Page 65 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 65
À!
Proletari din toate fările, uniji-va
edinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 19 martie 1973 a avut loc şe cial — format din specialişti de înaltă cali
dinţa Comiietului Executitv al C.C. al P.C.R., ficare — care să fie însărcinat să elaboreze
prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, studii şi să întocmească, într-o concepţie
secretar general al Partidului Comunist Ro unitară, un program naţional de lucrări
mân. pentru eliminarea excesului de apă de pe
Comitetul Executiv a luat în discuţie pro terenurile agricole şi pentru combaterea
iectul de lege privind tariful vamal al Re inundaţiilor. S-a hotărit ca la elaborarea a-
publicii Socialiste România, precum şi alte cestui program să fie atraşi specialişti din
acte normative in legătură cu aplicarea ta cadrul Academiei de ştiinţe agricole şi sil
rifului vamal. S-a stabilit ca, după îmbună vice, din institutele agronomice, precum si
ANUL XXV Nr. 5 657 MARJI 20 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tăţirea prevederilor pe baza observaţiilor din alte institute de profil, specialişti in
făcute în şedinţă, proiectul de lege să fie hidrotehnică, hidrografie, geografie şi in
supus Marii Adunări Naţionale. alte domenii. De asemenea, s-a hotărit ca
Comitetul Executiv a discutat, de aseme Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare
CAMPANIA AGRICOLĂ Plenara Consiliului judeţean nea, proiectul de lege privind protecţia me judeţene să stabilească urgent un program
şi Apelor, împreună cu consiliile populare
diului înconjurător şi a stabilit să fie supus
dezbaterii publice şi apoi să fie înaintat de combatere a inundaţiilor în toate zonele
ţârii şi, în special, în zonele afectate de
Marii Adunări Naţionale.
al Frontului Unităţii Socialiste a fondului funciar, Comitetul Executiv a ho- căderile masive de zăpadă, care să fie a-
In vederea conservării şi folosirii optime
plicat în această primăvară.
de primăvara să Înceapă neîntIrziati tărît, pe baza propunerii tovarăşului Nicolae In încheiere, Comitetul Executiv a rezol
Ieri, în sala „Arta" din De au fost înscrise : Ceauşescu, constituirea unui organism spe- vat unele probleme ale activităţii curente.
va, a avut loc plenara Con — Informare privind acti
siliului judeţean al Frontului vitatea desfăşurată în unităţi
le economice din judeţ pen
In ce stadiu se află pregătirile Unităţii Socialiste. La lucră tru respectarea normelor dc
plenarei
rile
participat
au
tehnică
securităţii
a
muncii.
Consiliului
judeţean
membrii
al Frontului Unităţii Socia Măsurile ce trebuie luate Din partea Comandamentului Central
liste, conducători ai organi pentru aplicarea cu stricteţe
în satul Aurel Vlaicu zaţiilor dc masă, obşteşti şi a regulilor de protecţie a pentru înlăturarea urmărilor căderilor
muncii.
componente
ale
profesionale
Frontului Unităţii Socialiste, — Informare privind acti
conducători de întreprinderi vitatea desfăşurată de echi
In ce stadiu se află pregă legume nu s-a fertilizat nici -2 martie a.c., secretarul ge şi instituţii, activişti de par pele de control obştesc. masive de zăpadă şi ale viscolului
tirile pentru campania agri jumătate din suprafaţa stabi neral al partidului, tovarăşul tid. — Informare privind prin
colă de primăvară la coope lită. Superfosfatul aşteaptă şi Nicolae Ceauşescu, subliniază Lucrările plenarei au fost cipalele sarcini cc izvorăsc
rativa agricolă din satul Au el să fie încorporat pe mal necesitatea imperioasă ca — conduse de tovarăşul Ioachim din documentele plenarei Co
totodată,
muncii
rel Vlaicu ? mult de 150 hectare, pentru realizarea obiectivelor Moga, prim-secretar al Comi mitetului Central al partidu tru Comandamentul Central pen acţiuni, asigurînd, întreruperi — Tuturor oamenilor transpor
înlăturarea
fără
urmărilor
desfăşurarea
că
lucrătorilor
din
Dialogul purtat cu inginerul Restante nu mai puţin îngri cincinalului înainte de termen tetului judeţean de partid, lui din 28 februarie — 2 mar derilor masive de zăpadă şi a producţiei din fabrici şi u- turi, din unităţile comerciale
şei, Ioan Făgădaru, a reliefat jorătoare se întîlnesc şi la — să fie luate măsuri urgente preşedintele Comitetului exe tie a.c. şi a plenarei Consi ale viscolului informează că zine —, ţărănimii şi celorlalţi şi de deservire publică, sala
uncie aspecte pozitive, dar şi efectuarea arăturilor. Pe tar în vederea terminării arătu cutiv al Consiliului popular liului Naţional al Frontului prin aplicare’a prevederilor lucrători din agricultură, ca riaţilor din instituţiile de
o serie de goluri. Cu privire lalele destinate însâmintării rilor, pregătirii terenului şi judeţean, preşedintele Consi Unităţii Socialiste. Decretului Consiliului de Stat re au muncit cu dîrzenie stat, gospodinelor, pensionari
la asigurarea seminţelor, s-au porumbului mai sînt de arat insămînţării culturilor potrivit liului judeţean al Frontului — Măsuri organizatorice. privind instituirea stării. de pentru a pune la adăpost şi lor —, întregii populaţii din
depus eforturi pentru a înlă 100 hectare, iar pe cele 7 hec planului fiecărei unităţi, în ra Unităţii Socialiste. necesitate situaţia a revenit a feri de ‘urmările viscolului judeţele afectate, Comanda
tura unele neajunsuri semna tare ce se vor cultiva cu sfe port cu condiţiile din această Pe ordinea de zi a plenarei (Continuare în paq. a 2-a) la normal în toate judeţele avutul obştesc al cooperative mentul Central le exprimă
late In anii precedenţi, reuşin- clă furajeră nu s-a tras nici primăvară. Dezideratului amin afectate. S-a realizat deblo lor şi al statului. vii mulţumiri pentru hotărî-
du-se ca la unele culturi să măcar o brazdă. Alte 40 de tit se impune să-i fie subordo carea într-un timp scurt a Comandamentul Central a- rea cu care au răspuns che
fie satisfăcut necesarul din hectare trebuie arate pentru nată întreaga activitate a or străzilor şi drumurilor publi duce, de asemenea, calde mării de a participa la acţiu
producţie proprie. Este vorba însămînţarca sau plantarea le ganizaţiei de partid, a condu ce, a căilor ferate, gărilor şi mulţumiri, militarilor arma nile de deszăpezire.
îndeosebi de cartofi, cultură gumelor. Explicaţii pentru a triajelor. a căilor de acces tei noastre, pentru contribu Comandamentul Central îşi
ce va ocupa 25 hectare şi ,,motiva“ restantele care, se cerii C.A.P., a tuturor coope Sesiunea extraordinară a spre unităţile industriale, co ţia lor hotărîtoare la reuşita exprimă convingerea că în
pentru care este păstrată în ştie bine, nu ameliorează cu ratorilor şi mecanizatorilor, merciale şi spre fermele de acţiunilor de deszăpezire, treaga populaţie .va acţiona
silozuri cantitatea de 75 tone nimic situaţia, se găsesc .sufi- de acţiunile pe care le între animale, as'gurîndu-se func precum şi tineretului, elevi în continuare pentru înlătu
sămîntă. Pentru cele 141 hec ciente. In ultimă instanţă toate prind în aceste zile depinzînd ţionarea neîntreruptă a pro lor şi studenţilor care au ie rarea definitivă a tuturor ur
tare repartizate porumbului „argumentele“ vizează starea popular judeţean ducţiei, a cetralelor şi uzine şit în număr mare, alături mărilor viscolului, şi pentru
s-au preluat 3 tone sămîntă nefavorabilă a vremii şi a te hotărîtor soarta viitoarei pro lor electrice, aprovizionarea de profesori, la descongestio a face ca activitatea să se
din hibrizii dubli 220 şi 200. renului. Insămîntările de pri ducţii agricole. tehnico-materială normală narea de zăpadă a arterelor desfăşoare în bune condiţiuni
Sint însă şi sortimente de se măvară bat însă la uşă şi orice a unităţilor economice şi de circulaţie. în toate localităţile.
minţe la care se ridică unele tărăgănare a lucrărilor de fer Ieri a avut loc la Deva se fie şi pentru aprobarea pro a populaţiei cu produse
semne .de Întrebare. Spre e- tilizare şi a arăturilor nu poate siunea a XX-a extraordinară gramului de măsuri privind agroalimentare. Pentru în Comandantul suprem al forţelor armate
xemplu, la ovăz nu este asi influenta decît negativ soarta a Consiliului popular judeţean. această activitate ; lăturarea efectelor visco
gurată germinaţia corespunză recoltei. Din practica de pînă La lucrările sesiunii au par — Proiect de hotărîre pen lului şi normalizarea rapi ale Republicii Socialiste România
toare, iar la trifoi există un acum k-a desprins concluzia Resianţe ticipat, alături de deputaţi, tru aprobarea planului dc dă a activităţii eeonomico- NICOLAE CEAUŞESCU
deficit de 400 kg seminţe. De că — dacă mai este nevoie cadre de conducere din între măsuri cu privire la campa sociale în toate judeţele or
unde se va procura trifoiul nu să repetăm — oricit de bune prinderile şi instituţiile jude nia agricolă de primăvară ; ganele şi organizaţiile de
se ştie (1). îngrijorătoare ţului, din aparatul Consiliu — Proiect de hotărîre pen partid, colectivele din între
In ceea ce priveşte fertili ar fi planurile întocmite pen lui popular judeţean, repre tru stabilirea componenţei prinderi şi conducerile aces
zarea, s-au întreprins o serie tru executarea lucrărilor agri la ogorîrea zentanţi ai organizaţiilor de consiliului judeţean de con tora, unităţile militare şi în Consiliul de Sfat al
trol muncitoresc al activităţii
masă şi obşteşti.
de acţiuni care nu sînt însă cole de -primăvară, ele nu va La ordinea de zi a sesiunii economice şi sociale ; treaga populaţie aptă de
finalizate. Pentru cultura car lorează nimic atunci cînd ră- au fost înscrise următoarele — Proiect de holărîre pen muncă a acţionat zi şi noap Republicii Socialiste România
tofilor s-au administrat, pînă mîn doar în sertare şi nu terenului puncte : tru ratificarea unor decizii a- te, dovedind o înaltă răspun
la 15 martie a.c., îngrăşăminte — Informare cu privire la doptatc de Comitetul execu dere şi conştiinţă cetăţeneas
organice pe numai 5 hectare sînt transpuse în fapte. unele aspecte ale activităţii ţii’ de la ultima sesiune. că. Odată cu încetarea stării de
din cele 25 planificate. In cuvintarea la Plenara In raza consiliilor inter- demografice din judeţul Hu Cu acest prilej s-a consti necesitate Comandamentul D E C R E T
De asemenea, lâ .grădina de C.C. al P.C.R, din 28 februarie cooperatiste clin Haţeg şi nedoara ; tuit, de asemenea, Consiliul Central adresează călduroase,
Toteşti sînt de arat peste — Proiect de hotărîre pen judeţean al apărării. mulţumiri harnicei clase privind încetarea stării de necesitaie
4 000 hectare care urmează tru stabilirea componenţei co muncitoare — care s-a aflat
misiei judeţene de demogra (Continuare in pag. a 2-a) permanent în fruntea acestor
să fie însămînţate în aceas
tă primăvară. Suprafeţe instituită prin decretele nr.
Ce se seamănă mari neogorite — cuprinse ;
între 200-400 hectare — se j 109/1973 şi nr. 139/1973
găsesc la C.A.P. Unirea, '
dacă nu este sămînjă ? Sarmizegetusa, Rîu Alb, Ciu- j Curo! Ï.CJIJL Hunedoara - Avind in vedere măsurile normale a transportului pe
la Mare, Densuş şi altele, i care au fost luate, prin efor drumurile publice şi pe străzile
Consiliile populare comuna- 1 tul colectiv al oamenilor oraşelor, se menţin următoa
Deşi au prevăzut in plan în această primăvară să le, conducerile unităţilor ; muncii din unităţile socialis rele restricţii de circulaţie a
cultive cîte 10 hectare cu cartofi, cooperatorii din Vîlcele j respective şi ale S.M.A. au j te, al militarilor, al întregii autoturismelor :
şi Ocolişu Mic nu şi-au asigurat nici măcar un tubercul i obligaţia de căpetenie să 1 o prezentă remarcabilă în concursul populaţii apte de muncă, pen a) pînă la data de 24 mar
de sămînţă (!). Data începerii plantatului nu este departe, ; întreprindă măsuri hotărî- i tru înlăturarea urmărilor că tie 1973, ora 24,00, unităţile
dar senine serioase de întrebare privind procurarea se- j te pentru a crea condiţii ca ; derilor masive de zăpadă' şi socialiste din municipiul
minţci (cîte 20-50 tone) se ridică, de asemenea, în cazul j mecanizatorii să lucreze cu j ale viscolului. Bucureşti şi din judeţele
cooperativelor agricole din Densuş Livadea, Sălaşu de Sus, j „ClNTARE PATRIU“ Consiliul de Stat al Repu menţionate in decretele nr.
Lăpuşnic, Şoiniuş şi altele ale căror conduceri dau din j întreaga capacitate a utila- j blicii Socialiste România 109/1973 şi 139/1973 nu vor
colţ în colţ pentru a „acoperi" deficitul. Un lucru este i jelor la efectuarea arături- j d e c r e t e a z ă : putea scoate în circulaţie de
însă cert. In locul cartofilor nu se poate planta nepăsarea j lor şi la pregătirea terenu- I Un cînt, un imn al bucu tem siguri, pe traiectul celor cerinţelor, exigenţelor acestei AUT. 1. — Incepînd cu da cît cel mult 50 la sută din
şi neglijenţa celor ce aveau obligaţia să se îngrijească de j lui pentru semănat, avîn- ; riei, o odă glorioasă a glo mai sensibile' filoane ale' sen competiţii artistice, cit şi sco ta de 20 martie 107.1 starea numărul total al autoturis
procurarea din vreme a întregii cantităţi de seminţe nccc- j du-se in vedere că în ur- j rioaselor cuceriri socialiste timentelor omeneşti, la sufle pului nobil de promovare şi de necesitate instituită prin melor aflate în parcul lor :
sare. mătoarele zile trebuie tre- i s-au ¡nălţat, duminică, in ele tul tuturor celor ce au urmărit încurajare a activităţii corale decretele nr. 100 din 14 mar b) pînă Ia aceeaşi dată se
Evident, ieşirea din impas impune măsuri urgente pen- j ganta sală de spectacole a emisiunea televiziunii. Pentru in ţara noastră. tie 1973 şi nr. 139 din 16 menţine interzicerea scoaterii
cut cu toate forţele la în- j martie 1973,- în municipiul
tru asigurarea seminţei de cartofi, cunoscînd că nu se ad- j Teatrului de stat din Tîrgu că nu se putea altfel ! O bu îndeplinind aceste dezidera în circulaţie pe drumurile pu
sămînţarea culturilor .din i Mureş, din inimile constructo cată corală de largă variaţiu- Bucureşti şi în judeţele afec blice şi pe străzile oraşelor
mite nici o abatere faţă de structura culturilor prevăzute, te, răspunzind convingător în tate de viscol şi ninsoare,
prima urgenţă. rilor hunedoreni spre inimile ne componistic-interpretativă, datoririlor sale în sensul de din unităţile administrativ-
de îndeplinirea planului de producţie. i tuturor constructorilor vieţii noi complexă, abordînd melodic, mai sus, corul T.C.M.M. Hune încetează teritoriale prevăzute la litera
in ţara nouă. aproape toată gama posibili doara a constituit, atit în sala ART. 2. — Pentru asigura a a autoturismelor proprieta
...I „Rapsodii hunedorene" - tăţilor coristice, inspirată şi re de spectacole, cit şi pe micul rea desfăşurării în condiţii te personală.
poem pentru solist, recitator şi levantă a zilelor Hunedoarei ecran o prezenţă meritorie,
cor mixt, compoziţie în primă — un simbol al dezvoltării in inedită ca formaţiune — singu Preşedintele Consiliului de Stat
audiţie a lui Constantin Ro- istoria contemporană a ţării, rul cor de constructori in ţa
maşcanu, pe versuri de Crişan interpretată la o înaltă ţinută ră ! -, cu atit mai remarca- NICOLAE CEAUŞESCU
Constantinescu -, cu care co artistică (notele de 10 ale ju
rul T.C.M.M. Hunedoara a e- riului sint cele ce măsoară N. STANCIU
voluot in etapa a lll-a a con
cursului coral interjudeţean calitatea interpretării), lucra
„Cintare patriei", a ajuns, sin- rea, deci, a răspuns complet (Continuare in pag. a 3-a)
Educaţia fizică
Cîte ore număra „ziua
şi sportul in şcolile săteşti—
de producţie“ corigente la iniţiativă şi organizare
ia F. S. H. Vulcan fără temei — că educaţia fi partidului şi statului consti
Se spune — şi uneori nu
tuie in prezent chezăşie sigu
zică în şcoli, sportul în gene ră a îndrumării şi coordonă
ral, ar fi „rudele sărace" ale rii acestei activităţi, la toate
Angajată pe multiple pla şeful fabricii, ca şl alţi spe celea ale modulul necorespun
nuri intr-un amplu efort de cialişti, consideră că, dat fi zător în care sint exploatate, programei de tnvăţămînt, ce nivelurile, conferindu-i-se la
nuşăreasă între celelalte ma
dezvoltare şi modernizare, Fa ind specificul de fabricaţie, întreţinute şi reparate utila terii predate în şcoală. De recenta plenară a C.C. al
P.C.R., un cadru legal, prin
brica de stîlpi hidraulici Vul aici cu greu se va putea ajun jele, cum se face aprovizio parte de a generaliza, departe hotărîrea cu privire la dez
can este interesată în mod vi ge practic la un indice mediu narea cu materiale. Iată cîteva de a da crezare unor aseme
tal ca fiecare maşină-uneallă de încărcare a utilajelor amin păreri: nea eronate concepţii, în ma voltarea continuă a educaţiei
din dotare să producă în per tite mai mare. Maşinile slab Mircea Danciu — strungar : joritatea şcolilor, cu precăde fizice şi sportului. Referitor
manenţă cu întreaga capacita încărcate — ne-a spus şeful „Maşina o primesc de la re in ultimii ani, acest obiect la activitatea de educaţie fizi
te, ca potenţialul productiv al fabricii — sint totuşi indispen de tnvăţămînt este privit şi că şi sport în şcoli, hotărîrea
fondului de maşini-unelte să sabile realizării sarcinilor de schimbul precedent într-o sta tratat la egalitate cu cele stipulează în capitolul II, a-
fie valorificat la maximum. Re plan, aşa incit nu pot fi decla re deplorabilă. Nu este folo lalte, ¡nţelegîndu-se just im lineatul 1, următoarele: „Şcoa
centa Plenară a C.C. al P.C.R. rate disponibile. Singura cale sită conform instrucţiunilor“. portanţa sa în formarea unui la, care cuprinde majoritatea
a trasat ca sarcină expresă tu V tineret sănătos, bine dezvol
turor unităţilor de a asigura este lotuşi eliminarea totală C. DUMITRU tat fizic şi intelectual. S. GORUN
o Încărcare maximă pe schim a defecţiunilor accidentale şl Corul T.C.M.M. Hunedoara In timpul emisiunil-concurs „Cin tare patriei“. Importanţa şi modul de tra
buri a utilajelor şi maşinilor, a celorlalte cauze ale întreru Foto : CAROL SZASZ tare a educaţiei fizice şi spor
erescînd astfel randamentul a- perilor neplanificate în func (Continuare in pag. a 2-a) '■•¿UmKJí' •_ .it tului de către conducerea (Continuare in pag. a 3-a)
cestora şi deci obţinerea unor ţionarea utilajelor.
sporuri însemnate de produc Suplimentarea sarcinilor de
ţie. plan — adăugăm noi — prin
micilor
Cum a fost dusă la îndepli preluarea unor lucrări în co EXPUNERE PE TEME NOI AUTOBUZE şl industrializare a a legu participare ai a regulilor cu DEZBATERE PE TEME slabe sub formă dc ploaie,
melor
fructelor
luat
şi
noscători
de
nire această sarcină ? operare pentru alţi beneficiari POLITICE IN DOTARE iniţiativa ca. prin centrele circulaţie. SANITARE lapoviţă pină şi Ia ninsoare. Vini
din
slab
potrivit
Prima constatare : indicele — şl de aceştia nu se duce La căminul cultural clin sale, să pună la dispoziţia nord-vest şi nord. Tempe
gospodăriilor
populaţiei
De
secţia
trans
curind,
La secţia de covoare din
mediu de utilizare în acest an lipsă în Valea Jiului — n-ar Dineu Mare, comuna Măr- port călători a I.G.C. Pe material săditor (pruni şi SATISFACŢIILE Hunedoara, aparţinătoare raturile minime vor oscila
între minus 6 grade şi ze
în.
a atins 86 de procente, ceea permite, totuşi, o mai bună tlneşti a avut loc, vineri, troşani a fost dotată cu 7 meri) necesar plantării a- PREVĂZĂTORILOR Fabricii „Vidra“ Orăştie, a ro grade, iar cele maxime
această
In
primăvară.
o Intîlnire a cetăţenilor cu
ce Înseamnă că utilajele nu valorificare a potenţialului tovarăşul Ionel Codrean», autobuze noi, tip T.V. 20 cest scop s-a luat măsura avut loc o dezbatere pe între minus 1 grad şi lo 5
U.
grade.
Dimineaţa
ceată
din
lucrează în medie mai mult productiv al mijloacelor teh activist la Comitetul jude După perioada dc rodaj, pentru organizarea vinză- ţul Mulţi cetăţeni încheiat jude a- teme sanitare. Despre „Me cală.
injpor-
industrială,
dicina
au
nostru
acest
partid.
de 20,6 ore pe zi. Şi totuşi ca nice din fabrică ? ţean de oaspetele Cu vorbit noile autobuze au fost In rli de material săditor po sigurări de diferite naturi, tanţa cunoaşterii şi respec
micol la tîrgurile ce se ţin
a
prilej,
drele tehnice de specialitate Ce se constată în secţia de sătenilor despre aspecte troduse pe traseele trans In judeţ. benevol sau prin efectul tării ei“, a vorbit medicul Pentru următoarele
portului în comun din Va
şeful
Dogaru.
Constantin
nu
Mulţumirile
legii.
din fabrică cu care am discu prelucrări mecanice... ale politicii interne şi ex lea Jiului, aducîndu-şl o sesc în aceste cazuri lip secţiei laborator a Spita două zile
dc
despre
tat consideră că maşinile ar In numai două luni, aşa cum terne a partidului, to valoroasă contribuţie la CONCURSUL PATRULE prevedere, indiferent dacă lului unificat din Hune
semnificaţiile
vizitelor
cu
fi bine folosite. Dar se uită un rezultă din fişele consultate varăşului Nicolae Ceauşescu, îmbunătăţirea acestuia. LOR DE CIRCULAŢIE au avut sau nu ceva de doara, care a răspuns apoi cerul temporar noros. Lo
schimbătoare,
Vreme
suferit. De la începutul a-
în unele ţări prietene, de
• amănunt, că acest indice bun la biroul şefului de secţie, s-au spre documentele Plenarei nului şi piuă acum Ad numeroaselor întrebări pu cal vor cădea precipitaţii
luat global se datoreşte strun înregistrat peste 800 ore în C.C. al P.C.R. din 28 fe IN AJUTORUL La casa (le cultură din ministraţia asigurărilor de se de lucrătoarele secţiei slabe sub formă de ploaie,
covoare.
gurilor paralele. La maşini de treruperi neplanificate, din ca bruarie — 2 martie a.c., POMICULTORILOR Hunedoara, a avut loc fa stat a plătit prime dc asi lapoviţă şi ninsoare. Vînt
în
dc
valoare
pe
gurare
de
despre
pînă
noile
rectificat şi hornuit indicele re mai mult de jumătate au legi aflate In proiecte Pentru, a sprijini valori za municipală a de concursu ste 640 000 lei unor asigu VREMEA slab nord - la potrivii
dezbatere
vest.
Tem
din
lui
circula
patrulelor
de utilizare este de 42 la su fost necesare înlăturării unor publică. ficarea mal eficientă a ţie. Organizat de Consiliul raţi de viaţă al căror con Pentru 24 ore peraturile minime vor os
tract dc asigurare a expi
cila intre minus 7 grade şi
A urmat un program ar
tă, ceea ce înseamnă că ele avarii accidentale, iar restul, tistic susţinut de elevii potenţialului pomicol al municipal al Organizaţiei rat. E ca un libret C.E.C. Vreme schimbătoare, cu minus 1 grad, iar cele ma
de pe care se poate scoa
grad
1
intre
minus
xime
lucrează numai 10 ore pe zi in majoritate, datorită lipsei şcolii generale din locali Judeţului, întreprinderea pionierilor, acest concurs te suma depusă la un a- cerul temporar noros. Lo Şi 4 grade. Dimineaţa cea
de producere, valorificare
tate.
s-a bucurat de o largă
— practic foarte puţin. unor materiale. Cu aceasta am numit moment. cal vor cădea precipitaţii ţă locală.
Inginerul Dumitru Crăciun, atins alte două problem«, *-