Page 61 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 61
Plenara Consiliului National
Proletari din foate tarile, unltl-vă!
pentru Educaţie Fizică
şi Sport
Sîmbătă, a avut loc în Ca de masă şl de performanţă.
pitală plenara Consiliului Na Plenara a holărît unele mă
ţional pentru Educaţie Fizică suri organizatorice. A fost
şi Sport, care a dezbătut pro ales Biroul Executiv al
blemele mişcării sportive în C.N.E.F.S.: preşedinte — E-
lumina recentei Hotărîri a mil Drăgănescu, vicepreşedin
Plenarei C.C. al P.C.R. cu pri te al Consiliului de Miniştri,
vire la dezvoltarea continuă ministrul transporturilor şi
a 'educaţiei fizice şi sportu telecomunicaţiilor; prim-vi-
lui. cepreşedinte — general loco
La lucrările plenarei au tenent Marin Dragnea ; vice
participat tovarăşii : Paul preşedinţi : Petre Blajovici,
Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa preşedintele Comitetului de
nă, Emil Drăgănescu, Petre Stat pentru Economia şi Ad
Blajovici, membri ai C.N.E.F.S., ministraţia Locală ; Lia Ma-
reprezentanţi ai conducerii noliu, inginer la Institutul de
federaţiilor şi cluburilor cercetări ştiinţifice pentru
sportive, ai organelor centra protecţia muncii; Adalbert
Millitz,
Consiliu
al
secretar
Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din Conferinţa Uniunii judeţene le şi organizaţiilor de stat şi lui oamenilor muncii de na
au
sarcini
în
care
obşteşti,
acest domeniu, cadre didacti ţionalitate germană din Re
ce de specialitate, antrenori, publica Socialistă România;
a cooperativelor de consum
februarie-martie 1973-vast program sportivi, ziarişti, alţi invitaţi. numeroşi Alexandru Kopandi, secretar
al Consiliului oamenilor mun
Au
luat
cuvîntul
participanţi la pledară, care cii de naţionalitate maghiară
Ieri a avut loc la Deva executiv al Con-.iliului popu au analizat pe larg proble din Republica Socialistă
Dordea,
Coman
de lucru pentru oamenii muncii hunedoreni Conferinţa Uniunii judeţene lar judeţean, Comitetului exe mele majore ale mişcării România ; Ion Şiclovan, rec
al
a
de
consum.
cooperativelor
membru
tor al Institutului de educaţie
sportive. Vorbitorii şi-au ma
La lucrările conferinţei au cutiv al CENTROCOOP. nifestat totala lor adeziune fizică şi sport ; secretari —
participat, alături de delega Pe ordinea de zi a confe la Hotărîrea Plenarei C.C. al Emil Ghibu şi Miron Olteanu.
ţii aleşi în adunările genera rinţei au fost înscrise urmă P.C.R. cu privire la dezvolta Luînd cuvîntul, tovarăşul E-
le ale cooperativelor, repre toarele puncte : rea continuă a educaţiei fizi mil Drăgănescu s-a angajat,
Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal] zentanţi ai judeţene care au liului Uniunii judeţene asu ce şi sportului. în numele C.N.E.F.S., să tra
şi
1. Darea de seamă a Consi
întreprinderilor
instituţiilor
In
relaţii cu activitatea coope pra activităţii uniunii pe pe luat încheierea discuţiilor a ducă în viaţă în mod exem
recentei
hotărîrile
cuvîntul
ple
plar
tovarăşul
raţiei de consum, ai organi rioada martie 1970 — martie Gheorghe Pană. nare a C.C. al P.C.R. cu pri
zaţiilor de masă şi obşteşti. 1973, sarcinile de plan pe a- Plenara C.N.E.F.S. a adop vire la dezvoltarea continuă
La. lucrările conferinţei au nul 1973 şi propuneri de mă tat în unanimitate planul de a educaţiei fizice şi sportu
participat tovarăşii Ştefan suri pentru realizarea lor ; măsuri eu privire la îndepli- lui.
Almăşan, secretar al Comi — Repartizarea beneficiului Intr-o atmosferă de puter
/ tetului judeţean de partid, realizat pe anul 1972 şi pre rea prevederilor Hotărîrii
■ 35 milioane Ici beneficii discuţii, schimburi de opinii. vicepreşedinte al Comitetului zentarea planului de venituri Plenarei C.C. al P.C.R., an- nic entuziasm, participanţii
la plenară au adoptat textul
din inovaţiile aplicate în 1972 I N T E L I G E N Ţ A De asemenea, drumul unor executiv al Consiliului popu şi cheltuieli pe 1973 ; gajîndu-se să le înfăptuiască,
■ Drumul lung şi sinuos al dosare pînă la rezolvare este lar judeţean, Petru Bota, printr-o activitate şi perseveren unei telegrame adresate Co-
prea lung şi sinuos, ceea ce
tă,
competentă
exigentă,
unor dosare diminuează din entuziasmul vicepreşedinte al Comitetului (Continuare in pag. a 2-a) pentru dezvoltarea sportului (Continuare in pag. a 2-a)
B Cîmp larg de afirmare unor autori, iar recompensele
noului, utilului T E H N I C Ă s ă fie nu sc dau la timp.
Inovaţia, drumul materiali- Asemenea aspecte, altele .....................
•îării şi eficienţei sale a con care impietează asupra bunu
stituit tema unei consfătuiri valorificată lui mers al mişcării de in
organizată de Consiliul jude venţii şi inovaţii din judeţ Contractări ! CONŞTIINŢA PARTIDULUI -
ţean şi Consiliul municipal au ridicat majoritatea parti
ale sindicatelor Hunedoara. A cipanţilor la discuţii. .,Se în-
fost un interesant şi util productiv şi eficient tirzie cam mult în fazele de peste
schimb de experienţă, o con studiu, de realizare a proto
fruntare de opinii în deplin tipurilor şi de experimentare CONŞTIINJA OAMENILOR
spirit critic şi autocritic, asu a inovaţiilor, datorită şi u- prevederi
pra modului în care s-a des doara, I.E.C. Mintia, Regiona întortocheat al unor dosare, nor greutăţi subiective, dar
făşurat această activitate în la C. F. Deva, E. M. Lupeni, întîrzierea excesivă, nejustifi şi faptului că banca nu fi Inţclegînd importanţa deo Conştiinţa partidului e con DISCUŢIE LA LAMINORUL „înalta conştiinţă profesională,
ultimul timp, asupra măsuri U, V. Călan, U.U.M. Petro cată a remuneraţiilor prevă nanţează oportun fabricarea sebită a sporirii contribu ştiinţa oamenilor, de aceea ca DE 800 MM AL C. S. responsabilitatea pentru îndepli
lor de îmbunătăţire a mişeă- şani, care au înregistrat şi zute prin lege. prototipurilor, că se tempori ţiei gospodăriilor popu lităţile moral-politice ale mern nirea exemplară a sarcinilor”,
rii de invenţii şi inovaţii în beneficiile cele mai mari ob — In cadrul C.S. Hunedoa zează inutil acordarea recom laţiei la constituirea fon brilor de partid au o importan HUNEDOARA ne putem mindrl de felul cum
acest an hotărîtor pentru rea ţinute din inovaţii, pe fieca ra am avut în primii doi ani penselor băneşti (Friederich ţă decisivă asupra autorităţii ş ştiu să răspundă acestui dezi
lizarea cincinalului înainte de re salariat. Regionala C. F. ai cincinalului o activitate Zill, şef de serviciu la Cen dului centralizat de produ prestigiului partidului în mase derat comuniştii din organiza
termen şi în perspectivă. Deva, de pildă, a obţinut bună — remarca ing. Traian trala cărbunelui Petroşani). se agroalimentarc al statu asupra dragostei şi încrederi PROGRAMUL ţia noastră. Aş dori să argu
lui, locuitorii comunei Bal-
De reţinut cîteva date şi ci 4182 Iei pe salariat, I. E. C. Gheorghiţă, vicepreşedintele ..Filiera avizărilor este prea şa au acordat o atenţie ; cu care este urmat de popor mentez afirmaţia făcută doar cu
fre care vorbesc elocvent de Mintia — 1 110 lei, C.S.H. — comisiei judeţene a ingineri lungă, prea complicată" (Ioan deosebită contractărilor, j Aceste adevăruri au fost rele DE ECUCATIE cîteva exemple. Angajamentul
spre strădaniile inovatorilor 927 lei, U. V. Călan — 601 lor şi tehnicienilor. Aş putea Cimporescu, responsabil cu Semnificativ este faptul că j vate cu claritate la Conferinţa colectivului nostru pe anul 1973
din judeţul nostru, rezultate lei, E. M. Lupeni — 345 lei. da multe exemple de inovaţii invenţiile şi inovaţiile la Ia specia porcine planul de : Naţională a partidului acolo este de a depăşi planul cu
le înregistrate de ei în ulti S-ar putea nota şi alte lu şi inovatori, aş putea vorbi U. V. Călan). „Unii şi-au fă contractări s-a depăşit cu ; unde programul ideologic, ela SOCIALIST! 1 500 tone laminate, de a creşte
ma vreme. In unităţile eco cruri bune, dar toate acestea despre eficienţa soluţiilor a- cut o profesie din inovaţii, peste 150 capete, din care I borat în noiembrie 1971, a fost indicii intensivi cu 0,25 la sută
nomice ale judeţului nostru — meritorii, de bună seamă plicate, despre o seamă de dar care nu rezultă exclusiv 30 s-au şi livrat. De men- j adoptat ca parte componentă a faţă de plan, cei extensivi cu
activează un număr de 37 — nu se situează — după o- acţiuni întreprinse. N-o voi din gîndirea şi ideile lor ori ţionat că în fruntea acţiu- j programului general al P.C.R. ÎN ACŢIUNE 0,20 la sută, să reducem pier
cercuri ale inovatorilor care, pinia unanimă a participanţi face. Mă voi referi doar la ginale, personale" (Ioan Să- de făurire a noii societăţi. Prin
împreună cu comisiile tehni lor la consfătuire — la nive faptul că nu am pedalat su bău, responsabil cu invenţiile nii se situează membrii de ; cipalele trăsături ale omului derile de metal cu 3 la sută
ce ale inginerilor şi tehnicie lul posibilităţilor întreprinde ficient pe această problemă. şi inovaţiile la I. M. Hune partid şi deputaţii din co- j înaintat, sintetizate in Proiectul - Eu cred că faptele sint cele faţă de anul trecut, Iar consu
nilor, desfăşoară o activitate rilor, al inteligenţei tehnice Unele teme de inovaţii pro doara). „Deosebit de impor mună, care au oferit exem- j de norme ole vieţii şi muncii mal in măsură să vorbească de mul de metal cu 0,3 kg/tonâ
susţinută, rodnică. Numai în de care dispun ele. In cadrul puse nu au fost valorificate tantă este atragerea în mişca ple demne de urmat pen- j comuniştilor, ale eticii şi echi spre felul în care comuniştii, (ceea ce echivalează cu 90 to
anul 1972 s-au aplicat, la ni consfătuirii s-au făcut o serie în mod corespunzător, altele rea de invenţii şi inovaţii- a tru toţi locuitorii comunei, j tăţii socialiste au devenit teme muncitorii noştri caută să-şi în
velul judeţului, 583 de. inven de observaţii critice privind nu- au fost rezolvate deloc ; unui ,numar>- .mai rn-riro do- de dezbatere nu numai în adu suşească trăsăturile sintetizate ne), să realizăm economii la
ţii, inovaţii şi raţionalizări unele metode şi practici gre cercul inovatorilor şi respon muncitori, care trebuie mai nările generale sau ia cursurile în proiectul de norme despre
care au adus întreprinderilor oaie de lucru, slaba popu sabilii C.I.T. nu au sprijinit mult ajutaţi, popularizarea i- învăţămintului de partid, ci care discutăm — e de părere Discuţie consemnată de
beneficii în valoare de peste larizare a inovaţiilor valo mai mult propunerile munci- chiar in microgrupuri în cadrul tovarăşul Teodor Florea. Şi dacă LUCIA LIC1U
35 milioane lei. Intre unităţi roase şi a autorilor lor, a- .torilor, nu le-a acordat asis DUM1TRU GHEONEA unităţilor economice, pe şantie stăm să analizăm acea trăsătu
le economice cu cea mai bu tenţa tehnică corespunzătoa în pagina a lll-a re, în instituţii. Pentru că nor
nă activitate în acest dome vantajele pe care le aduc în mele vieţii şi muncii comunişti ră de beză din paragraful 18- (Continuare in pag. a 2*o)
niu se situează : C. S. Hune- treprinderilor, .drumul adesea re, nu au organizat mai des (Continuare in pag. a 2-a) lor, al eticii şi echităţii socia
e
liste, nu se cer doar cunoscute,
H Literatura hu- ci ele trebuie însuşite, Integrate
organic în conduita profesiona AZI LA T.V.
nedoreană-mai lă şi morală.
Creşterea venitului garantat în zootehnie filului moral al membrilor de
„O trăsătură de bază a pro
aproape de mun Corul T.C.MM Hunedoara
partid, a tinerilor comunişti -
se spune în proiectul amintit -
obligă la autoexigenţă! ca şi viaţa oa treb.ule să fie înalta conştiinţă în concursul „Cîntare patriei"
profesională, responsabilitatea
pentru îndeplinirea exemplară a
sarcinilor încredinţate, Intoleran Azi, la orele 18, micul ecran va găzdui o nouă fază
ţa
Ferma zootehnică de la C.A.P. păşit la toţi indicatorii. S-au livrat la care s-au scurs din acest an s-au livrat menilor,mai prefaţă de chiul, superficialitate a etapei a treia a Concursului coral interjudeţean „Cîntare
Brad s-a situat ani de-a rîndul pe pri stat peste prevederile de plan, mai circa 4.000 kg carne, din care 1 500 kg sau Indisciplină în muncă". A- patriei". Avem prilejul să intilnim corul Trustului de
mul loc în întrecerea cu celelalte u- mult de 40 000 litri lapte. In medie de în contul lunii martie, iar planul de ceste atribute au fost viu dez construcţii şi montaje metalurgice Hunedoara, dirijat de
nităţi agricole din cadrul consiliului la o vacă furajată s-au obţinut 2 010 lapte a fost îndeplinit integral. zentă în actua bătute, recent, de către un grup prof. Horia Tăgărăşanu, alături de corurile căminului cul
intercooperatist Baia de Criş, în ceea litri lapte, rezultat cu mult superior Faptul că venitul lunar garan de muncitori de la laminorul de tural Ditrău, judeţul Harghita, Şcolii militare de ofiţeri
ce priveşte producţiile de lapte şi anilor anteriori. tat al îngrijitorilor de animale va litate 800 mm al Combinatului side activi artilerie, sindicatului învăţămînt Slatina, judeţul
carne. La baza acestui meritoriu suc Sporurile de producţie care au cu creşte la 1 200 lei constituie şi rurgic Hunedoara : Ion Diaco- Olt şi Casei de cultură din Huşi, judeţul Vaslui.
ces a stat munca perseverentă a în noscut an de an valori noi ne dau garan nu, sudor, Petru Barbulea, flnl- După nenumărate ore de repetiţii, constructorii hune
TEODOR CODRIN
grijitorilor noştri care n-au precupeţit ţia sigură că şi de acum înainte re ajutorul şefului fermei 61 Cartea, Scena, sator laminate, Francisc Andraşi, doreni s-au pregătit să ne ofere un spectacol ales, cu un
nici un efort atunci cînd a fost vorba zultatele muncii noastre, a celor ca zootehnice de la C.A.P. Brad lăcătuş mecanic, Gheorghe repertoriu de înaltă ţinută. Alături de corurile mixte : „O,
Breazu, maistru la sectorul în
Românie" de Achim Stoia şi „Visează lacul" de Robert
de animalele obştei. In anul 1972, de re lucrăm în ferma zootehnică, vor fi treţinere mecanică, Ştefan Var Schumann, vom asculta, în primă audiţie, poemul pentru
pildă, planul a fost îndeplinit şi de tot îmbucurătoare. In cele două luni (Continuare în paq. a 2-a) Discul, Ecranul ga, termotehniclan, Teodor Flo solist, recitator şi cor mixt de Constantin Romaşcanu, a-
rea, secretarul comitetului de
vînd ca solist pe Ştefan Răduţ şi recitator pe Nicolae
partid pe secţie. Dinulcţ.
Pregătindu-ne să-i revedem pe micile ecrane, ne rea
mintim de orele nenumărate de repetiţii cînd şlefuiau cu mi
gală şi răbdare melodiile de concurs. Ne reamintim tine
C|M ACŢIONAŢI PENTRU reţea şi însufleţirea tuturor celor 123 de corişti, bucuria
pe care le-o insuflă muzica, şi le urăm mult succes pe
scena Teatrului de stat din Tirgu Mureş, de unde came
rele de luat vederi îi vor face cunoscuţi in întreaga ţară.
ÎNFĂPTUIREA MĂSURILOR
/"A
P L E N A R E I ? înfăptuiri de seamă în activitatea
de Cruce roşie
întregul spor de producţie - obţinut pe La Deva a avut loc Con tizaţii. De asemenea, prin
ferinţa comisiei municipale reorganizarea grupelor sani
seama creşterii productivităţii muncii de Cruce roşie care a dez tare şi a posturilor de prim
desfăşurată
activitatea
bătut
in perioada august 1972 — ajutor, numărul acestora a
crescut la 20 şi, respectiv, la
— Sarcina de plan la extracţia de huilă — ne spunea martie 1973 şi a stabilit noi
ing. Carol Schreter, directorul minei Uricani — este mai le sarcini pentru anul în 245. Un loc important în
mare decit cea realizată în anul 1972. De subliniat că 80 curs. Lucrările conferinţei dezbateri l-a ocupat necesi
ia sută din sporul de producţie urmează a fi obţinut prin au relevat munca colective tatea îmbunătăţirii activită
creşterea productivităţii muncii, sectoarelor de producţie lor pe probleme şi ale ce ţii de educaţie sanitară a
revenindu-le sarcina să-şi mobilizeze toate eforturile pen lor 105 comisii de Cruce ro populaţiei prin diferitele ei
tru a asigura realizarea în bune condiţii a prevederilor şie din întreprinderile şi in forme, precum şi a lecţiilor
igienă
de
în
învăţămîntul
maximale ale planului. stituţiile municipiului Deva. de stat. Conferinţa a adop
— După prezentarea sarcinilor pe care mina le are de Preocuparea pentru creşte
îndeplinit în acest an, am dori, tovarăşe director, să ne rea numărului de membri ai tat un plan de acţiuni me
nit să ducă la întărirea şi
vorbiţi despre măsurile preconizate pentru îndeplinirea lor organizaţiei de Cruce roşie dezvoltarea organizaţiilor de
cu succes ? — s-a subliniat în conferin Cruce roşie, la creşterea nu
— Aşa după cum se sublinia şi la recenta plenară a Aici in camera de comandă a I.E.C. Mintia, funcţionează ere ierul uzinei. De aici se efectuează loate manevrele importante. Ia- ţă — s-a soldat cu depune
C.C. al P.C.R., este necesar să consacram In continuare tă-i pe inginerul de serviciu Traian Stingă ţi pe maistrul Siml on Ghiura, scoţînd de sub tensiune, prin manevre precise, un rea în contul C. R. din mu mărului donatorilor onori
întreaga capacitate şi forţă creatoare pentru transpunerea transformator al serviciilor de interne. Foto: VIRGIL ONOIU nicipiul Deva, pînă la 10 fici, la o mai bună educa
integrală în viaţă a prevederilor planului pe acest an. martie a.c., a 43 223 lei co ţie sanitară.
Trebuie să crească şi in unitatea noastră competenţa pro
fesională a întregului personal şi în mod special a celui
electromecanic. Marea majoritate a timpilor de stagnare la r
fronturile de lucru este cauzată de defecţiuni electromeca PENTRU UŞURAREA pentru cultură şl educaţie Si- „STAP1N PE VOLAN* în clasă cu tradiţionalul SPECTACOL PIONIERESC VREMEA
oraşului
socialistă
ai
!“,
mulţi
„La
nice la utilaje de complexitate medie, de cazuri de indisci MUNCII FIZICE meria se vor deplasa la In scopul ridicării con clntec urat sănătate ani fe Pentru 24 ore
şi
i-au
plină care se mai manifestă în 'unele compartimente. Simeria Veche şi, respec tinue a pregătirii profesio ricire. Pionierii claselor II—IV
Pentru a veni în spriji tiv, Săuleşti, unde vor nale, al unei mai bune ale Şcolii generale Clopo-
Volumul lucrărilor de pregătire pentru acest an este nul lucrătorilor din unită răspunde întrebărilor ce cunoaşteri a regulilor de tiva au prezentat, de cu- Vreme frumoasă şi rela
un
program
volum
destul de mare. La ce anume v-aţi gândit pentru reali ţile cu fizică, mare de tăţenilor, ridicate cu pri circulaţie de către condu CONDUITA MORALA rind, scena căminului artistic tiv călduroasă, cu cerul
pe
cultu
conducerea
muncă
Autobaza
la
auto,
zarea lui integrală şi deci a liniei de front neefetâre ? I.I.L. Deva a contractat lejul vizitelor precedente. cătorii Deva s-a desfăşurat IN FAŢA ral din localitate. După variabil. Vint slab din
In continuare, vor Ii pre
T.A.
1
— Da, avem de săpat 9 000 ml de lucrări subterane. cu Uzina dc utilaj minier zentate programe artistice concursul tematic „Stăpîn OPINIEI PUBLICE cum ne comunică cores nord-vest. Temperatura mi
din oraşul Dr. Petru Gro- şi vor rula filme. pondentul nostru, Valeriu
pe volan“. A participat un
Vom spori în mod special numărul de brigăzi, se Va asi 7. 3. construirea a două e- mare număr de tineri con Babău, repertoriul a cu nimă va oscila între mi
„o
gura creşterea vitezelor de avansare la 75 mc pe lună, lectrocare şi a unui elec- SEARA PENTRU ducători auto din cadrul In sala Clubului sindica prins corurile „Vine, cunună-i nus 4 şi minus 2 grade,
ţara-ntreagă“,
vine
printr-o mai bună organizare a activităţii brigăzilor şi a trostivuitor. Utilajele vor MINERII FRUNTAŞI autobazei. telor din Simeria a avut iar maxima intre 4 şi 6
înlocui munca grea de în- loc, vineri, o interesantă primăvara“. „¡VIunca-i dra grade.
personalului de deservire. cărcarc-descărcare şi trans La Clubul sindicalelor MOMENT EMOJIONANT dezbatere, ilustrată cu as puri vocale — „Maică, măi-
gă tuturor“. „Mamei“, gru
_ 00 vizaţi pentru creşterea randamentului muncii in port local în secţiile de din municipiul Deva a a- culiţa mea“, „Zis-a mama
producţie de la atelierul vut loc, simbătă, 18 mar Cu două zile în urmă, pecte şi fapte concrete din
fiecare loc de muncă din subteran ? mecanic din Gojdu, secţia tie a.c., o seară distrac profesorul Cornel Barbu, viaţa oraşului, pe tema către mine“; solişti vocali Pentru următoarele
mobilă din str. M. Emi- cu melodiile „Eu silit Bar
_ S-au luat măsuri pentru introducerea în mină a ncscu şl secţia apă de la tivă, dedicată minerilor de la Liceul industrial dc conduitei morale a cetăţe bu Lăutaru“, „Dor de ma două zile
lemnului sortat. In vederea creşterii ponderii muncitorilor Boholt. fruntaşi de la E.M. Deva. construcţii din Deva, a nilor. Ilustrarea şi prezen mă“; poeziile „De ziua
La reuşita programului trăit un moment emoţio
dedicat celor mai destoi nant. A împlinit 62 de ani tarea faptelor au fost sus mamei“, „Dragoste de ma Vremea se menţine in
Convorbire consemnată d* BRIGĂZILE ŞTIINŢIFICE nici muncitori de la ex — o vîrslă frumoasă, pusă ţinute dc căpitanul I. Ni- mă“, „cîntec pentru pa generai frumoasă, cu ce
C. DUMITRU IN ACŢIUNE ploatarea minieră din lo în slujba formării a sute cula, de Ia miliţia oraşu trie“; jocuri populare şi rul variabil. Vîntul va su
calitate şi-au dat concursul şl sute de cadre specia
Astăzi, două brigăzi formaţiile artistice ale lizate. Elevii anului IV-B lui. Au participat nume sceneta „Fata babei şi fata fla slab din nord-vest.
(Continuare in pag. a 2-a) ştiinţifice ale Comitetului clubului sindicatelor. l-au Intlmpinat Ia intrarea roşi tineri şl cetăţeni. moşului". Temperatura staţionară.