Page 6 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 6
i » arnraemuim
J« WWlffi JE!foi.u
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 642 ® VINERI 2 MARTIE 1973
PLENARA C.C. AL P.C.R. HOT A R I R E A
Informarea Consiliului de Miniştri Consiliului Naţional al Frontului
prezentată de tovarăşul IIie Verdeţ Unităţii Socialiste privind perfecţionarea
(Urmare din pag. 1) creşterea eficienţei economice trecut, la carne cu 12,9 la su prevăzut pe întregul an. Pe activităţii şi creşterea rolului consiliilor
a întregii productivităţi ma tă, lapte — 25,1 la sută, brîn- ansamblul industriei republi
Informarea s-a referit apoi teriale. Reducerea cheltu zeturi — 20,7 la sută, confec cane, productivitatea muncii
Ia una din problemele cen ielilor totale la producţia ţii — 9,4 la sută, încălţăminte a crescut cu 12,4 la sută în
trale ale planului pe 1973 — marfă trebuie să reprezinte de piele naturală şi artificia raport cu ianuarie 1972. Frontului Unităţii Socialiste în viaţa
şi anume creşterea exportului aproape 11,4 miliarde lei fa lă — 10,4 la sută etc. Informarea a relevat totoda
cu 37,5 la sută faţă de 1972. ţă de realizările din 1972. In Sarcina centrală care se tă că deficienţele din diferite
Arătîndu-se că activitatea de acelaşi scop, se află în curs de pune Consiliului pentru coor sectoare fac necesară în conti
contractare Ia comerţul exte desfăşurare o acţiune de ren donarea şi îndrumarea acti nuare o vastă muncă organi
rior s-a desfăşurat în condiţii tabilizare a întreprinderilor vităţii de aprovizionare şi zatorică la toate nivelurile. social-economică a ţării
mai bune decît în trecut, in şi a produselor planificate cu prestare de servicii către Se impune ca înfăptuirea e-
formarea subliniază necesita pierderi. Se impune, de ase populaţie este de a urmări ca xem piară a acestor măsuri să
tea ca ministerele cu sarcini menea, să se acţioneze în fie producătorii să livreze ritmic fie urmărită pînă la ultimul
de export să ia, în fiecare u- care unitate pentru introdu mărfurile necesare fondului loc de muncă, să mobilizeze înfăptuirea vastului pro spori contribuţia la realizarea tribuţiile ce le revin de a deputaţii, să organizeze ac
nitate producătoare, măsurile cerea în circuitul economic a pieţei în structura sortimenta — sub conducerea organelor gram elaborat de Congresul programului partidului de organiza, coordona şi îndru ţiuni de educaţie cetăţe
organizatorice necesare pen stocurilor supranormative de lă stabilită, iar organizaţiile şi organizaţiilor de partid — al X-lea al Partidului Comu dezvoltare a conştiinţei socia ma munca deputaţilor, întîlni- nească, dezbaterea diferite
tru a asigura integral fondul materii prime, materiale, se comerciale, de stat şi coope energiile tuturor oamenilor nist Român, a hotărîrilor a- liste a maselor, acordînd o rile acestora cu alegătorii, lor proiecte de legi şi hotă
de marfă destinat exportu mifabricate şi produse finite. ratiste, să repartizeze fondul muncii. cloptate de Conferinţa Naţio mai mare atenţie coordonării participarea lor la activităţile rîri, consultarea şi informa
lui, în condiţii de calitate şi Obţinerea unei eficienţe eco de mărfuri pe teritoriu potri In acest spirit, în preajma nală a partidului din iulie acţiunilor organizaţiilor com obşteşti şi cultural-educative rea cetăţenilor în probleme
de prezentare ireproşabile, cu nomice înalte cere îmbunătă vit nevoilor consumatorilor. actualei plenare, colegiile mi 1972, traducerea în viaţă a ponente, ale tuturor fsţetori- din circumscripţii. Toţi de le de interes general, antre
respectarea riguroasă a clau ţirea activităţii de conducere, Intr-un cuvînt, ansamblul nisterelor au analizat lipsu măsurilor privind perfecţio lor educaţionali, pentru des putaţii Marii Adunări Na narea acestora la realizarea
zelor contractuale. Pornind de accelerarea vitezei de rotaţie măsurilor luate pe baza ho- rile înregistrate în ianuarie— narea conducerii vieţii econo făşurarea unitară a activităţi ţionale şi cei ai consiliilor unor acţiuni cdliiar-gospn-
la planul de export, s-au de a fondurilor de producţie şi tărîrii Plenarei Comitetului februarie, au dezbătut sinte mice şi sociale, dezvoltarea lor cultural-educative menite dăreşti, participarea lor la
finitivat programele de pro circulaţie, gospodărirea plină Central din noiembrie 1972, a zele observaţiilor critice şi continuă a democraţiei socia să asigure cultivarea princi populare, îndeplinindu-şi în îmbunătăţirea activităţii de
de răspundere a tuturor fon
movare a schimburilor comer durilor încredinţate de socie sarcinilor trasate de secreta propunerilor făcute qu prile liste solicită Frontului Unită piilor eticii şi echităţii socia datoririle de aleşi ai poporu aprovizionare şi a prestări
ciale pe zone geografice şi tate. rul general al partidului, to jul conferinţelor judeţene de ţii Socialiste — care uneşte în lui, trebuie să participe la a- lor de servicii către popu
ţări. varăşul Nicolae Ceauşescu, a- partid şi ale adunărilor ge rîndurile sale, sub conducerea liste, promovarea normelor dunările oamenilor muncii laţie ş.a.
Pentru creşterea substanţia Au fost luate totodată mă sigură premisele necesare nerale ale oamenilor muncii. partidului, toate organizaţiile fundamentale de muncă şi de din industrie şi agricultură
lă a eficienţei exportului, au suri pentru creşterea fondu pentru îndeplinirea integrală Pe această bază, au fost Ini de masă, obşteşti, consiliile viaţă proprii societăţii noas în care se dezbat şi se a- 8 — Perfecţionarea acti
fost stabilite măsuri concrete lui de mărfuri pentru piaţa a planului de dezvoltare eco- ţiate noi acţiuni şi s-au com naţionalităţilor conlocuitoare tre, sădirea în conştiinţa ma probă sarcinile de plan sau vităţii consiliilor Frontului
de activizare a balanţei de internă într-o structură sorti nomico-socială a României pe pletat programele de măsuri — să desfăşoare o activitate selor a ataşamentului neclin se analizează probleme pri Unităţii Socialiste, corespun
plăţi, domeniu în care mai e- mentală mai corespunzătoare 1973. din ramurile respective. permanentă, să-şi îndeplineas tit faţă de partid, dragostea vind bunul mers al unităţi zător creşterii rolului lor
xistă încă rezerve. cererilor populaţiei. Pentru transformarea aces Ministerele, Consiliul de că mai bine rolul de coordo fierbinte pentru patria socia lor economice, precum şi ’la în viaţa social-politică a ţă
!
In ultima parte a informă In acest sens, s-a menţio tei posibilităţi în realitate, se Miniştri, în ansamblul său, listă. adunările cetăţeneşti din cir rii şi lărgirii atribuţiilor ce
rii, s-a subliniat că în între nat că au fost efectuate ana impune ca măsurile despre vor urmări cu fermitate în nare a activităţii organizaţi Consiliile Frontului Unităţii cumscripţiile respective. le revin, necesită îmbunătă
gul proces de pregătire şi de lize amănunţite pe grupe de care am informat plenara să deplinirea sarcinilor stabilite, ilor componente, să asigure o Socialiste vor orienta perma ţirea stilului lor de muncă la
lansare a planului s-a acor produse şi sortimente, în ur fie înfăptuite consecvent şi eliminînd neajunsurile care mai strînsă cooperare între nent activitatea de informare Consfătuirile cu deputaţii, toate nivelurile. Este necesar
dat o atenţie permanentă la ma cărora a fost lărgită no pînă la ultimul detaliu, să fie apar în diferitele sectoare, ele şi să le unească eforturi a maselor asupra sensurilor organizate periodic de către ca, înccpînd de la Consiliul
turilor calitative ale activită minalizarea prin plan a bu completate operativ, potrivit continuînd să ia măsurile ee le în direcţia realizării sar şi semnificaţiei politicii inter consiliile Frontului Unităţii Naţional şi pînă la consili
ţii economice. Programul de nurilor solicitate, în primul cerinţelor care ar apare în se impun pentru îndeplinirea cinilor făuririi societăţii so ne şi externe a partidului Socialiste, vor avea un pro ile comunale, programele de
creştere a productivităţii rînd de populaţie. La artico cursul anului. integrală a prevederilor ho cialiste multilateral dezvolta nostru, a direcţiilor dezvoltă nunţat caracter de lucru, de activităţi semestriale să pre
muncii pune accent pe mo lele pentru copii şi produse, Rezultatele din primele tărîrii plenarei din noiembrie. te în România. rii societăţii româneşti con putaţii raportînd despre ac vadă acţiuni permanente
dernizarea proceselor de pro cum sînt confecţiile şi încăl două luni ale anului au fă In acest spirit de responsabi Expresie a unităţii indisolu tivitatea pe care o desfăşoa pentru coordonarea activită
ducţie şi îmbunătăţirea orga ţămintea, au fost nominaliza cut dovada efectelor pozitive litate partinică, Consiliul de bile a întregului popor, a de temporane, antrenînd şl coor- ră în circumscripţii şi fiind ţilor desfăşurate de organi
nizării muncii. Măsurile luate te sortimente pe grupe de ale măsurilor luate. Produc Miniştri asigură Comitetul mocraţiei care caracterizează donînd toate forţele şi mij informaţi la rîndul lor asu zaţiile componente, în aşa
în domeniul investiţiilor, mai vîrstă şi mărimi, în corelaţie ţia globală industrială obţi Central că-şi va face neabă orînduirea noastră socialistă, loacele organizaţiilor obşteşti, pra stadiului îndeplinirii sar fel îneît toate activităţile să
bunei folosiri a capacităţilor cu sarcinile de producţie sta nută în ianuarie 1973 depă Frontul Unităţii Socialiste are întregul sistem al culturii de cinilor economico-soeiale,
de producţie şi al creşterii bilite prin plan. Pentru livră şeşte nivelul din ianuarie tut datoria în scopul realiză misiunea să canalizeze ener masă, aenrdînd atenţie deo pentru a putea sprijini or se realizeze unitar, cu par
producţiei fizice trebuie să-şi rile la fondul pieţei s-au pre 1972 cu 16,2 la sută, ritm su rii şi depăşirii planului pe gia, capacitatea şi hotărîrea sebită acţiunilor directe în ganele locale în rezolvarea, ticiparea tuturor forţelor e-
găsească reflectarea şi în văzut creşteri faţă de anul perior celui de 14,7 la sută, 1973. tuturor categoriilor sociale şi rîndurile tineretului, locuito problemelor juste ridicate de xistente, în scopul obţinerii
organizaţiilor obşteşti în sco rilor satelor, ţăranilor din co alegători. unei eficienţe sporite.
In
cadrul
consiliilor,
pul şi externe politicii inter munele necooperativizate, me şi Biroul Executiv al Consi conducerea organelor sub
înfăptuirii
de
gospodinelor
seriaşilor,
partidului,
a
ne
Informarea Secretariatului C.C. a IP.CM. pusă în slujba înfloririi con pensionarilor din cartierele o- liului Naţional va organiza partid, se va asigura conlu
cu
deputa
periodic
întîlniri
or
crarea
sistematică
între
raşelor.
tinue
patriei,
a
a
creşterii
componente,
ganizaţiile
prestigiului oi internaţional. Consiliile Frontului Unită ţii Marii Adunări Naţionale baterea problemelor dez
care
Pentru perfecţionarea con ţii Socialiste vor îndruma care lucrează in organele şi fac obiectul activităţii comu
centrale,
anali-
instituţiile
prezentată de tovarăşul G tinuă a activităţii consiliilor permanent a comisiile de ştiin zînd modul în care aceştia ne în cadrul Frontului U-
răs-
cunoştinţelor
pîndire
Frontului
Unităţii
Socialiste
stabilirea
şi
şi creşterea rolului lor în via ţifice pentru ca acestea să-şi ţin legătura cu alegătorii, nităţii Socialiste organizaţie a
fiecare
pentru
ţa social-econnmică a ţării, îndeplinească atribuţiile ce cum se preocupă de rezolva sarcinilor ce îi revin.
(Urmare din pag. 1) subliniază că realizările ob tele şi consiliile oamenilor de depăşire asumate. In a- plenara Consiliului Naţional le revin de a orienta unitar rea unor cerinţe în circum In întreaga lor activitate,
ţinute la export în 1972 se muncii asupra modului cum cest scop, ministerele econo hotărăşte : şi a coordona activitatea or scripţiile în care au fost care se desfăşoară pe baze
situează sub obligaţiile de sînt folosite cadrele de ingi mice, instituţiile centrale de ganizaţiilor obşteşti şi institu aleşi. Asemenea întîlniri vor
Comitetele judeţene de par plan ; cu atît mai imperioa neri şi tehnicieni în activi sinteză, celelalte organe cen 1. Activitatea politică şi or ţiilor cultural-ştiinţifice în organiza şi birourile execu obşteşti, consiliile Frontului
tid au acordat în acest an o să este .necesitatea unui e- tatea nemijlocită de condu ganizatorică a consiliilor tive ale consiliilor judeţene Unităţii Socialiste vor an
mai mare atenţie modului în fort susţinut din partea or cere a producţiei, de cerce trale trebuie să analizeze Frontului Unităţii Socialiste, scopul ridicării nivelului de ale Frontului Unităţii Socia trena larg comisiile pe pro
cunoaştere al maselor, al în
care se realizează planul de ganelor şi organizaţiilor de tare şi proiectare, în strictă problemele ridicate şi propu a tuturor organizaţiilor com liste cu deputaţii Marii A- bleme, atrăgînd la munca
investiţii, în majoritatea lor partid, a tuturor întreprin concordanţă cu pregătirea nerile formulate în conferin ponente va fi orientată spre suşirii cunoştinţelor ştiinţifi dunări Naţionale din jude acestora un număr mai mare
întocmind programe concrete derilor, centralelor industria lor de specialitate şi cu ne ţele organizaţiilor de partid, mobilizarea tuturor capacită ce despre viaţă, natură şi so ţe. de cetăţeni şi cadre de spe
de măsuri pentru recupera le şi ministerelor cu sarcini voile unităţilor noastre eco înfăţi.şînd Comitetului Ccn- cietate, al popularizării mari cialişti. Membrii consiliilor
rea ncrealizărilor din anul de export, pentru încheierea nomice. ^ trai al P.C.R. şi Consiliului ţilor şi energiilor oamenilor lor descoperiri şi realizări ale 5. — Valorificînd expe Frontului Unităţii Socialis
trecut şi pregătirea punerii în de contracte externe la ni de Miniştri, pînă la 31 mar r muncii pentru realizarea îna ştiinţei şi tehnicii contempo rienţa acumulată în condu to vor fi antrenaţi în mai
funcţiune a obiectivelor pla velul planului de export, In scopul transpunerii în tie a.c., modul de rezolvare inte de termen a planului cin rane, în vederea formării şi cerea, organizarea şi desfă mare măsură la acţiunile
nificate în semestrul I a.c. In producerea fondului de mar viaţă a Hotărîrii Conferinţei a acestora şi informînd bi cinal de dezvoltare economi- dezvoltării concepţiei ştiinţi ce se iniţiază atît de către
multe judeţe s-au asigurat fă la parametri tehnici şi Naţionale a P.C.R. privind rourile comitetelor judeţene co-socialâ a ţării şi a anga fice despre lume. şurarea controlului obştesc, consilii, cît şi de organizaţi
condiţii pentru extinderea, calitativi ridicaţi şi livrarea îndeplinirea planului cinci de partid asupra soluţiilor jamentelor asumate în între Consiliul Naţional al Fron consiliile Frontului Unităţii ile componente.
pînă la 70—80 la sută a acor ritmică a mărfurilor la ex nal înainte de termen, con adoptate. cerea socialistă. tului Unităţii Socialiste, îm Socialiste vor urmări perma
dului global, lucrul în trei port, îmbunătăţirea structu ferinţele judeţene de partid, Consiliile Frontului Unită preună cu Consiliul Culturii nent modul în care condu 9. — In vederea lărgirii
schimburi la obiectivele de rii şi valorificarea în condi aprofundînd analiza posibi Organele şi organizaţiile ţii Socialiste vor dezbate cu şi Educaţiei Socialiste şi u- cerile unităţilor controlate bazei de masă a activităţii
importanţă deosebită. Pen ţii de eficienţă sporită a lităţilor, căilor şi soluţiilor de partid, de masă şi ob regularitate, în birourile exe niunile de creatori, va iniţia rezolvă sesizările şi propu consiliilor Frontului Unităţii
tru accelerarea lucrărilor de produselor româneşti pe pia de valorificare a resurselor şteşti, comitetele şi consili cutive şi în plenare, proiec acţiuni care să asigure con nerile făcute de către echi Socialiste, în Consiliul Na
montaj s-au organizat brigăzi ţa externă. In acelaşi scop, materiale şi umane de care ile oamenilor muncii trebuie tele planurilor locale de dez tactul direct şi permanent al pe, generalizînd experienţa
complexe, în care au fost cu este necesar să se intensifi dispun, s-au angajat ca, în să desfăşoare o intensă ac voltare economico-socială şi poeţilor, scriitorilor, compozi echipelor de control obştesc ţional, în consiliile judeţene
prinşi şi muncitori din partea ce activitatea tuturor comi 19 judeţe şi municipiul Bucu tivitate politică şi organiza vor face propuneri pentru îm şi organizînd periodic con şi în celelalte consilii ale
întreprinderilor beneficiare şi siilor pentru export, înfiin reşti, prevederile cincinalului torică în vederea sporirii la bunătăţirea acestora, vor ini torilor şi artiştilor plastici cu sfătuiri cu participarea Frontului Unităţii Socialiste,
a uzinelor furnizoare. Este ţate în întreprinderi şi la să fie realizate în 4 ani şi fiecare comunist, la fiecare ţia analize şi vor stabili mă viaţa, cu realităţile şi cu echipelor, a conducătorilor 30 la sută din membrii a-
însă necesar ca organele de judeţe. 6 luni, în 12 judeţe cu 4—5 om al muncii, a spiritului de suri pentru creşterea contri munca oamenilor din uzine, unităţilor controlate şi a u- cestora vor fi din rîndul oa
partid, comisiile pentru inves luni mai devreme, iar în 8 răspundere pentru îndepli buţiei organizaţiilor de masă şantiere şi sate — prilej de nor cadre din organele lor menilor muncii care lucrea
tiţii să acţioneze mai energic Informarea arată că, în ul judeţe cu 2—3 luni înainte nirea exemplară a sarcinilor şi obşteşti, prin activitatea lor documentare la faţa locului ierarhic superioare, a re ză direct în producţie, ur-
şi să controleze cu toată exi timul timp, organele şi or de termen de" plan şi angajamen specifică şi comună, la antre şi de inspiraţie autentică, în prezentanţilor organelor de mărindu-se reprezentarea co
genţa modul cum se realizea ganizaţiile de partid au ma In acelaşi timp, comitetele telor asumate în întrecerea narea celor ce muncesc în o- vederea orientării mai accen stat cu atribuţii de control, respunzătoare a femeilor, a
ză programele de măsuri sta nifestat mai multă preocupa judeţene de partid au stabi socialistă, contribuind astfel pera de realizare a sarcinilor tuate a creaţiei spre proble precum şi ai organizaţiilor naţionalităţilor conlocuitoa
bilite, pentru asigurarea pu re în direcţia asigurării ca lit angajamentele pentru de la realizarea înainte de ter privind creşterea eficienţei e- mele majore ale societăţii de masă şi obşteşti. Organi re, precum şi a pensionarilor
nerii în funcţiune la termen drelor calificate potrivit ce păşirea prevederilor maxima men a actualului cincinal, conomice a producţiei, coor- noastre şi de popularizare a şi meseriaşilor.
a noilor obiective industria rinţelor progresului tehnic, le ale planului pe anul* 1973. la accelerarea progresului e- donîndu-le acţiunile spre bu valorilor artistice în mase. zaţiile de masă şi obşteşti să
le. utilizării raţionale a resurse Informarea subliniază ne conomico-social şi ridicarea na pregătire şi utilizare a for Consiliul Naţional şi consi fie antrenate la organizarea 10. — Ţinînd seama de
In ceea ce priveşte activi lor de forţă de muncă. Co cesitatea luării unor măsuri bunăstării materiale şi spiri ţei de muncă, gospodărirea şi liile locale ale Frontului Uni şi desfăşurarea muncii edu creşterea rolului Frontului
tatea de comerţ exterior, ca mitetele judeţene de partid în vederea asigurării tuturor tuale a întregului popor, la valorificarea superioară a re tăţii Socialiste, punînd un ac cative în unităţile comercia Unităţii Socialiste în viaţa
parte integrantă a planului au datoria să acorde o per condiţiilor pentru realizarea edificarea societăţii socialis surselor materiale, folosirea cent deosebit pe coordonarea le şi de servire a populaţiei societăţii noastre, de cerin
unic de dezvoltare economi manentă atenţie acestei pro sarcinilor maximale de plan te multilateral dezvoltate în integrală a timpului de lucru activităţii educative şi cultu pentru creşterea responsabi ţele perfecţionării continue
că şi socială, informarea bleme, să controleze comite- pe 1973 şi a angajamentelor patria noastră. şi a capacităţilor de produc rale de masă, în spiritul ho- lităţii lucrătorilor faţă de a activităţii sale corespun
ţie, îmbunătăţirea calităţii nevoile populaţiei şi îmbună
produselor, promovarea şi a- tărîrilor Plenarei C.C. al tăţirea comportării lor. zător dezvoltării social-cco-
plicarea noului în muncă ş.a. P.C.R.. din noiembrie 1971, nomice a ţării, din 5 în 5 ani
vor uni — pe baza unui pro
Informări cu privire la activitatea Unităţii Socialiste vor acţiona gram unitar — eforturile or rii activităţii şi a îmbunătă vor avea loc Conferinţa Na
— In vederea extinde
6.
La sate, consiliile Frontului
ţională
conferinţele
şi
jude
permanent, antrenînd toate ganizaţiilor componente, pen ţirii cadrului organizatoric al ţene, municipale, orăşeneşti
forţele sociale, pentru mate tru a ridica eficienţa tuturor Frontului Unităţii Socialiste şi comunale ale consiliilor
activităţilor menite să contri
Frontului Unităţii Socialiste.
snternafională a P.C.R. şi a statului român rializarea eforturilor făcute de buie la formarea omului nou, la sate, vor fi create în toa
cooperativele
agrico
stat
şi
te
comu
aparţinînd
satele
la lărgirea orizontului de cu
producţie
în
vederea
de
le
ale
organizaţii
principiile
ex
dezvoltării şi modernizării a- noaştere al întregului popor: nelor Unităţii Socialiste Fron vent 11- — Promovînd consec
politicii
tului
care
griculturii, creşterii producţiei îndeplinindu-şi mai bine rolul terne a partidului şi statului
In cadrul lucrărilor Ple cadrul a zeci de vizite reci mişcării comuniste şi munci dente. Caracterul rodnic al vegetale şi animale. Se va pu ce le revine în îndrumarea să cuprindă pe toţi locuito nostru, Consiliul Naţional al
narei Comitetului Central al proce de delegaţii un amplu toreşti internaţionale, pe ba acestei orientări şi-a găsit ex ne accent pe organizarea de activităţii cultural-educative, rii şi să acţioneze ca foru
Socialiste
Partidului Comunist Român, schimb de experienţă în dife za respectării normelor de presie în organizarea a nume acţiuni comune ale tuturor ele vor dezbate periodic con muri ale obştei, chemate să Frontului Unităţii relaţiile cu
diversifica
va
Secretariatul C.C. al P.C.R. rite domenii ale construcţiei relaţii marxist-leniniste, a roase vizite şi întîlniri cu organizaţiilor componente, în tribuţia organizaţiilor compo organizeze participarea acti
şi Consiliul de Miniştri au socialiste. dreptului fiecărui partid de conducători ai partidelor şi scopul mai bunei desfăşurări a nente la realizarea sarcinilor vă a cetăţenilor la viaţa po organisme similare din ţări
prezentat informări cu pri Informarea subliniază că a-şi elabora de sine stătător mişcărilor sociale progresiste campaniilor agricole, a lucră litică, economică şi social- le socialiste şi va intensifi
vire la ampla activitate in întreaga activitate a parti politica internă şi externă. din aceste ţări. rilor de îmbunătăţiri funcia privind formarea conştiinţei culturală a localităţilor res ca contactele şi colaborarea
ternaţională desfăşurată de dului nostru de dezvoltare a Un aport de o deosebită Partidul nostru şi-a extins socialiste a maselor şi vor pective. cu diferite partide şi organi
partidul şi statul nostru în colaborării cu partidele fră importanţă în activitatea in şi în cursul anului 1972 le re, de îndiguiri şi regulariza stabili măsuri pentru îmbu Fiecare organizaţie săteas zaţii politice din alte state,
cursul anului 1972, pe baza ţeşti din ţările socialiste es ternaţională a partidului nos găturile cu mişcările de eli re a cursurilor unor ape şi de nătăţirea muncii. Probleme că a Frontului Unităţii So cu mişcările de eliberare na
hotărîrilor Congresului al te orientată în direcţia unei tru l-a constituit stabilirea berare naţională din terito apărare a terenurilor şi loca cum sînt educaţia tineretului, cialiste va fi condusă de un ţională, cu personalităţi mar
X-lea şi ale Conferinţei Na mai bune cunoaşteri şi în de noi contacte şi extinde riile aflate încă sub domina lităţilor împotriva inundaţi comportarea civilizată a cetă consiliu ales de săteni în a- cante care desfăşoară o ac
ţionale. ţelegeri reciproce, refacerii rea relaţiilor de colaborare ţia portugheză, cu diferitele ilor. ţenilor, desfăşurarea largă a dunarea generală de consti tivitate intensă pe tărim po
O evoluţie ascendentă au şi întăririi unităţii ţărilor cu partidele socialiste şi so- partide, organizaţii şi mişcări educaţiei fizice şi a sportului, tuire, din rîndul celor mai litic, cultural şi ştiinţific,
— Consiliile Frontului
2.
cunoscut în 1972 raporturile socialiste, pe baza principi cial-democrate, cu alte orga care militează împotriva colo Unităţii Socialiste vor acorda activitatea cultural-recreativă, buni gospodari şi al repre contribuind prin aceasta la
de conlucrare tovărăşească, ilor ■ marxism-leninismului şi nizaţii muncitoreşti şi de nialismului, neocolonialismu- o atenţie deosebită probleme educaţia sanitară a populaţiei zentanţilor organizaţiilor întărirea solidarităţii forţe
de prietenie şi solidaritate internaţionalismului socialist, mocratice. Rezultatele acestor lui şi rasismului. O expresie lor dezvoltării edilitare şi so- etc. trebuie să devină pre componente ale F.U.S., exis lor antiimperialiste, a tuturor
internaţionalistă cu partide ale respectării independenţei întîlniri au reliefat impor grăitoare a raporturilor de cial-culturale a judeţelor şi ocupări permanente în cadrul tente la sate. Consiliile să forţelor care se pronunţă
le comuniste din ţările so şi suveranităţii naţionale, e- tanţa pe care o capătă în solidaritate cu aceste mişcări localităţilor, iniţiind, cu parti consiliilor Frontului Unităţii teşti îşi vor trimite repre pentru o politică dc pace,
cialiste. O importanţă poli galităţii în drepturi, neames prezent colaborarea interna o constituie frecvenţa con ciparea organizaţiilor compo Socialiste. zentanţi în consiliile comu pentru colaborare între toa
tică deosebită au avut con tecului în treburile interne, ţională dintre toate partidele tactelor şi schimburilor de nente, dezbateri şi largi ac te statele lumii.
Frontului
Unităţii
vorbirile secretarului general avantajului reciproc şi întra muncitoreşti, pe deasupra vederi, amploarea sprijinu ţiuni de consultare a maselor 4. — Consiliile Frontului nale ale Consiliile Frontu
Socialiste.
Consiliul Naţional al Fron
al partidului, tovarăşul jutorării tovărăşeşti. deosebirilor de ordin ideolo lui pe plan politic, diploma privind sistematizarea comu Unităţii Socialiste vor ac tului Unităţii Socialiste va
Nicolae Ceauşescu, cu con In cursul anului 1972, ca gic existente între ele, pre tic, moral şi material acor nelor şi oraşelor, construcţia ţiona permanent pentru lui Unităţii Socialiste pe sa avea un rol mai important
te
semestrial
organiza
dezvoltarea şi adîncirea con
vor
ducători ai partidelor comu şi în anii precedenţi, P.C.R. cum şi necesitatea colaboră dat de poporul român popoa de locuinţe şi obiective social- tinuă a democraţiei socialis în îndrumarea şi coordona
niste din ţările socialiste a dezvoltat şi adîncit relaţi rii strînse pe plan naţional relor angajate în lupta jus culturale, dezvoltarea reţelei şi ori de cîte ori este ne rea activităţii în domeniul
europene, cu prilejul unor ile sale cu partidele comu dintre comunişti şi socia tă împotriva colonialismului. sanitare, comerciale şi de te în direcţiile stabilite de voie adunări ale locuitorilor relaţiilor internaţionale a or
vizite şi întîlniri la nivel niste şi muncitoreşti din ce lişti, potrivit intereselor vita Informarea relevă apoi că, transport în comun, lărgirea Congresul al X-lea al P.C.R. în care să fie dezbătute pro ganizaţiilor componente, in
înalt, al unor reuniuni mul lelalte ţări ale lumii. In le ale clasei muncitoare, ale acţionînd consecvent pentru sferei serviciilor publice ş.a., şi de conferinţele naţionale bleme legate de viaţa satu
tilaterale, precum şi cu alţi cursul anului 1972, tovarăşul popoarelor. înfăptuirea politicii externe urmărind rezolvarea propune ale partidului, de alte docu lui şi să se stabilească măsuri clusiv a asociaţiilor de prie
tovarăşi din conducerile de Nicolae Ceauşescu s-a întîl- P.C.R. a acordat, de a- a partidului, organizaţiile de rilor făcute de cetăţeni şi mo mente şi hotărîri de partid pentru participarea cetăţeni tenie cu diferite popoare, în
partid şi de stat din ţările semenea, atenţie stabilirii de masă au desfăşurat o boga bilizarea maselor la înfăptui şi de stat. Pe baza unui pro lor la înfăptuirea obiective vederea realizării orientării
nit şi a avut convorbiri cu tă activitate internaţională, generale de lărgire a con
socialiste, care au făcut vi conducători a numeroase din contacte cu partide de gu- rea obiectivelor stabilite. gram unitar, ele vor coordo lor social-economice şi cul tactelor şi de dezvoltare a
zite în România. O dezvoltare aceste partide : un mare nu vernămînt şi alte forţe poli lărgind şi intcnsificînd con Pentru sporirea eficienţei na organizarea dezbaterii tural-educative. colaborării cu organismele
pe multiple planuri au cu măr de delegaţii oficiale de tice care se pronunţă pen tinuu legăturile de prietenie acţiunilor patriotice organiza cu populaţia a proiectelor de similare de peste hotare, e-
noscut, de asemenea, rapor partid au vizitat ţara noas tru o largă cooperare inter şi colaborare cu organizaţiile te în cadrul întrecerii pentru legi şi hotărîri, stabilind 7. — Pentru coordonarea vitîndu-se astfel paralelis
turile de solidaritate şi co tră, iar delegaţii ale P.C.R, naţională, pentru pace şi similare din diferite ţări ale înfrumuseţarea şi buna gos participarea directă şi co unitară şi lărgirea activităţii mele şi suprapunerile.
laborare frăţească dintre au participat la diferite ma securitate. lumii. Prin întreaga sa ac podărire a localităţilor, îndru mună a organizaţiilor com cetăţeneşti în cartiere, co
P.C.R. şi partidele comunis nifestări ale partidelor fră In spiritul declaraţiilor co tivitate internaţională, par marea şi coordonarea politică ponente la acţiunile ce se mitetele de cetăţeni — orga
12: — Presa centrală şi lo
de
te şi muncitoreşti din ţări ţeşti. Larga paletă de con mune semnate de tovarăşul tidul nostru, ţara organizaţiile ac a acestei acţiuni de masă va iniţiază. Vor fi extinse con nisme obşteşti care reprezin cală, în mod deosebit ziarul
noastră,
din
masă
le socialiste din Asia. tacte, vizite reciproce, în Nicolae Ceauşescu în decursul ţionînd pe baza orientărilor fi realizată de către consili sultările cu cetăţenii asupra tă pe toţi locuitorii unei „România liberă", radioul şi
Anul trecut, membri ai tîlniri şi convorbiri oficiale vizitei efectuate în 1972 în şi hotărîrilor Congresului al ile locale ale Frontului Uni problemelor care privesc circumscripţii — vor fi co televiziunea vor reflecta per
Comitetului Executiv, secre a contribuit la lărgirea şi opt state africane, al sarci X-lea şi Conferinţei Naţio tăţii Socialiste, care vor co bunul mers al activităţii ge manent activitatea consiliilor
tari ai C.C. al P.C.R., au fă diversificarea raporturilor de nilor stabilite de Conferinţa nale a P.C.R., îşi propun să ordona participarea organiza nerale în localităţi, în raport ordonate şi îndrumate de Frontului Unităţii Socialiste
cut vizite în ţări socialiste colaborare, prietenie şi soli Naţională a partidului, infor se manifeste tot mai activ ţiilor de masă şi obşteşti şi cu dezvoltarea acestora, şi consiliile locale alo Frontu pe o problematică largă, în
şi au avut convorbiri cu to daritate internaţionalistă din marea a relevat că o atenţie în mişcarea comunistă şi vor asigura — împreună cu se va acorda cea mai mare lui Unităţii Socialiste, îm
vederea
generalizării
expe
varăşi din conducerile de tre partidul nostru şi parti deosebită a fost acordată, în muncitorească, în frontul consiliile populare — organi atenţie propunerilor pe care preună cu comitetele execu rienţei înaintate, şi vor ini
partid din ţările respective. dele frăţeşti din ţările Eu această perioadă, lărgirii ra larg al forţelor anliimperia- zarea unitară a lucrărilor, le fac cetăţenii modului în tive ale consiliilor populare. ţia dezbateri pe probleme ca
De asemenea, membri ai ropei occidentale, ale Ameri- porturilor de colaborare cu liste, democratice şi progre pentru o mai judicioasă folo care acestea sînt rezolvate. Consiliile locale ale Fron re privesc bunul mers al vie
conducerii partidelor comu cii, Africii, Asiei şi din alte partidele şi forţele po siste, pentru a contribui la sire a forţelor. Prin întreaga lor activita ţii social-economice. partici
niste şi muncitoreşti din ţări zone ale globului, înscriin- litice de guvernămînt di'n te, consiliile Frontului Uni tului Unităţii Socialiste vor parea organizaţiilor compo
socialiste au făcut vizite în du-se ca o contribuţie a ţările care au păşit pe dru 3. — Consiliile Frontului tăţii Socialisto trebuie să-şi sprijini comitetele de cetă nente la activitatea în cadrul
ţara noastră. S-a realizat în P.C.R. la cauza unităţii mul unei dezvoltări indepen- (Continuare in pag. a 4-a) Unităţii Socialiste îşi vor îndeplinească mai direct a ţeni pentru ca, împreună cu Frontului Unităţii Socialisto.