Page 63 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 656 ® DUMINICĂ 18 MARTIE 1973 3

Posta literară
I ATELIER

I — Valeriu Birgău — Hune­
\ doara, Paul Şomăcescu —
COMPOZIŢIA Deva, Ioan Popa Stănileşti —
Orăştie. Scrisorile dv. au fost
reţinute pentru o eventuală
ê publicare.
Care ar fi lucrul cel mai im­ că selecţie şi opţiune în faţa ! Virgil Sicoe — Ţărăţel —
portant şi mai greu de reali­ „materialului de viaţă", pre- 1 Brad. Gindurile exprimate
zat într-o operă este o între­ cum şi cît - adică dozare a l| de cele patru poezii primite
bare in faţa căreia m-am a- „materialului", a procedeelor i la redacţie sini alese, deo­
flat de foarte multe ori. Sînt şi efectelor artistice. Pînă şi > sebite. Forma poetică nu e,
aici, in fond, două întrebări, cele mai elementare şi bana- ţ însă, pe măsura lor. Sinteţi,
care însă pot primi un răs­ le modalităţi, cum ar fi epi- 1 vizibil, la început de drum,
puns unic. Lăsind, la o parte tetul sau comparaţia, trebuie ) o spune şi vîrsta. E nece­
condiţia rostirii adevărului, de­ supuse ccestui regim sever al ) sar să citiţi mai mult (am
opţiunii, selecţiei şi dozării. ^
finitorie pentru orice creaţie
HUNEDOR artistică, rămîne ca un ele­ înţeleasă astfel, compoziţia i recomandat acest lucru şi
altora), să vă găsiţi o căra­
devine un proces deliberat de i
ment esenţial şi totodată difi­
cil de realizat compoziţia. A- dozare a efectelor şi, în ulti- | re proprie. Deocamdată vă
ceasta pentru că ea este im­ mă instanţă, un mod de a di- l aflaţi sub zodia poeziei de
început a lui Mihai Beniuc
SEægssagsaKfljssTaHgMtaagsBSgBgmraaeaa plicată in însuşi actul creaţiei rija reacţiile celui ce recep- > din care, probabil involun­
şi are aceeaşi durată în timp. tează opera: aici trebuie să \
Compoziţia nu mi se pare în rîdă, aici doar să suridă, aici ^ tar, redaţi versuri întregi.
Literatura hunedoreană—mâi aproape Pentru 8 putea păşi demn labil actului de creaţie şi nici ze reveriei. / parcurs, are poezia „Iţi sînt
Fior poetic dar pierdut pe
să plîngă, aici doar să se în- ,
nici un caz un moment prea­
tristeze sau să se abandone- i
dator“. Fiţi mai exigent cu
reductibilă la elaborarea „pla­
dv. şi cu ceea ce scrieţi.
nului" operei. „Planul" acesta
Atunci cind compoziţia nu >
de care se face btîta caz este e stăpinită, scriitorul îi cade ) Irinel Popovici — Hune­
Mă simt ca un plin-adînc de jeratic extrem de relativ şi îndeobşte victimă ca ucenicul vrăjitor. A- i doara. Există mult elan în
în care neliniştea se mistuie
alunecaţi
versurile
nnca si viata in zvârcoliri permanente se modifică substanţial pe tunci cind devine un scop în / prea des spre un stil decla­
dv.,
dar
parcursul creaţiei care tocmai
sine, ea transformă opera în- )
purificîndu-mă în dogorile ei.
maţia şi didactic. Mai citiţi
de aceea e' creaţie fiindcă e
tr-un fel de junglă în care ci- l
Acolo, în miezul frămîntatului,
care
să
versurilor
trebuie
f * în tăcerile focului viu, susceptibilă de modificări pî- titorului îi este imposibil să i şi lucraţi mai mult asupra
nă in ultima clipă.
se mai orienteze. Sînt sigur i
zestrea mea de pămînt se preschimbă Aşadar compoziţia nu poate că, statistic, o compoziţie ra- ^ aducă imagini poetice ori­
în lavă, in lumină, în gînd.
mai prezentă in actualitate şi sufletul, sufletul meu, fi socotită nici o simplă „or­ tată e cauza majorităţii rebu- i Mic. Poezia „Flori de liliac“
ginale, frumoase.
Şi totul se ia mereu de la capăt
Ieronim Susan — Almaşu
turilor artistice şi de aceea ea .'
ganizare a materialului de
va rămîne întotdeauna piatra ţ
se dezleagă-n izvor de iubire;
şi totul se ia mereu de la capăt viaţă", cum o definesc ma­ de încercare şi examenul de i reeditează atmosfera poeziei
nualele, deoarece ea nu este
pentru a putea păşi demn maturitate al oricărui scriitor. erotice clasice, dar e străbă­
Consfătuirea anuală a mem­ teratura pe care o dorim este lupte pentru fericirea, libertatea printre semenii mei. numai cum, ci în măsură cel tută de multe stîngăcii.
brilor cenaclurilor şi cercurilor aceea a adevărului, care să i- şi independenţa patriei sale, NECULAI CHIRICA puţin egală este şi ce — adi­ RADU CIOBANU ^ Red.
literare a reunit creatori de li­ lustreze viaţa în întreaga ei pentru cauza socialismului, pen­
teratură din judeţul nostru în complexitate, cu toate frămîn- tru pace şi prietenie între po­ J
scopul analizării activităţii des­ tările ei, care să lupte împotri­ poare".
făşurate de la consfătuirea din va a tot ce e înapoiat, care să In afara celor menţionate,
anul trecut, conturării probleme­ continue pe plan mai înalt va­ s-au desprins din recenta con­ [aude muncii Cronica plastica
lor şi direcţiilor actuale în crea­ loroasa moştenire a trecutului, sfătuire a scriitorilor hunedoreni,
ţia literară, precum şi dezbaterii care să afirme noi valori mo­ şi alte probleme.
perspectivelor şi modalităţilor rale. Aceasta cu atît mai mult Este vorba în primul rind de Munţi de cărbune - aur străbat ţara
valorificării creaţiei literare lo­ cu cît cenaclul reuneşte - sau organizarea intîlnirilor scriitori­ Din Reşiţa şi pină-n Hunedoara -
cale. trebuie să reunească - autori lor cu publicul, întîlniri cărora E X P O Z I Ţ I A Mátyás Sob if
•l S-a subliniat în cadrul dezba­ înrudiţi prin anume caracteris­ — aşa cum s-a constatat de un Şi ard furnaie - inimi de oţel -
terilor că succesele obţinute pî- tici comune, fiind în mai mică timp încoace — nu li se acordă Precum înalte flamuri de drapele.
'j nă acum sînt rezultatul politicii măsură un laborator de creaţie importanţa cuvenită. Nu la pu­ Ca nişte străji de veghe la hotare
partidului şi guvernului nostru şi mai mult un loc unde se con­ blic ne referim. Dar unii con­ Stau apele şi grînele în soare Organizată sub egida Comi­ lorii Tocmai de aceea, func­ de asemenea, un drum ascen­
care a deschis largi posibilităţi figurează profilul unei generaţii ducători de aşezăminte cultu­ Că pasărea luminii va fi iară tetului judeţean pentru cultu­ ţionalitatea cromatică a pîn- dent, ipostazele diverse fiind
de afirmare în cîmpul creaţiei literare. rale tratează asemenea mani­ Semn de belşug pentru această ţară. ră şi educaţie socialistă şi a zelor este indiscutabilă. Ca expresii ale diferitelor inten­
Bărbaţii toarnă crezuri in furnale
literare tuturor acelora care do­ festări drept „umplutură" în Aici pe unde Jiul se prăvale Uniunii artiştilor plastici, ex­ tehnică grafică, Iosif Mâtyăs sităţi ale sentimentului fun­
resc să participe la înflorirea programul de activităţi (ca să Şi se aud ciocanele în stîncă poziţia de pictură, grafică a optează pentru posibilităţile damental din existenţa fe­
culturii româneşti. nu mai amintim despre faptul Ca o putere pururea adîncă. lui Iosif Mâtyâs, deschisă la de comunicare a liniilor meii. In „Puritate" apare o
Anul 1972 a fost un an labo­ că unii îşi aduc aminte că se Şi vînturile încetînd să bată Deva, conturează un profil de curbate, găsind în ipostazele figură de Madonă rustică, de­
rios şi rodnic pentru scriitorii Marginalii la o pot organiza asemenea întîlniri Aduc acestui neam răsplată plastician demn de interes, acestor linii un întreg sistem finită în culori străvezii, a-
hunedoreni. Prozatorii şi poeţii doar în cadrul.,. „Lunii cărţii la caracterizabil prinlr-o viziune de compoziţie. flată, evident, la cea dintîi
Radu Ciobanu, Iv. Martinovici, sate"). Se impune cu acuitate Pentru hotărnicia vitejiei estetică unitară Tablourile lui Dealtfel, tematica expozi­ experienţă a bucuriei mater­
Dem. lonaşcu, Dan Constanti- consfătuire tratarea acestor contacte ale Feciorilor de azi ai României. ţiei oglindeşte consecvenţă în ne. Femeia de-aici este mai
nescu, Corneliu Rădulescu, Tro­ scriitorilor cu publicul drept nia- C. DAMIAN Iosif Mâtyăs denotă, înainte gîndirea artistică a lui Iosif degrabă o fecioară înminuna-
ian Morar au fost prezenţi în nifestări de elevată ţinută dem­ de toate, un acut simţ al cu- Mâtyâs. Aproape în exclusivi­ tă de descoperirea resurselor
librării cu noi volume, în gene­ ne de toată consideraţia. tate, tematica pînzelor îmbră­ tainice, proprii oricărei femei.
ral bine primite de cititori, iar In cadrul dezbaterilor s-a pus In al doilea rînd, se impune ţişează ipostazele motivului Motivul maternităţii revine în
un mare număr de membri ai accent pe faptul că o nesecată găsirea modalităţii de valorifi­ uman, surprins în momente
cenaclurilor şi cercurilor litera­ sursă de inspiraţie pentru crea­ care publică (nu numai în zia­ esenţiale ale existenţei. Omul „Dragostea de viaţă".
re au fost cuprinşi în cunoscute torii de literatură o reprezintă rele locale cotidiene) a creaţi­ creator, favorizatul homo fa- Mai caracteristice pentru
publicaţii literare din ţară ca : viaţa, munca, realizările oame­ ilor scriitorilor ce trăiesc şi crea- ber al plasticienilor de pretu­ corespondenţa dintre fundal
„România literară", „Luceafă­ nilor muncii hunedoreni. Pentru ză în judeţul Hunedoara. Nu tindeni, este prezent în „Oţe- şi planul prim sînt pînzele
rul. „Tribuna", „Familia", „As- aceasta se impune ca o necesi­ ne referim la acei scriitori, au­ larii Hunedoarei", tablou în „Motiv de baladă" şi „Datini".
tra", „Steaua", „Orizont" ş. a. tate prezenţa mai pregnantă o tori de volume, deja consacraţi, care simbolul cromatic, In „Motiv de baladă" imortali­
Consfătuirea insă nu s-a limi­ scriitorului in viaţa colectivelor nume binecunoscute şi pe plan alb, galben şi albastru, este zează o figură de femeie tra­
tat doar la a înşira succese. de făuritori ai bunurilor mate­ naţional, ci la cei pentru care un halo la incandescenţa mi­ gică, eroina tuturor balade­
S-a încercat o incursiune în o- riale, la viaţa judeţului Hune­ „intrarea" într-o editură sau re­ siunii de faur. Poziţia statua­ lor, femeia care în pofida vi­
rientarea creaţiei, a temelor a- doara. Nici un scriitor hunedo- vistă literară editată în alte ju­ ră a tripticului de oţelar con­ cisitudinilor şi a fatalităţii
bordate, modalităţilor de expre­ rean nu poate rămîne un spec­ deţe întîmpină dificultăţi. Avem feră pînzei un caracter so­ baladeşti îşi păstrează demni­
sie, a raportului scriitor-societa- tator pasiv, neangajat la bucu­ în vedere caiete de cenaclu, lemn, solemnitatea izvorînd, tatea şi forţa morală necesa­
te etc. riile, necazurile, împlinirile se- culegeri,, plachete ş.a. care ar însă, din însăşi condiţia e- ră de a înfrunta destinul.
' Pe lingă creaţii valoroase, mejiHor şai,. a cititorilor săi, a putea' fi editate nu numai de xistenţială a personajelor. „Datini" reia motivul folclo­
profunde, cu conţinut bogat de celor care i'ri uzine sau pe o- Comitetul judeţean al culturii şi ric din suita de xilogravuri,
idei, ce contribuie la realizarea goare, in întreprinderi sau in­ educaţiei socialiste, ci şi de Motivul erotic — altă temă intitulată „Cîntare omului".
ţelurilor societăţii noastre socia­ stituţii, prin munca şi strădania Consiliul judeţean al sindicate­ predilectă a autorului — a- Xilogravurile, în cromatica lor
liste, mai răzbat şi astăzi din pe­ lor caută să depăşească tim­ lor, Comitetul judeţean al U.T.C., pare în expoziţie într-o suc­ alb-negru, puritană, mizează
rimetrul cenaclurilor şi cercuri­ pul. „Noi - spunea secretarul consiliile populare municipale cesiune impunătoare, pornind pe dinamismul desenului, pe
lor literare lucrări nebuloase, general al partidului nostru, to­ şi orăşeneşti. de la expresivitatea trupuri­ forţa revelatoare a contras­
indescifrabile, nesemnificative, varăşul Nicolae Ceauşescu, la Rezolvarea acestor probleme lor marmorene din „Ascultînd tului coloristic neutru.
lucrări în versuri sau proză care întîlnirea cu oamenii de artă şi pentru viaţa literară, conjugată pămîntul", culminînd în ex­ In genere, putem vorbi, în
nu vor nimic, care nu spun ni­ cultură din 1971 - credem că cu hotărirea unanim pronunţa­ plozia purpurie a „Pastora­ persoana lui Iosif Mâtyâs, de­
mic. Cenaclul sau cercul literar, datoria scriitorilor şi artiştilor tă a scriitorilor hunedoreni de lei". „Ascultînd pămîntul" spre un pictor modern, la ca­
uneori, mai este considerat ca este aceea de a contribui ac­ a contribui şi ei la efortul ge­ conjugă frumuseţea trupurilor re modernitatea este, însă, o
o recreaţie în sine, o modalita­ tiv Ia făurirea omului nou, Ia neral al tuturor oamenilor mun­ tinere cu frumuseţea ances­ izvorîre constituţională. Tem­
te de evadare în gratuit şi unde formarea conştiinţei socialiste, cii pentru edificarea societăţii trală a pămîntului-leagăn al peramentul artistic al picto­
superficialitatea, imbrăcată în la dezvoltarea umanismului so­ socialiste, multilateral dezvolta­ tuturor formelor de viaţă. rului se înrudeşte cu cel al
rafinament lingvistic sau „filozo­ cialist, a acelor virtuţi morale te, va duce cu siguranţă la ri­ Umbrele de alb transparent şi lui Marc Chagall. Accen­
fic", să treacă drept valoare au­ pe care dorim să le cultivăm dicarea şi afirmarea pe noi albastru diafan, în ambianţa tuăm însă : nu este vorba de
tentică. Plimbarea „neînţeleşi- la fiecare cetăţean şi pe care trepte spirituale a literaţilor hu­ repausului, încearcă să defi­ o influenţă ilustră aici, ci de
lor" prin cenaclu, a celor ce-şi poporul român le are în însăşi nedoreni, pe măsura talentului nească dinamica perpetuă a expresii paralele ale unor
vieţii.
destină creaţiile unor „elite", structura sa psihică. Arta va acestora. afinităţi structurale.
care, chipurile, înţeleg literatu­ contribui astfel la modelarea u- Iosif Mâtyâs: „Uvertură“ — xilogravură din ciclul „CIntare In urmărirea motivului ma­
ra, trebuie ferm combătută. Li­ nui tip înaintat de om, gata să C. DROZD ternităţii, pictorul urmează, AL. COVACI
CARTEA ■ SCENA a DISCUL a ECRANUL” CARTEA ■ SCENĂ m DISCUL ■ ECRANUL
EDITORIALE Radiodifuziunea română vela lui Agârbiceanu marea dreptului la fericire. Tină
posibilitate poetică. In tragis­
mireasă e sacrificată pent
mul lumii minertior de aur, nişte interese ivite din c
organizează în judeţul duritatea devine valoare este­ cumstanţa traiului abrutiz
tică, acea valoare care se ma­
Oraş© cu geometria nifestă plenar în reportajul Viaţa acestei Catherine
strînge în ecourile zbuci
» Hunedoara concursuri sociologic al lui Geo Bogza. mului belicos. In ambele c
In filmul lui Mircea Veroiu, zuri este vorba de reducer
"S}S¿SÉ „CINE ŞTIE, CÎŞTIGÂ!“ legătura dintre personaj şi condiţiei umane la rol
ambianţa moartă şi seacă do-
bîndeşte valoare de simbol. funcţie a unor fapte străi
de esenţa acesteia.
Oamenii spălaseră din mărun­
Radiodifuziunea română, în curent dotat cu un premiu taiele pămîntului comoara gal­ Din punctul de vedere
de Traían Filip colaborare cu Comitetul pen­ de 6 000 lei; benă, iar timpul, suferinţele viziunii regizorale, cele do
tru cultură şi educaţie socia­ — „Dimitrie Canlemir", pen­ cotidiene goliseră din sufletul filme se deosebesc fundame
listă al judeţului Hunedoara, tru un concurent, dotat cu un femeii încălţate cu grele ciz­ tal. Ţinerii cineaşti români
Au apărut în ultima vreme volumului sînt mici dar emo­ organizează, pentru amatorii premiu de 6 000 lei. me de bărbat speranţa de a doptă un concept profui
îumeroase volume bune de ţionante monografii ale unor din judeţul nostru, con­ înscrierile se fac la sediile trăi vreodată altfel. Fefelea- modern, justificat de atituc
•eportaje, printre care se nu- oraşe ca Sibiu, Tîrgovişte, Pi­ cursuri gen „Cine ştie, cîşti- Comitetului judeţean pentru ga cunoaşte nu suferinţa sal- nea artistică faţă de o ope
nără şi cel al lui Traian Fi- teşti, Slatina, Lugoj, Sighi­ gă !", pe temele: cultură şi educaţie socialistă, vabilă prin lacrimi, ci alta, clasică. Charles Vidor îşi co
ip intitulat „Oraşe cu geo- şoara sau ale celor din Va­ — „Valea Jiului — mono­ str. Dr. Petru Groza, nr. 28, una surdă, zvîcnitoare, sufe­ struieşte filmul în manie
nelria variabilă" (editura Da­ lea Jiului, de la Petrila pînă grafie", pentru doi concurenţi, telefon 13966 şi Comitetului rinţa cu care se obişnuieşte şi clasică, solidă, respeclînd H
teralmente
intenţia
lui
ria, Cluj). Volumul reprezin- la Uricani. Acestea şi atîtea al­ dotat cu două premii în va­ municipal Deva al U.T.C., fără de care, probabil, nici mingway. Cuplul Veroiu-Pi
;ă o selecţiune din activitatea tele sînt oraşe „cu geometria loare de 1 500 lei fiecare ; n-ar mai putea trăi.
de
universul
■eportericească a acestui seri­ variabilă", aspectul lor schim- — „Comori dc artă popu­ Piaţa Unirii, nr. 1, telefon JFefeleaga îşi pierde ultima reformulează lui Agârbicean
^al
magini
lor, desfăşurată în paginile bîndu-se odată cu creşterea lară hunedoreană", pentru doi 13316. nădejde, pe Păuniţa, întocmai
dârelor Scînteia şi România potenţialului lor economic. concurenţi, dotat cu două Bibliografia concursurilor cum Catherine din „Adio, ar­ transferînd ideatica scriitor
lui clasic într-un context e
liberă şi a revistelor Tribu­ Indiferent în ce oraş po­ premii în valoare de 1500 se poate procura de la Comi­ me" pierde bucuria materni­ tetic limpezit de privirea d
na, România literară şi Ma- poseşte reporterul, ceea ce îl lei fiecare ; tetul pentru cultură şi edu­ tăţii odată cu viaţa. In lu­ taşată a unei posibile sc(
jazln. atrage în mod deosebit este — „Documente de piatră caţie socialistă al judeţului mina unui posibil paralelism cinematografice româneşti.
Corneliu Sava, Cornel Negrescu şi Puiu Faur — nume pe care
Grupate într-un volum, re­ fluxul dinamic şi inovator ca­ spectatorul îndrăgostit de genul revuistic le întilncşte frecvent hunedorene", pentru un con­ dintre Fefeleaga şi Catherine, Distribuţia ambelor filn
portajele lui Traian Filip re face ca „geometria oraşe­ pe afişul Teatrului de estradă din Deva. Hunedoara. avem de-a face cu două e- este excelentă. Leopoldina B
dezvăluie mai pregnant aspi­ lor să fie variabilă". In Si­ xistenţe anihilate, una sufle­ lănuţă, Radu Boruzescu, Urs
raţia spre o viziune monu­ biu sau în Tîrgovişte, acest teşte vorbind, alta din punct la Nussbâcher, Mircea Diac
mentală ce proiectează eve­ flux nu distruge ci întregeşte FILM Literatura de vedere fizic. Dramatică nu, Rock Hudson, Jennif
dragoste
de
dintre
povestea
ee
nimentele zilnice pe un fun­ pitorescul siluetelor vechi ale Sus cortina la c®tat® Frederic Henry şi Catherine Jones, Viitorio de Sica, A
dal grandios, raportîndu-le oraşelor, dar acolo unde ve­ Barkley, proiectată pe funda­ berto Sordi, Kurt Kasznar
la vîrstele istoriei. Reporte­ chiul aspect al oraşelor, cum 5 3 nemuritoare pe ecrane lul ororilor războiului, în ca­ Franco Intcrlenghi ne ofe:
rul defineşte o elocventă har­ ar fi Slatina sau cele din Va­ re viaţa şi fericirea tinerilor imaginea unor personaje lit
tă a României socialiste con­ lea Jiului, a fost respingător tot mai... sus se sacrifică absurd, fără noi­ rare îndrăgite, imagine ca
tribuind la cunoaşterea _ Şi şi nu amintea decît de mize­ Raportul complex dintre li­ re a romanului celebru „Adio mă ! In „Nunta" lui Dan Piţa se va statornici, cu si'jurai
mai aprofundată a realizări­ ria în care trăiau locuitorii, teratură şi film niciodată nu arme" de Ernest Hemingway. este vorba de un mod nu mai ţă, în memoria noastră.
lor din aceşti ani şi la popu­ el a dispărut de mult. Re­ Revista muzicală ..Sus cor­ în spectacol, dar care, deopo­ ne apare mai evident ca în Tematic nu există înrudiri în­ puţin barbar al sugrumării
larizarea succeselor oameni­ portajele sînt, din acest punct tina la cetate", de Mihai Ma- trivă, contribuie la reuşita cazul ecranizării marii litera­ tre cele două filme. Dar în AL. C.
lor muncii. de vedere, un vibrant docu­ ximilian şi Vasile Veselov- fiecărei confruntări cu publi­ turi epice. In acest caz, nu­
mentar al transformărilor zonele profunde ale tentantei
Autorul acestui volum cu­ prin care au trecut oraşele schi, îşi confirmă constant a- cul. Au obţinut aprecieri u- mai în acest caz, ne putem investigaţii, putem detecta
noaşte bine menirea reporta­ ţării. Biografiile oraşelor de­ tributul de realizare artistică nanime ansamblul de balet da seama cită legătură orga­ subtile legături, aparţinînd de
jului de a recepta, înaintea venite astăzi ctitorii moderne valoroasă în confruntarea di­ din rîndul căruia se impune nică există între ceje două domeniul afinităţilor elective,
altor genuri literare, fiecare se convertesc într-un cald e- rectă cu publicul spectator. de fiecare dată cuplul Eli şi genuri de artă, legătură de­ dintre sursa inspiratoare şi
vibraţie a noului pe harta şi logiu adus celor care le-au Pînă în prezent s-a depă­ Tică Hanea, orchestra şi di­ loc ierarhică, dimpotrivă, de cineast, de domeniul unui sis­
în viaţa socială a ţării şi de făurit. In locul monotonia şi şit deja notabila cifră de 114 rijorul său Iosif Kilzer, soliş­ întrepătrundere, de potenţare tem de valori estetice inalte­
a sesiza valenţe poetice în tristeţii provinciale se simte spectacole (73 numai în acest tii cîntăreţi Irina Soroiu şi mutuală. In astfel de ocazii rabile. Atît în cazul „Nunţii
ceea ce numim „pulsul viu patosul constructiv ce animă an), la care au aplaudat pe­ trioul Puiu Faur, Cornel Ne­ constatăm tulburătorul ade­ de piatră", cît şi în cazul c-
al actualităţii" Este ştiut că viaţa fiecărui colţ din ţară. ste 34 000 de spectatori din grescu, Corneliu Sava, actorii văr estetic, cum că toate ar­ ctanizării hemingwây-iene pu­
reportajului literar i se pre­ Cei ce au făcut „geometria Deva, judeţul Hunedoara, din George Casan, Ileana Zanche, tele se iscă din solul necesi­ tem observa sufletul fierbinte
tinde, în afara realizării in­ oraşelor variabilă" fac din a- oraşele Bucureşti, Timişoara, Margareta Ileş, Lucian Radu- tăţii de comunicare a sensi­ al literaturii de soi, caracte­
formaţiei bogate şi vii, înfăp­ ccst patos scopul lor suprem Braşov, Sibiu, Craiova, Arad, lian, Marcel Mirea, Andrei bilităţii umane. rul peren al mesajului nemu­
tuiri de ordin estetic. In ge­ şi reporterul i-a intuit sem­ Ploieşti, Reşiţa, Tg. Mureş, Portase, Dumitru Hermenea- Grăitoare pentru acest ade­ ritor, timbul sincerei confe­
neral, Traian Filip satisface nificaţia. Oradea, Baia Mare, Satu Mare nu, Adrian Nicolau. văr sînt cele două pelicule siuni despre condiţia umană.
acest deziderat asociind in­ şi altele. Au fost şi sînt remarcate e- care au rulat şi rulează şi as­ Şi este uimitor cu cită dis­
teresului documentar interesul Volumul „Oraşe eu geome­ Şi dacă aceste cifre confir­ fectele de lumini şi sonoriza­ tăzi pe ecranele devene. Doi ponibilitate primeşte filmul,
artistic. Uneori, din păcate, tria variabilă" este o adevă­ mă încă un succes al teatru re realizate de Petre Ivan, tineri regizori, Mircea Veroiu morfologia filmică, ideatica
aglomerează prea multe date rată cronică a contemporanei­ lui devean, meritul este, in costumaţia bogată şi decoru­ şi Dan Pita ne propun ..Nun­ gravă a operei literare. Fe-
într-un singur reportaj, nu tăţii, aşa cum dorea G. Că- primul rînd, al harnicului şi rile adecvate care susţin func­ ta de piatră", film inspirat feleaga, femeia cu atitudini
totdeauna e convins de avan­ linescu să fie orice carte de talentatului său colectiv ar­ ţional actul interpretativ, din nuvelistica marelui clasic baladeşti, reprezintă un senti­
tajul conciziunii. reportaje. tistic şi al priceperii colecti­ contribuind la crearea atmos­ transilvan Ion Agârbiceanu, ment de viaţă încolţit în pei­
ferei specific revuistice.
Cele mai reuşite reportaje Prof. SILVIU GUGA vului tehnic, al oamenilor ca­ iar Charles V.idor, cunoscut sajul sur al Ţării Moţilor. Scenă din filmul „Adio arme*.
care „argumentează" titlul Călan re se văd sau care nu se văd N. G. cineast american, o ecraniza­ Mircea Veroiu sesizează în nu­