Page 59 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 59
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 655 • SIMBĂTĂ 17 MARTIE 1973 3
Obiectul permanentelor preocupări Zilnic, la dispeceratul Autobazei T.A. Deva se pri 0 ACUNE UTILA Şi
mesc note, informări şi date despre ritmul in care
se desfăşoară activitatea de transporturi.
Pe urma unei astfel de note am urcat de la Dobra NECESARĂ PENTRU PĂRINŢI
APROVIZIONAREA DIN ABUNDENTĂ, gul drumul printre munte, ce împădurite ale munţi
pe
de
de-a
şerpuieşte
lun
apei,
culmile
lor. Drumul e lung şi anevoios. Pentru omul de la
volan aceasta este o problemă grea, cere maximă Am asistat zilele trecute la ducaţia copilului şi apoi în
atenţie şi pregătire profesională. De aceea, nu orica o interesantă acţiune educati completarea instruirii lui şi
pregătirea pentru viaţă.
SERVIREA CIVILIZATĂ Şl OPERATIVĂ re conducător auto se încumetă să parcurgă aceste vă adresată părinţilor — un Despre toate acestea şi
lectorat * organizat la Şcoala
drumuri, să execute transporturi de lemne zi de zi.
In aceste locuri i-am găsit la datorie pe trei din generală nr. 4 din cartierul încă multe altele s-a vorbit
a-
în
consfătuirii,
al
cursul
tre conducătorii auto care transportă neîntrerupt Gojdu al Devei.
lemnele tăiate la depozitele din Dobra şi llia. Sini A fost o consfătuire cu ca cestui lectorat atît de util şi-
Grija pentru satisfacerea la operaţia meşteşugărească, ul vor trebui să-şi facă loc, prin trebuie văzută în „ospitalita comuniştii Adam Trif, Derek Moraru. Petru Josan. racter de lucru, bine pregăti necesar multora dintre pă
un bun nivel a trebuinţelor timele două — potenţiali reali rotaţie, toate tipurile de mo tea" cu care sînt primiţi în tă, de la care participanţii rinţi. Cei care au luat cuvîn-
zilnice ale omului, fie el de ai fondului de marfă. bilă care se găsesc în depo prezent turiştii la majoritatea Aceşti oameni s-au familiarizat cu drumul, cu greu au plecat cu multe învăţă tul — şi au fost mulţi — pe
la oraş sau din mediul sătesc, Aprovizionarea cu pîine şi zite. Expoziţia de mobilă, cabanelor O.J.T. Neaprovizio- tăţile de la pădure. Pe feţele lor citeşti dorinţa de minte. Interesant a fost şi marginea expunerii audiate
nu încetează nici un moment. produse de panificaţie ridică spre deosebire de altele, are narea lor cu cele necesare nu a munci, de a-şi da toată ostpneala pentru a trans modul de desfăşurare. Subiec şi a cătţii citite au comple
porta cit mai mult şi cit mai bine.
Materializarea ei am putut şi în faţa celor răspunzători acest rol, întrucît în depozit e pe ultimul plan între moti tul pus în discuţie pentru tat, amintind unele cazuri cu
putem să o vedem în orice problema asigurării diversită cumpărătorul nu poate apre vele pentru care turiştii le ziua respectivă era climatul noscute de ei din viaţa de
moment. Probleme considera ţii sortimentale în toate ma cia în voie calităţile produsu ocolesc. Dealtfel, pentru ca a- educativ în familie. In prea fiecare zi.
te dificile, legate de asigura gazinele de desfacere, precum lui pe care vrea să-l cumpere. propiatul sezon turistic să ne labil a fost recomandată pă Au fost puse multe între
rea anumitor mărfuri în can şi îmbunătăţirea calităţii pro In desfacerea legumelor şi găsească mai bine pregătiţi, Printre oamenii rinţilor o carte pe această bări, s-au dat răspunsuri,
tităţile solicitate, se pun tot duselor pe seama competen zarzavaturilor, unde stocurile pentru a face în baza mate temă, care să fie bază de s-au făcut unele propuneri
(
mai rar. Cu privire la mărfu ţei şi răspunderii sporite în asigurate în toamnă satisfac rială a turismului hunedorean plecare pentru discuţii. Tot pentru desfăşurarea în viitor
rile alimentare a apărut timpul fabricării, depozitării cantitativ nevoile de consum, transformări mai de conţinut, odată, în cadrul lectoratului a acestor lectorate în mod
drept „cap de afiş" al preo şi transportării acestora. trebuie să se treacă pe scară în Consiliul judeţean al a- unei coloane amintit, a fost invitat să cît mai atractiv.
cupărilor felul cum ne este Asigurarea diversităţii sor mai largă la preambalarea provizionării şi servirii a fost participe tovarăşul Nicolae
că
S-a
regretul
exprimat
servită o marfă sau alta. timentale, ritmicitatea în a- legumelor. Aceasta impune dezbătut un amplu plan de Stînea, preşedintele Tribuna tocmai unii părinţi, care nu
Consiliul judeţean pentru provizionarea magazinelor sînt mai multă conştiinciozitate măsuri, la înfăptuirea căruia lului judeţean, care a făcut ştiu să fie buni educatori
coordonarea activităţii de a- la ordinea zilei cînd vorbim la sortarea lor în depozit. De deja s-a trecut. Răspunzătoa o foarte interesantă şi bine pentru copiii lor, nu au par
provizionare şi prestări: de despre aprovizionarea cu car altfel, asupra acestui fapt s-a re de îndeplinirea lui punct Alături de ei l-am văzut pe şeful de autocoloană, documentată expunere pe ticipat şi nu participă de o-
servicii pentru populaţie — ne şi preparate din carne, accentuat nu o dată şi orga cu punct şi la termen se fac comunistul Anghel Avram, care a reuşit să-şi cîştige marginea climatului educativ bicei la aceste consfătuiri —
organism ce cuprinde aproa îmbogăţirea sortimentală tre nele de control, controlul ob organizaţiile de comerţ şi stima colegilor de muncă, a oamenilor din coloana în familie şi influenţa lui a- bune „şcoli ale părinţilor“,
pe toţi factorii răspunzători buie să se realizeze aici şi pe ştesc vor trebui să facă din prestări, O.J.T., întreprinderi pe care o conduce. Calm şi răspicat ne povesteşte : supra educaţiei copiilor. Deci, organizate atît de bine şi a-
de buna aprovizionare şi ser seama accentuării vînzării de această necesitate un obiectiv de gospodărie comunală, con — In cei 58 de ani ai mei, din care 24 i-am dă discuţiile ce au avut loc s-au trăgător la Şcoala generală
vire a populaţiei — exercită carne de pasăre şi peşte. al activităţii lor. silii populare, Inspectoratul ruit aproape toţi acestei autocoloane, m-am străduit purtat atît pe marginea căr nr. 4 din Deva. De la cel de
funcţiile sale cu competenţă. Mai buna şi mai operativa Sezonul turistic, a cărui şcolar judeţean şi direcţia sa să fiu mereu alături de oameni. Am trăit cu ei şi la ţii amintite cît şi a expune care vorbim marele număr
Şi iată că activitatea de apro servire aduce acum în prim deschidere se apropie cu paşi nitară, adică toţi acei de ca bine şi la rău, am fost şi exigent şi darnic, celor ti rii prezentate. de părinţi participanţi au
vizionare şi servire antrenea planul atenţiei preocupările repezi, pune, de asemenea, re depinde finanţarea şi rea neri am căutat să le impun curajul, spiritul de ini plecat cu impresii frumoase,
ză preocupări diferite de cele pentru extinderea formelor semne de atenţie în faţa fac lizarea unor acţiuni cu con ţiativă şi disciplină. De aceea şi realizările noastre Familia — această celulă de cu cunoştinţe îmbogăţite. Un
ale anilor trecuţi. moderne de comerţ — expu torilor care răspund de apro ţinut concret şi bogat pentru sînt întotdeauna frumoase. Anul acesta, de pildă, bază a societăţii noastre — fapt ne-a surprins însă : Am
este, prin natura sa, princi
Aprovizionarea, îmbogăţi nerea deschisă, vînzarea la vizionare şi servire pe tra a face să prospere activitatea autocoloana din llia şi-a depăşit sarcina planificată palul factor în educaţia co văzut în sală, printre zecile
rea şi diversificarea fondului seele turistice şi la locurile turistică. la tone expediate cu 5,5 la sută, iar la tone kilo piilor. Climatul familial in de mame, doar cîţiva taţi.
de marfă ce se pune la dis tonete, autoservirea, servirea de agrement, de petrecerea în Desigur, ceea ce am enun metrice cii 5,9 la sută şi asta ne mindreşte pe toţi fluenţează mult. Şi o poate Ne-am întrebat dacă pentru
poziţia populaţiei impun în la domiciliu. Vorbind despre plinătate şi mulţumire a tim ţat pînă aici ca necesitate, nu şi ne dă încredere în forţele noastre. Sînt bucuros face în bine, sau în rău. In ei educarea copiilor şi crea
dreptarea atenţiei către mo expunerea deschisă, comerţul pului liber, în ultimă instan sînt acţiuni care pleacă de la că pot să particip şi să trăiesc alături de omul care expunerea tovarăşului Nico rea unui climat sănătos în
transpiră pentru împlinire. Ne putem mîndri cu oa
bilizarea în vînzare a unor cu mobilă în forma actuală zero, Preocupări pentru înfăp meni buni ca Gheorghe Gheară, mecanic, Ionel Bor- lae Stînea s-a insistai asupra familie nu sînt probleme la
stocuri, către accentuarea re nu face un bun serviciu de ţă de prestigiul cîştigat de ju tuirea lor au existat şi pînă nemiza, mecanic, Viorel Laslău II, Ion Oanăi, Dorel consecinţelor negative pe ca fel de importante ca şi pen
tru mame..
laţiilor contractuale dintre informare a cumpărătorului. deţ prin ospitalitate. acum. Dar în numele răs Moraru, conducători auto. re le are un climat nesănă Impresia cu care am ple
tos în educaţie. Cum va creş
Se cere din acest punct de
comerţ, industria locală şi co In expoziţiile magazinelor punderii pe care fiecare o a- — Realizările pe cele 2 luni reflectă o chemare în- te un copil, ce caracter va cat de la această acţiune e-
vedere schimbarea modului sufleţitoare, o mobilizare la întrecere cu noi înşine
vem pentru ridicarea nivelu avea el, dacă în casa sa ve ducativă, după însufleţitele
de a gîndi activitatea cabane — ne spunea tovarăşul Vasile Balica, secretarul or discuţii ce au avut loc, a fost
lui de viaţă materială şi spi ganizaţiei de partid. Oamenii din cadrul autocoloa- de certuri şi bătăi între pă
lor. Bilanţul de anul trecut al rinţi, ascultă cum se mint aceea că am asistat la o reu
rituală, ele trebuie accentuate. nei noastre au pus la inimă sarcinile ce le revin din
acesteia e negativ. Dar cauza cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ccauşescu la recenta reciproc ? S-a insistat, de a- şită — iniţierea unor astfel
în oraşui Călan respectivei stări de lucruri ION CIOCLEI plenară a Comitetului Central al partidului şi nu semenea, asupra colaborării de discuţii, pe teme educati
precupeţesc nimic pentru a le îndeplini. dintre familie şi şcoală, sub- ve interesante, fiind foarte
bine primită de părinţi şi
liniindu-se rolul pe care îl
AUREL MELIAN au fiecare dintre aceşti doi foarte apreciată de partici
panţi.
[chípele le contre! obştesc Confruntarea factori în primul rînd în e- DOINA COJOCARU
»
se află în plină acţiune sesizărî-răspunsuri
A. Hendrea din Rapoltu la Tomnatec nu există un
Mare, N. A. din Ciopeia cămin cultural cu local
Sub îndrumarea Consiliu persoană străină, care, fiind precum şi un grup de cetă propriu şi de aceea s-a ho-
lui orăşenesc al Frontului întrebată a spus că este aju ţeni din satul Hăţăgel tărît ca o sală de clasă să
Unităţii Socialiste, la Călan torul măcelarului, deşi nu ne-au scris despre îndelun primească această destina
s-a organizat o largă şi per era angajată la O.C.L. gata absenţă a filmelor din ţie, i Mai departe ni se con
manentă acţiune a echipelor La unităţile de alimenta respectivele localităţi. Inte- semnează şi cîteva măsuri
de control obştesc, la toate ţie publică echipa lui Radu resîndu-ne, întreprinderea concrete : contabilul consi
unităţile comerciale de pe Paraschiv notează că la bu judeţeană cinematografică liului popular comunal din
raza oraşului. Echipele au fetul nr. 64 unele produse ne-a răspuns că toate a- comuna Bulzeştii de Sus a
fost însoţite şi de membrii nu aveau preţul afişat, ser ceste sesizări sînt exacte, primit sarcina de a lua
biroului comitetului sindica virea se 'face fără măsură drept pentru care s-au luat măsuri pentru a se repara
tului, de tovarăşi din par gradată ; bufetul nr. 44 : co măsuri grabnice de reme (pînă la 28 februarie a.c.)
tea consiliului popular. Con menzile nu erau onorate, diere a situaţiei (responsa duşumeaua căminului cul
troalele s-au soldat cu sesi lipseau rachiul de drojdie, bilii de sector au primit tural şi să asigur^ ilumi
zarea Unor deficienţe în or ţuica de turţ, rachiul de sarcini concrete în această natul acestuia, pentru ca
ganizarea şi servirea popu vin etc. ; la chioşcul de plă direcţie). în ziua de 4 martie a.c.
laţiei, cu propuneri .Bşntru cintărie, .. responsabilul .Be„-„ ' “"Din localitatea~~ Tomna'-' Mocnitorii să ‘ beneficieze de
îmbunătăţirea activităţii. reczky Carol a închis uni tec, comuna Bulzeştii de vizita unei brigăzi ştiinţi
Echipa de control obştesc tatea cînd a văzut echipa de Sus, cititorul nostru, Gheor fice şi un spectacol fol
condusă de Ioan Petricăloi control obştesc, refuzînd a ghe Raţ, ne relatează de
a semnalat că în vestiarul o deschide, deşi era în pro spre starea jalnică a cămi cloric.
centrului de pîine nr. 77, gram. Un caz unic, nemai- nului cultural. La această Acum cînd apar aceste
din Oraşul Nou Călan, erau întîlnit! sesizare, Comitetul jude rînduri, care este situaţia la
sticle cu ţuică, căni pentru Echipa de control obştesc ţean de cultură şi educaţie Tomnatec, tovarăşe Gheor In municipiul siflenirgiştll or a fost creată o puternică bază floricolă a I.G.C.L., destlnntă în frumuseţării magistralelor şi cvar
cafea, mai multe perechi de condusă de Avisalon Bocan, socialistă ne răspunde că ghe Raţ ? talelor sale, cît şi valorificării.
pantofi şi papuci de casă a sesizat că la depozitul de Echipa de muncitoare con dusă de Adriana Ursa sortează cu atenţie cele mai frumoase fio rl pentru căminele hunedorenilor.
aruncaţi la voia" întîmplării, combustibil lipseau cărbu Foto: V. ONOIU
în magazia de mînă nu ar nii, din care cauză nu se
deau becurile, motivîndu-se distribuiau cetăţenilor nici
că nu au, deşi becurile au lemne de foc. Filimon Muntean — Bretea rătată în scrisoare le puteţi
fost găsite în dulap, în uni Cu ocazia controalelor au Română. Răspunsul este ne primi de la Direcţia pentru
tate curăţenia era necores mai fost semnalate deficien gativ. Vi răspundem la întrebare probleme de muncă şi ccio-
punzătoare, găsindu-se o ţe, ca : orarii necorespunză tiri sociale a judeţului Sucea
ladă cu sticle murdare etc., toare, neadecvate solicitări Corneliu Morar şi Dumitru va, căreia urmează să vă a- Aflăm din jiid&ţ
smîntîna şi iaurtul lipseau lor populaţiei — la unitatea Stănescu — Călan. Noul Cod dresaţi.
la vînzare, dar în frigider au de mobilă şi alte unităţi; al muncii reglementează si Azi despre: Litigii de muncă Nicolae Nicoară — Lonea.
fost găsite borcane cu ase lipsa televizoarelor, aparate tuaţiile ivite după data intră Munca efectuată de persona s
menea produse. lor de radio, fiarelor de căl rii lui în vigoare, adică după lul din unităţile la care se \ PUNTEA SUSPINELOR cul lor este inepuizabil. Curg
cat, becurilor, contoarelor, data de 1 martie 1973. • cu duiumul. Din păcate nu
Registrul unic de control radiatoarelor etc. — la uni lucrează fără întrerupere (tu
nu a fost prezentat echipei tăţile metalo-chimice şi res Ştefan Gilea — Orăştie. ră continuă), unde nu a fost | Există o punte a suspinelor- curge şi apa. Şi cum promi
de control, iar şefa unităţii pectiv, electrice. Problema care vă interesează si alte informaţii cerute introdus graficul pentru 4 ) realizator şantierul din oraşul siunile nu se pot transforma,
Elena Matei a refuzat sem urmează să o rezolvaţi în ca schimburi, se va plăti ca ore l Călan al T.C.M.M. Hunedoa- totuşi, în apă de băut şi nu
narea procesului-verbal cu Se constată în continuare, drul unităţii care a organizat normale. , ra - in satul Streisîngeorgiu. ţin de sete nimănui, Agro
lipsurile semnalate. La cen cu toate indicaţiile date pî- cursurile de calificare. Amenzile contravenţionale nu deul de a rămîne „anonimi". Ilie Băcălete — Ohaba de 1 De ce a fost denumită aşa ? coop Haţeg trebuie să ter
trul de pîine nr. 61, din O- nă în prezent, că lipsesc P. E. — Deva. Pentru rezol au fost graţiate prin decretul Atunci cînd se solicită regle sub Piatră. Adresaţi-vă cu ^ Pentru că localnicii suspină, mine cit mai grabnic lucra
raşul vechi Călan, s-a sem încă din multe unităţi re varea celor arătate în scri de graţiere la care vă refe mentarea unei situaţii, este cerere la Banca Naţională, i fiindcă cu toată bunăvoinţa rea amintită.
nalat lipsa unor produse, gistrele unice de control, soare, solicitaţi sprijinul co riţi. bine să discutaţi în mod des sucursala Deva. 1 n-o pot trece.
ca : batoane de 100 g, co Este de datoria conduceri mitetului sindicatului din u- Ion Buşu — Hunedoara. chis cu cei. care sînt în mă Nicolae Filder — Prihodiş- 1 lată povestea acestei punţi DRUMUL CEL MAI SCURT
vrigi cu sare, cornuri cu lor organizaţiilor comercia nitatea la care lucraţi. Răspunsul este negativ. Ceeâ sură să vă rezolve doleanţe te. Pentru problema revistei ^ neterminate. T.C.M.M. s-a an- NU-I Şl CEL MAI IEFTIN
mac, cozonac simplu etc. E- le, a şefilor de unităţi de a ce aţi citit în ziar au fost le sau în şedinţele organizate ce vă interesează adrCsaţi-vă / gajat, printr-o convenţie în-
chipa de control a sesizat acţiona cu mai multă promp Ioan Susan — Hunedoara. doar nişte propuneri la pro care le aveţi în cadrul unită Difuzării presei Deva, iar * cheiată de reprezentanţii săi De la Deva pînă la secţia
din nou că n-a fost rezolva titudine şi responsabilitate Decretul de graţiere invocat iectul Codului muncii, propu ţii. Acelaşi lucru şi în ceea pentru celelalte probleme \ autorizaţi, ai Consiliului popu- de explorări geologice Veţel
tă problema, grupului social pentru soluţionarea operati de- dv. graţiază amenzile pe neri care, însă, nu au fost in ce priveşte cotizaţiile despre Centralei minereurilor nefe i Iar al oraşului Călan şi C.A.P. este, cu îngăduinţă, cam ju
şi a zugrăvirii unităţii. La vă a tuturor sesizărilor, in nale, adică cele care au ca cluse în noul cod. care scrieţi. roase Deva. I Streisîngeorgiu, să construias- mătatea drumului Muncelu
unitatea de carne nr. 59 dicaţiilor şi propunerilor pe racter de condamnare pentru Aurelia Zaharie — Orăştie. I că o punte de trecere a Mic - Deva sau invers. A-
lipsea carnea, iar în maga care le fac echipele de con săvîrşirea unor infracţiuni. Hilda Brettfeld — Călan. / Cornel Ţucmeanu — Deva. In legătură cu biletele de tra i pietonilor peste pirîul Lun- ceasta pe şosea, în linie
zie echipa de control obştesc trol obştesc. In prevederile acestui decret Răspunsul este negativ. întrucît între dv. şi unitatea tament', urmează să solicitaţi , câni. Această convenţie s-a dreaptă sau chiar frîntă. Pen
condusă de Arcadie Lazăr nu intră amenzile contraven Un grup de muncitori de la care lucraţi există un liti sprijinul comitetului sindica 1 încheiat pentru a i se per- tru că în scripte, în costuri
giu
organele
muncă,
de
în
a găsit însemnate cantităţi DIONISIE MUNTEANU ţionale. la Depoul C.F.R. — Simeria. drept a se pronunţa asupra tului. Şcoala care vă intere ^ mite şantierului din Călan al le de transport auto, lucrurile
Silvia Tom — Deva. Potri i T.C.M.M. să extragă pietriş se schimbă, după stăpînul
de carne, în frigiderele-du- responsabilul echipelor de vit legii, neplata cu rea cre Toate problemele ridicate în acestuia sînt organele de ju sează există la Grupul şcolar 1 din albia acestui pîriu. Nu
lap erau aruncate la voia control obştesc de la dinţă timp de 2 luni a pen scrisoare urmează a fi rezol risdicţia muncii, adică comi sanitar- Hunedoara. ^ s-a ţinut de angajament şi mijlocului de vehiculare.
Dacă te deserveşte I.G.C.L.
vate în cadrul unităţii la ca
întîmplării lăzi, ambalaje, Uzina „Victoria" Călan siei de întreţinere stabilită pe re lucraţi Dacă nu sînteţi sia de judecată din întreprin IOAN VASILIE t nu şi-a respectat cuvîntul dat Deva (ca pe secţia amintită),
curăţenia era necorespunză IOAN MARCU cale judecătorească se pedep mulţumiţi de modul în care dere şi eventual judecătoria. > cetăţenilor. Puntea s-a con- plăteşti dublu decît la auto
toare.' In unitate era şi o inspector comercial seşte cu închisoare de la 6 vi s-au rezolvat, puteţi să vă Gheorglie Dohotariu — Să- VASILE AVRAM \ strult mai scurtă decit tre- baza T.A. (care face trans
luni la 3 ani. adresaţi organului ierarhic laşu de Sus. Orice lămuriri în de la Direcţia judeţeană l buie şi nu se poate utiliza. porturile de salariaţi la Mun-
Se motivează că n-au ajuns
Vladimir Neiconi — Haţeg. superior. Nu este just proce legătură cu întreprinderea a- pentru probleme de muncă T fondurile. Intr-un răspuns dat cel). Adică, plăteşte statul pe
şi ocrotiri sociale
ţ de T.C.M.M. Consiliului popu- preţul de cost. Şi pentru sec
¡stíüvsmsi SSBBBBffiSTSSţvSSG i Iar al oraşului Călan se spu- ţia Veţel aceasta înseamnă
* ne că lucrarea a fost execu- vreo 20 000 lei pe lună.
ţ tată la valoarea fondurilor a- Totul vine, cică, de la ta
Mai multă atenţie protecţiei Momentul oportun t probate de conducerea trus- rif...
La cooperativa de credit din Orăştie ' tului. Cetăţenii cer conduce-
1 rii T.C.M.M. să le facă pun- DE CE E FRIG iN
A» muncii pe şantierele Iarna, pe care credeam că pînă Ia 117 pe DN 66 şi pe \ tea aşa cum s-a căzut de a- ŞCOALA DE LA MERIA ?
Împrumuturi pentru au mîncat-o lupii anul acesta, DN G6 A pînă la Cîmpu lui !ţ cord cu consiliul popular, „Noi sîntern un grup de e-
i conducerea C.A.P. Streisîn-
a {mut să ne salute ceremo
Neag.
de construcţii nios la plecare, drepi pentru — Şi cum aţi întîmpinat > georgiu şl cu ei. Vor să ter- levi de la Şcoala generală
cumpărare de obiecte care cîteva zile casele au pur zăpada asta tîrzie ? \ mine cu suspinele de necaz din satul Meria, comuna Lun
Asigurarea condiţiilor opti rarea din partea unor mai ti tat cuşme albe, iar şoselele — Am muncit toată noaptea. 1 că nu pot trece puntea pe- ca Cernii de Jos. Vă scriem
scrisoare
pentru
j ste apa Luncanilor.
această
că
Cooperativa de credit din Orăştie urmăreşte în me de lucru, înlăturarea cau neri angajaţi a necesităţii a- au avut nevoie de „arătură“ Puteţi să mergeţi pînă la ca nu mai avem lemne. Şcoala
grabnică de plug. Şi fiindcă
permanenţă întrajutorarea şi satisfacerea într-o pro zelor care duc la accidente plicării măsurilor de preveni am adus vorba de şosele. A- păt să vedeţi cum am muncit. l PROMISIUNEA NU SE FACE noastră a mai fost în aceas
porţie tot mai mare a cerinţelor membrilor ei. Des- de muncă constituie obiecti re a accidentelor. De fapt, pre lergăra nu cu cine ştie ce vi Am mers pînă la capăt pen j APĂ tă situaţie şi în alţi ani. In
Iăşurîhdu-şi activitatea pe raza oraşului Orăştie, pre vul unei preocupări atente şi zenţi de nenumărate ori în teză spre Petroşani pe pangli tru că aveam treburi într-a- iarna aceasta, cînd am ră
cum şi în satele comunelor Turdaş, Mărtineşti şi din partea conducerii şantie . rîndul constructorilor, am se ca argintie. Pe măsură ce ur colo nu pentru că am pus la ^ In anul trecut s-a încheiat mas fără lemne, tovarăşul di
Romos, numărul membrilor cooperativei creşte me relor de construcţii ce acti sizat slaba preocupare a con îndoială buna. credinţă a bri l un contract între C.A.P. Pui rector Ion Nanu şi tovarăşul
reu. La sfîrşitul anului trecut erau 3 039 de membri vează în judeţul Hunedoara. ducerilor de şantiere pentru căm înspre Bănită, chiar de gadierului. Ca să nu lungim , şi Agrocoop Haţeg pentru e- profesor Andrei Scorobe'te
pe la Merişor începînd, pătu
cotizanţi, cu aproape 200 mai mulţi ca la sfîrşitul Cu toate acestea — după cum dotarea locurilor de muncă cu ra de nea bătucită face greu vorba: drumul pînă la Uri 1 xecutarea lucrărilor de ali- au mers în pădure cu părin
lui 1971. se sublinia în lucrările unei echipamente de protecţie, cu cani nu punea nici o proble ^ menţare cu apă la cele trei ţii noştri şi au adus lemne,
Situaţia organizatorică şi financiară a cooperativei recente consfătuiri pe linie de unelte de lucru fără defecţiuni. tăţi autovehiculelor. Pe pan mă circulaţiei rutiere. Cură i adăposturi de animale din dar acestea nu au fost sufi
s-a consolidat an de an. Fondul social vărsat a fost protecţia muncii organizată de In micro 15 din Deva, pe şan ta de la Peştera Bolii o fur ţat ca-n palmă. 1 satul Galaţi. Contractul pre- ciente, In zilele acestea, am
în 1972 cu 150 245 lei mai mare ca în anul 1971, Consiliul municipal Deva al tierele de locuinţe din Simeria goneta trage din greu să a- La înapoiere şi sectorul de ţ vedea ca apa să fie Intro- mers cu tovarăşii ţmofesorl
procentul la împrumuturi acordate a fost realizat la sindicatelor, cu factorii răs şi Orăştie, aceste neajunsuri jungă în vîrf şi nu izbuteşte drum apartinînd districtului t dusă in grajduri pînă în luna prin sat şi i-am rugat pe oa
nivelul de 114 la sută, iar la beneficii 110 la sută. punzători din unităţile econo ies în relief mai pregnant. Se decît împinsă de la spate. Ne Livadea era curăţat ca oglin ’ noiembrie. meni să ne dea lemne pen
Scopurile pentru care au fost acordate împrumutu mice şi din cadrul şantiere atacă tencuielile fără ca bal uităm după nisipul sau zgu da, inclusiv sectorul de la Peş tru a încălzi clasele. Vă ru
La intervenţiile repetate ale
1
rile demonstrează pe de o parte avantajele de care lor ,de construcţii — se con coanele să aibă balustrade de ra care trebuiau să fie împrăş tera Bolii la Merişor. Cei ce ţ conducerii C.ArP. pentru ac- găm, ajutaţi-ne, că la noi e
se bucură membrii cooperativei, iar pe de altă par stată încă o serie de neajun siguranţă, conductorii electrici tiate pe drum. Sînt grămezi pe nu ştiau ce fusese dimineaţa zăpadă mare şi e frig".
ş celerarea lucrărilor, Agroco-
te constanţa creşterii nivelului nostru de viaţă. Ia suri în respectarea normelor (unii chiar dezizolaţi) sînt des margine dar sînt acoperite de aici vor fi fost tentati să spu i opul dădea asigurări solem- Am reprodus integral scri
tă : 260 împrumuturi în valoare de peste 560 000 lei de protecţie a muncii, fapt ce tul de des întîlniţi, ameninţînd zăpadă. nă : „Iată nişte oameni care soarea elevilor Şcolii genera
s-au acordat pentru cumpărarea de obiecte de folo a determinat ca numai şantie cu electrocutarea, se execută Pentru că aveam drum în şi-au făcut cu prisosinţă da . ne că pînă în toamnă va le din Meria în speranţa că
) face să fie apă în adăpos-
sinţă îndelungată — mobilă, televizoare, maşini de rul nr. 1 al T.C. Deva să în săpături adinei fără împrej spre Uricani şi de sus' cădea toria“. Numai că aici e vor ^ turi. Nu au respectat nici vestea va ajunge astfel (ina-
spălat, frigidere, motociclete etc. ; 66 de împrumu registreze anul trecut 10 ac muiri etc. mereu ploaia do fulgi, ne-am ba cu claritate de două mo- • i contractul şi nici promisiunile intea sosirii primăverii !) şi la
turi s-au acordat în scopuri productive ; 534 pentru cidente. In bună parte aces Considerăm necesar — pen oprit la Districtul de întreţi duri de a-ţi face datoria. U- 1 făcute. Anul 1972 a trecut şi Inspectoratul şcolar judeţean,
terminarea construcţiilor de locuinţe; altele drept tea au provenit din lipsa de nere a drumurilor de la Live- nul, acela prin care urmăreşti ^ a venit 1973. Lucrările de a- şi la Consiliul popular al co
ajutoare în cazuri de căsătorii, naşteri etc. Pentru supraveghere a constructori tru îndeplinirea exemplară a zeni. să dai maximă eficientă mun munei Lunca Cernii de Jos,
acest an, cooperatorii şi-au stabilit să înfăptuiască lor, lipsa unui temeinic in planului de investiţii fără — Dumneavoastră pe ce ţ limentare cu apă n-au pro- care aveau datoria să asi
realizări şi mai frumoase. Numărul membrilor va structaj de protecţie a muncii accidente în muncă o mai res sector de drum acţionaţi ?, cii tale şi altul cel prin care t gresat deloc. Promisiunile nu gure şcoala cu necesarul de
creşte cu alţi 270, fondul social va spori cu 170 000 (deşi şantierul amintit dispu ponsabilă activitate din partea l-am întrebat pe şeful de bri urmăreşti „să astupi gura lu i lipsesc nici în acest an. Sto lemne pentru sezonul rece.
lei,'iar fondul de împrumuturi cu 1 750 000 lei. ne de un perfecţionat cabinet fiecărei conduceri de şantier gadă, Francisc Kelemen. mii“. Evident, cei care merită
laude sînt cei din prima ca
de protecţie a muncii), igno din judeţ. — Pe sectorul de la km 113 tegorie.