozioane, înfiinţarea Curţii Superioa­ coordonare a întregului con­ Proiectul de lege cu privi­
drul procesului de învăţămînt ziţie sau directivă, deci pre­ colocvii, sesiuni de referate re de Control Financiar răs­ trol financiar-bancar, toate
cît şi în afara acestuia. La supun un, stil de muncă dife­ etc. punde pe deplin unor. necesi­ vizînd probleme de mobiliza­ re la înfiinţarea, organizarea
înfăptuirea ei participă toţi rit de cel înrădăcinat în pro­ Periodic, în catedre, consi­ tăţi actuale puse de economia re a surselor de formare a Conţinut nou şi precis şl funcţionarea Curţii Supe­
factorii vieţii universitare, or­ cesul didactic propriu-zis. lii profesorale se vor iniţia noastră naţională, exigenţelor fondului central de dezvolta­ rioare de Control Financiar
ganele şi organizaţiile de par­ Necesitatea îmbunătăţirii analize. şi dezbateri. Acestea pe care le implică gospodări­ re economico-socială, respec­ se înscrie pe linia preocupă­
tid care conduc şi îndrumă muncii de îndrumare indivi­ rea cu un înalt spirit de răs­ tarea legalităţii eficienţei an­ activităţii de control financiar rilor consecvente ale condu­
întregul proces instructiv- duală a studenţilor, a îfitre- vor urmări cu precădere mo­ pundere a patrimoniului ţării gajării şi efectuării de cheltu­ cerii noastre de partid şi de
dul în care lucrează cadrele
stat
perfecţionarea
privind
educativ, întregul corp profe­ gii activităţi politico-ideologi­ didactice cu sarcini de îndru­ în continuu progres. ieli.
soral, de la asistentul stagiar ce şi cultural-educative ridi­ mare, stabilirea celor mai e- Curtea Superioară de Con­ Curtea are şi o importantă Proiectul de lege cu privire financiar, contribuind in mod organizării şi conducerii în­
la profesorul-şef de catedră, că în faţa comitetului de par­ ficiente măsuri pentru îmbu­ trol Financiar, aşa cum se funcţie jurisdicţională, ea a- la înfiinţarea, organizarea şi . direct la rezolvarea operativă tregii activităţi economico-
asociaţiile studenţilor, studen­ tid şi rectoratului, pe baza nătăţirea continuă a activită­ specifică în proiectul de lege, părînd şi ca primă instanţă funcţionarea Curţii Superioa­ şi eficientă a problemelor de sociale. Totodată, este o re­
ţii înşişi. experienţei pozitive acumula­ ţii educative. Toate acestea urmăreşte întărirea continuă pentru judecarea şi obligarea re de Control Financiar re­ gospodărire şi utilizare a fon­ flectare clară a traducerii în
practică
a prevederilor
Con­
Principala formă de activi­ te, noi modalităţi de eficien- constituie aspectele principa­ a funcţiilor de control ale or­ la plată de despăgubiri şi a- flectă cu justeţe grija parti­ durilor, de respectare a le­ gresului al X-lea al partidu­
tate a îndrumătorului didac­ tizare a relaţiei cadru didac­ le organizatorice şi de stil în ganelor puterii de stat, con­ menzi, precum şi ca instanţă dului şi statului nostru pen­ gislaţiei muncii şi a legisla­ lui şi ale Conferinţei Naţio­
tic o constituie contactul ne­ tic-student. Dintre acestea se activitatea de îndrumare solidarea controlului finan­ de recurs. tru crearea unui cadru legis­ ţiei civice, în mod egal, de nale din iulie 1972, referitoa­
mijlocit, permanent cu stu­ impune cu stringenţă ca în­ nemijlocită a studenţilor ciar în scopul perfecţionării îmi exprim acordul deplin lativ optim care să asigure către toţi cetăţenii patriei,
denţii. In configuraţia activi­ drumarea individuală a stu­ de către cadi;ele didactice, as- continue a gestiunii econo­ cu prevederile din proiect, creşterea răspunderii tuturor conform eticii şi echităţii so­ re la întărirea răspunderii
tăţii universitare nu intere­ denţilor de către cadrele di­ pecle pe care le considerăm mice. permiţîndu-mi totodată să fac cadrelor din economie — şi cialiste. personale în economie, în ve­
sează pe nimeni contactul ne­ dactice’să devină o formă holăritoare în obţinerea unor Funcţia de control se di­ cîteva propuneri. La articolul îndeosebi a cadrelor cu func­ Fiind subordonată direct derea valorificării superioare
mijlocit în sine, ci valoarea permanentă de influenţare şi rezultate de calitate în' for­ vide în trei părţi şi anume: 21: contestaţiile să fie depu­ ţii de conducere — în res­ Consiliului de Stat şi asigu- a resurselor materiale, de
sa educativă, sporul de efi­ educare, să se integreze or­ marea viitorilor specialişti. funcţia de control financiar se la Curte şi nu la unitatea pectarea cu rigurozitate a le­ rînd controlul inclusiv al mi­
cienţă pe care îl aduce acest ganic în sistemul activităţi­ executat direct prin organe care a stabilit imputaţia şi a- gislaţiei socialiste, în gospo­ nisterelor, care sînt chemate muncă şi financiare ale ţă­
mijloc de activitate educati­ lor politico-educative univer­ Prof. dr. ing. proprii -sau atrase, funcţia de cest lucru deoarece unitatea dărirea resurselor materiale să aplice în permanenţă le­ rii.
vă în formarea integrală a sitare. In acest sens, se vor ILIE N. CONSTANTINESCU control preventiv, exercitată respectivă apare ca parte în şi a fondurilor în economie. gislaţia dispusă şi aprobată Economist REMUS PAŢAN
viitorului specialist. De aceea, lua măsuri pentru antrenarea prorector al Insitutului de mine prin organe proprii la minis­ proces şi nu este just ca par­ Această instituţie ce urmea­ de organele superioare de director financiar-contabil la
în nici un caz, îndrumarea tuturor cadrelor didactice în Petroşani tere şi alte organe centrale de tea reclamantă să depună ză a fi creată dă un conţi­ conducere, Curtea Superioară
stat, şi funcţia de orientare şi contestaţia la partea reclama­ nut nou activităţii de control de Control Financiar va rea­ Centrala industrială Hunedoara
Laminatele trec prin cajele CUH ACŢIONAŢI PENTRU
exigente aie oamenilor 1 5
(Urmare din pag. 1) tocmai, aşa cum ne-a reco­ buit să debitez bucăţi în. gre­ iNfĂPTUIREA WASURI[QR~PLÍNA8EI?
mandat tovarăşul Nicolae utate de 4 tone deoarece pre­
Ceauşescu la recenta plenară zentau retasuri. Se mai în­
dă prin care se obţine o e- a C.C. al P.C.R. tîmplă... Şi noi, atît oţelării
conomie de 6—8 kg pe La rîndul său, manevrantul cît şi laminatorii, trebuie să
tona de metal —, ca să principal Marian Tuţu, de la lucrăm în aşa fel îneît să e- Asigurăm obfimerea unor produefii vegefale
amintesc doar cîteva din mă­ caja 1300 adăugă : conomisim cît mai mult me­
surile întreprinse de noi în — Toţi trebuie să lucrăm tal, să dăm cit mai mult me­ şt animale spori ie
acest an. cu aceeaşi atenţie şi răspun­ tal de bună calitate. _
Ne deplasăm pe linia flu­ dere. Aici, la caje, este foar­ Am apreciat munca oame­ (Urmare din pag. 1) dere pentru ca cele 50 ha ce şi amplasarea judicioasă a
xului tehnologic al laminoa- te important să respectăm nilor, Strădaniile lor comune se cultivă cu legume de că­ culturilor, generalizarea a-
relor de 1 000 şi 1 300 mm. schema de laminare, tehnolo­ orientate spre acelaşi scop: trecut, am stabilit un pro­ tre C.A,P. Băcia şi Tîmpa cordului global în toate sec­
Urmărim activitatea febrilă a gia de fabricaţie la toleran­ îmbunătăţirea activităţii, evi­ gram concret de măsuri şi să producă mai mult decît toarele de activitate vor asi­
oamenilor, intrăm în discuţie ţele admise, să orientăm cu tarea risipei de metal, creşte­ sarcini pe fiecare unitate. O s-a planificat. O mare aten­ gura obţinerea şi în acest an
cu ei despre problema econo­ maximă precizie lingoul în rea calităţii acestuia. Uneori mare atenţie acordăm, în ţie se acordă dezvoltării zoo­ a unor recolte bogate. Coope­
misirii metalului.
calibrul cilindrului. se mai ivesc necazuri ; fie la scopul sporirii producţiei la tehniei. In toate Unităţile se rativele agricole vor depăşi
— Dacă lingoul vine bun Posibilităţile cele mai mari cuptoare, la cajele de lamina­ hectar, executării lucrărilor asigură o brănire şi îngrijire producţiile medii planificate
de la oţelării — ne explică de economisire a metalului re sau la foarfecele de debi­ de îmbunătăţiri funciare, corespunzătoare a animalelor, cu 400 kg grîu, 500 kg po­
cuptorarul şef Ioan Dobrei, sînt la foarfecele de debita­ tare, la schimbarea liniilor de fertilizării şi pregătirii tere­ s-a trecut la lotizarea viţele- rumb şi 5 000 kg sfeclă de
de la blumingul 1300 mm — re. In această privinţă ne dă laminare, ori se mai produc nului, lor pentru reproducţie şi s-au zahăr la hectar. De aseme­
noi, cei de la cuptoare, sîn- lămuriri manevrantul princi­ deranjamente. Remarcabil Din suprafaţa' de 60 ha des­ stabilit sarcini în vederea nea, vor fi realizate efective­
tem primii care adăugăm ca­ pa ! Florea Gîdea : este că oamenii îşi unesc e- tinată culturii sfeclei de za­ sporirii producţiei de furaje
1
rate noi calităţii metalului, forturile şi greutăţile sînt în­ hăr, 40 au fost fertilizate cu în toate cooperativele. le de animale şi producţiile
ori facem rabat de la ea — — De la cajă lingoul vine vinse. Aceasta înseamnă că în gunoi de grajd. De aseme­ Măsurile luate pentru folo­ de lapte şi carne la cote su­
ceea ce se întîmplă extrem la foarfecă unde noi trebuie toate verigile C.S.H., prin ca­ nea, se lucrează cu, răspun­ sirea raţională a pămîntului perioare celor planificate.
de rar. Deşi procesul de în­ să-i înlăturăm capetele, adi­ re se scurge metalul către be­
călzire este automat, trebuie că să efectuăm operaţiunea neficiari, există preocupare şi
să fim foarte atenţi ca lin­ de şutare — cum se'spune în interes privind economisirea Rifmîcifafe îfb reafearea sarcinilor şl
goul să se încălzească uni­ limbajul tehnic. Acest lucru lui. La nivelul secţiilor s-au
form, la temperatura prescri­ îl executăm după norme pre­ întocmit norme tehnologice şi angajamentelor Ia export
să pentru fiecare calitate. cise, la dimensiuni precise. planuri de măsuri, oamenii le
Temperatura mai mare con­ Datoria noastră este să facem cunosc şi le respectă, sînt (Urmare din pag. 1) calităţii articolelor de blănă­ exclusivitate pentru export. »
duce la oxidarea lingoului, şutări cît mai mici aşa-zise conştienţi de importanţa lor, rie pe care le fabricăm, mo­ Ne cunoaştem bine sarcinile
flacăra îi spală > suprafaţa, iar şutări economice — pentru a de avantajele sau consecinţe­ tru âl acestui an a unor sar­ delele originale cu pregnan­ şi apreciem efortul servicii­
temperatura prea mică împie­ înlătura cît mai puţin metal. le pe care le generează. In cini de 4,4 ori mai mari de­ tă notă de eleganţă, deter­ lor noastte specializate pen­
dică laminarea uniformă. De Trebuie să observăm rapid în primele două luni ale anului, cît în aceeaşi perioadă a a- mină pe zi ce trece o tet tru asigurarea ritmică cu ma­
aceea, între cuptorari şi cei oglinda retrovizoare dacă e în sectorul laminoare s-au în­ nului trecut. Cu toate aces­ mai mare solicitare a aces­ terii prime şi materiale,. fapt
care deservesc utilajul ter- bun capătul şutat sau trebuie registrat ^economii de metal tea, am reuşit pc primele tora pe piaţa ckternă. Măsu­ ce ■ determină ca tot ritmic
motehnic trebuie să existe o să debităm în continuare pî­ de 123 tone de blumuri plus două luni să ne depăşim rile recentei plenare a C.C. să ne onorăm şi noi comen­
colaborare perfectă, ca şi în­ nă vedem că lingoul nu mai ţagle. Iar măsurile aplicate In prevederile cu peste 1 la su­ al P.C.R. ne mobilizează şi zile.
tre cuptorari şi cei de la con­ prezintă retasură. In felul a- acest an, în consonanţă cu ho- tă. Rezultate bune am înre­ mai mult.
trolul tehnic de calitate pen­ cesta cîştigăm noi metal, aici, tărîrile recentei plenare a gistrat şi în prima decadă Martin Raeitz: „Secţia în N. R. Competitivitatea blă­ O Imagine puţin obişnuita pentru o întreprindere ai cărei
tru a încărca în cuptoare nu­ la foarfecă. Uneori însă vin C.C. al P.C.R. sînt orientate din martie, cînd în afară de care lucrez, compusă din ca­ nurilor de la „Vidra“ este a- profil îl reprezintă produsele lactate. Totuşi, şl aici se desfăşoară
mai lingouri bune, cu aspect lingouri cu defecte de turna­ cu pregnanţă spre perfecţio­ expedierea unor mărfuri în dre destoinice, cum sînt echi­ testată de un nou eveniment. o susţinută acţiune pentru a exe cuta reparaţiile şi piesele de
frumos, fără moţuri şi defec­ re şi trebuie Să debităm din valoare de peste 223 000 lei pele conduse de Maria Rado- Chiar în aceste zile fabrica schimb cu forţe proprii. In imagine : mecanicii auto Simion Do-
te de turnare. Ne cunoaştem el foarte mult pînă rămîne narea activităţii, program în valută, am perfectat noi vici, ' Ana Petruţa, Maria a trimis pentru expoziţia or­ da şi Ioan Drijman efectuînd reparaţii la motorul unei autocis­
sarcinile,, instrucţiunile şi ne partea bună. De curînd, din- cadrul căruia economisirea contracte cu diverşi benefi­ Chişerău şi altele, este o sec­ ganizată la Paris o valoroa­ terne.
sti'ăduim să le respectăm în- tr-un lingou de 8 tone a tre- metalului ocupă primul loc. ciari externi. îmbunătăţirea ţie ce lucrează aproape în să colecţie de modele.

Fermei zootehnice a coope­ măcar a unui hectar cu sfe­
rativei agricole din Toteşti Ii clă furajeră, deşi se ştie bine negativ realizările de pînă depline a potenţialului de ca­
revine, între altele, sarcina că fără suculente nu se poate ASIGlMrîEfi FtjfiiiHJi - acum, s-au stabilit unele mă­ re dispune ferma zootehnică
ca în acest an să contribuie concepe obţinerea unor pro­ suri ce vizează o grijă spori­ revin atît organizaţiei de
tă faţă de creşterea viţelelor
la constituirea fondului de ducţii ridicate de lapte. Con­ partid şi consiliului de con­
, iserEmu- stat cu 2 800 hl lapte, 38 to­ form raţiilor întocmite, fer­ — viitoarea matcă a unităţii ducere al C.A.P. cit şi orga­
' s ‘> N .s î % \ % X. ţ- •• N ne carne şi să livreze la com­ ma are sarcina să asigure —, cît şi o mai bună gos­ nelor comunale de partid şi
plexele intercooperatiste de pentru perioada de stabulaţie factor cheie în sporirea podărire a resurselor furaje­ de stat. Pentru cooperativa
mtûrd m ponému re, organizîndu-se operaţiuni­
îngrăşare 110 miei şi 100 Vi­ cel puţin 2 300 tone nutreţuri agricolă din Toteşti zootehnia
ţei. Fireşte, se pune întreba­ suculente, prevedere care de le de tocare şi preparare a reprezintă sectorul care poa­
cea rmi m&re în rea : s-au asigurat condiţii pe acum este pusă sub sem­ grosierelor. Ceea ce s-a fă­ te şi trebuie să deţină o pon­
corespunzătoare pentru înde­ nul întrebării. Nici în ceea producţiei animaliere cut nu este însă suficient. In dere mai însemnată în struc­
agriwftora joiaţuiul plinirea exemplară a acestor ce priveşte fibroasele nu este primul rînd, se impune să tura producţiei şi a venituri­
sarcini 7 o situaţie mai bună, suprafa­ fie soluţionată eficient pro­ lor, să fie o sursă permanen­
Şeful fermei, medicul vete­ ţa ocupată cu trîfoliene (75 le deficitare, introdueîndu-se venituri băneşti a cooperati­ blema asigurării bazei fura­ tă de cîştiguri importante,
rinar Ioan Aldea, ne-a dat de hectare) şi cea de fineţe în raţii ciocălăii măcinaţi, se vei agricole ? In situaţia cînd fermei, care în anul 1972 nu jere şi clarificat modul de a- ceea ce îi obligă pe toţi fac­
un răspuns neconvingător, a- naturale (265 hectare) fiind aşteaptă onorarea cu melasă a valoarea produselor animalie­ şi-a îndeplinit planul de ve­ plicare a retribuirii muncii torii răspunzători de soarta
firmînd că : „noi ne străduim, departe de a satisface nece­ unor promisiuni, se vor face re, îndeosebi a laptelui, ce se nituri. Natalitatea la bovine în acord global, generalizînd producţiei animaliere să nu
vom vedea ce iese". Ingine­ sarul pentru hrănirea a 700 cumpărări de calciu, fînuri valorifică zilnic este doar de nu s-a ridicat nici măcar la acest mod de plată la toate mai considere acest sector ca
rul şef al unităţii, tovarăşul bovine şi 500 ovine pe întrea­ etc. Cu alte cuvinte, se dă cîteva sute de lei, iar chel­ 55 la sută, iar trecerea tine­ speciile şi categoriile de ani­ pe a cincea roată la căruţă,
Visarion Cvaşa, şi-a exprimat ga perioadă de stabulaţie. din colţ în colţ, deşi pînă la tuielile cu furajarea şi îngri­ retului femei la categorii su­ male. Numai astfel eforturile să se ocupe cu întreaga răs­
părerea că: „totul depinde Problema asigurării bazei ieşirea la păşunat a mai jirea se ridică cel puţin la perioare a lăsat de dorit. Ne­ îngrijitorilor localnici de ani­ pundere de redresarea activi­
de asigurarea bazei furajere". furajere a rămas şi în anul rămas destul timp. Inter­ acelaşi nivel, se poate oare ajunsurile ce s-au manifestat male ca Sivu Mălăeştean, tăţii, de ridicarea randamen­
Asupra modului cum se va trecut nerezolvată .la această locutorii încercau să mo­ au şi acum repercusiuni, po­ Minuc Hîcă, Lucreţia Lăpă- tului fermei, astfel îneît uni­
o
rentabilitate
acţiona pentru a nu înregis­ fermă. Oricine vizitează de­ tiveze că greutăţile în ca­ vorbi de despre satisfăcătoare a tenţialul de producţie al fer­ duş, Rezi Niculescu, Victor tatea să se înscrie cu o con­
cît
cît
tra deficit în balanţa de nu­ pozitele de furaje se poate re se zbat s-ar datora lip­ fermei zootehnice ? mei fiind slab fructificat, Băran, Ion Coţolan, Ioan Lă- tribuţie mai substanţială, pe
treţuri planează însă o serie convinge cu uşurinţă că sei de disponibilităţi băneşti cantitatea medie de lapte zăroni, Ianoş Viţionescu şi măsura posibilităţilor existen­
de incertitudini. In primul stocurile existente sînt aproa­ în contul unităţii. Acum, în Deficienţele organizatorice marfă obţinută zilnic de la alţii, se vor materializa în te, la îndeplinirea sarcinilor
rînd ni s-a spus că în planul pe de epuizare. 3Ti s-a expli­ sezon de iarnă, care alt sec­ din anii precedenţi şi caren­ fiecare vacă nedepăşind nici producţii şi venituri sporite. stabilite în domeniul agricul­
turii de Conferinţa organiza­
măcar 2 litri. Este un fapt
de producţie al unităţii nu cat că se caută soluţii, se tor dacă nu zootehnia ar tre­ ţele în furajarea animalelor
au lăsat amprente vizibile a- pozitiv că, ţinînd seama de Sarcini de mare răspun­ ţiei judeţene de partid.
s-a prevăzut cultivarea nici fac substituiri la sortimente- bui să fie sursa principală de supra activităţii economice a factorii care au influenţat dere în privinţa valorificării N. TIRCOB