Page 66 - Drumul_socialismului_1973_03

eaamapÿ! an—aWBBaaM
DRUMUL SOGAI.ISMULU! Nr. 5 657 © MARJI 20 MARTIE 1973
CHS

Primiţi în rîndurile
IN DEZBATERE PUBLICA

U.T.C.
Proiectele legilor privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, administrarea fondului
^ s
start crame locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi ne o zi de neuitat pentru
Ziua de 17 martie va rămî-

din Sîntandrei, care au avut
valuarea apartamentelor pra- trage acolo la vîrsta pensio­ mulţi tineri ai Şcolii generale
¡3 t> prletate de stat oferite pen­ nării. prilejul de a primi mult rîv-
i funciarei tru vînzare să se ţină seama proiectelor de legi, responsa­ nitul carnet roşu de utecist.
Dezbaterea în acest mod a
de aceleaşi considerente.
Evenimentul a coincis în ca­
Alte propuneri găsesc nece­ bilitatea cu care se încearcă
sară completarea proiectelor şi se reuşeşte să se prevadă zul unor elevi cu sărbătoarea
Proiectele celor două leg' pentru perfecţionare cadru­ de legi cu o prevedere care toate situaţiile de care trebuie împlinirii vîrstei de 14 ani.
ducţie este, după cum am aflat, să lămurească situaţia celor să ţină seama o lege fac do­ Emil Munteanu, Ion Gabor,
bine Intenţionat, stabilind mă­ privitoare la construirea de lui legal în care se propune vada profundului democratism
care au un venit pe persoană
Cum sînt mobilizate forţele şi mijloacele suri concrete pentru eliminarea locuinţe, administrarea fondu­ a se desfăşura activitatea de din familie peste plafonul de al vieţii noastre în stat. Tot Mărioara Jurcă, Lia Popa îşi
existente la finalizarea grabnică a programe­ excesului de umiditate şl reali­ lui locativ de stat şi regle­ construire, administrare şi în­ 900 lei, au locuinţă de la stat ceea ce e lege e hotărîrea vor reaminti, fără îndoială,
zarea Integrală a sarcinilor de mentarea raporturilor dintre chiriere de locuinţe. Ast­ dar şi-au construit în alte poporului. Astfel, legile votate peste ani, cu legitimă mîndrie
lor întocmite pe localităţi şi unităţi agricole? îmbunătăţiri funciare. Lucrările proprietari şi chiriaşi, supuse fel, conform propunerilor localităţi casă proprietate îşi asigură stabilitatea, larga despre această frumoasă zi
au demarat însă anemic. Timpul dezbaterii publice, au fost pri­ făcute de tovarăşul Vio-
Răspunsul îl vom da prin prisma aspectelor nu stă pe loc. Trebuie mobili­ mite cu interes larg de cetăţe­ rel Ignat, proiectele legi­ personală spre a se putea re­ aplicabilitate, democratismul, cînd la fel ca nenumăraţi ti­
zate toate forţele pentru ca a- nii ţării, ai judeţului nostru. lor în dezbatere ar trebui com­ neri s-au angajat să munceas­
întîlnite în cîteva cooperative agricole. ceste lucrări să poată fl termi­ Dezbaterea lor publică a făcui pletate cu prevederea ca la că pe băncile şcolii şi în pro­
nate cît mal repede şl mecani­ încă o dată dovada că legisla­ stabilirea tarifului de chirie ducţie, astfel încît să-şi aducă
zatorii să treacă de urgenţă la ţia noastră — emanaţie a unor să se ţină seama şl de spe­
executarea arăturilor şl celor­ interese generale — este îm­ cificul oraşului, de dotările, Lucrez în atelierul auto proiectul de lege referitoare o contribuţie substanţială la
Interes faţă de mobilizarea coo­ lalte lucrări de pregătire a te­ bunătăţită prin acelaşi interes de posibilităţile de culturali­ al întreprinderii miniere Hu- ia acordarea creditelor pen­ finalizarea cincinalului înain­
peratorilor la îndeplinirea sar­ renului destinat însăminţăril cul­ general. zare ale lui, de întreaga ga­ nedoîra. De mai mult timp tru construcţia de locuinţe te de termen, pentru prospe­
PINA IN APRILIE cinilor cu care sînt confruntate. turilor de primăvară. Dezbătînd în colective de mă de servicii care li se pot am dorit să-mi construiesc o proprietate personală în or­ ritatea continuă a patriei
muncă sau prin intermediul pune la dispoziţie locuitori­ casă proprietate personală. dine prioritară pentru mun­
MAI ESTE VREME... DOAR 5 COOPERATORI In acest • sens am depus o citori calificaţi, salariaţi dragi.
Şl LA ROMOS SE BATE presei cele două proiecte de lor unui oraş. Normarea su­ cerere la Consiliul popular transferaţi în interesul ser­ Alături de tinerii amintiţi,
legi, cetăţenii se dovedesc cu­ prafeţelor de spaţiu acordat
DIN ClTEVA SUTE I din fondul locativ de stat cit al municipiului Hunedoara viciului etc. Consider, de a- au trăit bucuria momentului
La cooperativa agrlcolâ din PASUL PE LOC noscători ai unor realităţi, cu­ pentru a primi terenul ne­ semenea, că este echitabil
*atul Aurei Vlaicu II avem ca noscători ai perspectivelor, e- şl normarea suprafeţelor pen­ cesar construcţiei. Zilele tre­ ca cuantumul creditelor, pe şi Smaranda Popa, Elena Du­
Interlocutor pe Inginerul şef al Pentru forţele şi mijloacele Nici în comuna Romos nu s-a lemente pe care orice lege tru acordarea de credite pen­ cute am fost înştiinţat că am care le acordă statul să fie ca şi alţi 8 tineri elevi, pen­
unltâţil, tovarăşul loan Făgăda- de care dispune cooperativa făcut mare lucru în ce priveşte trebuie să le aibă în vedere. tru construirea de locuinţe obţinut lotul de pămînt so­ în funcţie de salariul tari­ tru care ziua de 17 martie va
ru. NI s-a făcut o prezentare din Geoaglu, lucrările de îmbu­ lucrările de îmbunătăţiri fun­ Asemenea dezbateri pe mar­ proprietate personală să se fa­ far şi numărul de camere rărrrine pentru totdeauna o a-
frumoasă a Intenţiilor, pe bază nătăţiri 'funciare planificate se ciare. Şl aici se bate pasul pe ginea proiectelor celor două că ţinînriu-se cont de posibi­ licitat.
de schiţă şl program de lucru, pot realiza doar într-o singură loc. Primarul comunei, tovarăşul legi au întreprins şi colective­ lităţile de dezvoltare a fami­ Acum voi cere statului un dorit a se construi. devărată sărbătoare.
desfăşurat pe luni. Ca volum zl. Este vorba de desecarea a loan Muntean, ne relata că le de muncă de la Uzina „Vic­ liei. credit pentru construcţie. In GYORGY MARTON
este prevăzut să fie înlăturat ex­ 69 de hectare prin dislocarea a s-au făcut lucrări de desecări toria“ din Călan. Din ele Tovarăşii Corneliu Bal şi Ca- acest sens pot spune că este lăcătuş I. M. Hunedoara VIOREL HOTARIŞ
foarte bună precizarea din
cesul permanent de umiditate 700 mc pămînt. Termenul stabi­ pe 20 din cele 40 ha cit este se desprinde aceeaşi grijă rol Nagy propun ca şi la e- corespondent
de pe 106 hectare, prin săpa­ lit pentru finalizarea acţiunii necesar la C.A.P. Plşchinţi şi pe
rea manuală a 2 800 ml canale nu a expirat (sfîrşltul lunii), dar trei hectare la C.A.P. Romoşel.
de scurgere a apel şl disloca­ nici de grăbirea acţiunii nu La cooperativele agricole de
rea a 1 541 mc pămînt — acţlu- prea se poate vorbi. Inginerul producţie din Vaidei şi Romos, Plenara Consiliului judeţean
rea constînd în refacerea, re­ Alexandrina Ciornei ne-a spus unde s-a prevăzut să se facă
profilarea şl decolmatarea ca­ că, pînă acum, s-a trasat cana­ canale cu mijloace mecanice
nalelor. Ce s-a întreprins pînă lul cu plugul de desfudat, ur- pentru eliminarea excesului de
la jumătatea lunii martie a.c. ? mînd ca lucrarea să fie finisată umiditate de pe 12 ha teren, al Frontului Unităţii Socialiste Pe raza comunei Rapolt,
Tot Ieri, în satul Bobtlna,
— S-au Identificat suprafeţele manual de către cooperatori. încă nu s-a întreprins nimic. ziua de 18 martie a marcat peste 50 de cetăţeni au lu­
de teren unde trebuie executa­ Demarajul se situează însă sub Primarul ne spunea că acum (Urmare din pag. 1) director în Centrala cărbune­ Unităţii Socialiste pe tovară­ numeroase acţiuni de Interes
te lucrările şi au fost împărţite orice critică, doar 5 cooperatori nu se poate lucra pentru că pă- lui Petroşani, loan Irimie, şii : Constantin Dumitrescu, crat la desfundarea văilor
sarcinile pe braţe de muncă, în- mobillzîndu-se la îndeplinirea mîntul îl îngheţat. Justificarea La dezbateri au luat cuvtn- secretarul Comitetului orăşe­ secretar al Comitetului jude­ social-gospodăresc şi cultural- de hotar şi alţi 100 de cetă­
ţăruşlndu-se ce are de făcut obligaţiilor ce le revin. nu are nici un suport real. La tul tovarăşii: Nicoleta Popa, nesc de partid Simeria, pri­ ţean de partid, Aurel Bulgă­ educativ. Astfel, în satul de ţeni au curăţit păşunile pe
fiecare. O parte dintre săteni Geoaglu se lucra la arături, a- vicepreşedintă a Comitetului marul oraşului. rea, preşedintele Uniunii ju­ reşedinţă, mobilizaţi de că­ o suprafaţă de 5 hectare.
au şî început lucrul, dislocîn- NUMAI BUNELE INTENŢII dlcă în vecini, Iar la Romos nu judeţean al femeilor, Brînco- In spiritul documentelor deţene a cooperativelor de tre comitetul comunal de par­ La Boiu, ieri s-a deplasat
du-se circa 300 mc pămînt - se puteau face canale din cau­ veanu Pogea, preşedintele plenarei C.C. al P.C.R. din consum, loan Moza, preşe­ tid şi consiliul popular co­ brigada ştiinţifică formată
ne-a declarat Inginerul şef al NU ELIMINĂ EXCESUL za îngheţului I Dar de fapt, a noiembrie 1972, plenara a dintele Comitetului judeţean munal, peste 100 de cetă­ din ing. Constantin Coriciuc,
C.A.P. fost vreme bună săptămînl la Consiliului judeţean al sin­ cooptat ca membri ai Consi­ de luptă pentru pace, Cristi- ţeni în frunte cu tovarăşii ing. Petru Mateevici, dr. lom
rînd şi aceste lucrări puteau fi dicatelor, Gheorghe Giuclea, liului judeţean al Frontului nel Popa, preşedintele Asocia­ loan Filip, Florian Silvăşan
— Realizările nu slnt prea a- DE UMIDITATE ţiei judeţene a vînătorilor şi Luca, Ilieş Romul, membru
nemlce faţă de perioada în ca­ terminate de mult. Adevărul pescarilor sportivi, David Do­ şi Dumitru Drăghici au lu­ în biroul comitetului comu­
re ne aflăm î este unul singur : consiliul inea, secretarul filialei jude­ crat la desfundarea plrîului. nal de partid, şi loan Filip,
popular comunal lasă ca lucră­
— Timpul nu ne-a ajutat să Trecerea la executarea lucră­ rile să fie tărăgănate şi nu In­ Sesiunea extraordinară ţene A.C.A. Consiliul jude­ După amiaza, în faţa a nu­ primarul comunei. Cu acest
meroşi cetăţeni au fost pre­
facem mal mult. Apoi, trebuie rilor pentru combaterea exce­ tervine cu toată autoritatea pe ţean al Frontului Unităţii zentate unele legi, iar în ca­ prilej, răspunzîndu-se la în­
avut în vedere că termenul de sului de umiditate şl scurgerea care o are în baza legilor sta­ Socialiste a ales pe tovară­ trebările cetăţenilor, a fost
predare a lucrării este decada apei de pe terenurile coopera­ tului şl a răspunderii ce o poar­ şul Constantin Dumitrescu ca drul unui simpozion susţinut prelucrată legea privind a-
a treia a lunii aprilie. Pînă a- tivei agricole de producţie din tă pentru utilizarea fondului a Consiliului popular judeţean de către Viorel Bonta, secre­ părarca patriei, au fost clari­
tuncl... Berlu, deşi timp bun a fost be­ funciar şi realizarea sarcinilor membru al biroului execu­ tarul comitetului comunal ficate unele prevederi din
rechet, s-a tărăgănat de azi pe tiv şi secretar al Consiliului al U.T.C., şi cadrele didactice
Pe marginea celor relatate mîlne. Inginerul şef al coopera­ planului - de stat în agricultură, (Urmare din pag. 1) Spitalul de copii Deva. judeţean al F.U.S., iar pe to­ Mircoa Bol.rioq, Ileana Filimon noul Cod al muncii, diferite
nu este nevoie de prea multe tivei ne spunea că la brigada pentru ca deţinătorii de pămînt In încheierea lucrărilor se­ varăşii Aurel Bulgărea şi obligaţii ce revin cetăţenilor
comentarii. Sînt evidente rămî- In cadrul dezbaterilor, pe siunii a luat cuvîntul tova­ şi Olivia Todor au fost pre­ pe linie de p.c.i., noutăţi din
din satul Săraca s-a repartizat - cooperative agricole de pro­ Leontin Blăjan, preşedintele zentate aspecte din lupta şi
nerec în urmă şl slaba preocu­ pe membri cooperatori săparea ducţie, toţi cetăţenii comunei - marginea materialelor pre­ răşul Ioachim Moga, prim-se- U.J.C.M. ca membri ai bi­ actlvitîtea Uniunii Tineretu­ domeniile zootehniei, pomi-
pare pentru a materializa pro­ a 280 ml de şanţuri pentru zentate au luat cuvîntul to­ cretar al Comitetului jude­ roului executiv. lui Comunist. In continuare, culturii şi viticulturii, lămu­
scurgerea apei de pe terenurile să execute la timp toate lucră­ varăşii : Eugenia Jujescu, me­ ţean de partid, preşedintele
gramul de îmbunătăţiri funciare dic, spitalul Hunedoara, Cor­ In încheierea lucrărilor ple­ a avut loc un program ar­ riri cu privire la cultivarea
din tarlaua Rogoaze. D ase­ rile de îmbunătăţiri funciare sta­ Comitetului executiv al Con­ narei a luat cuvîntul tova­
e
stabilit. Din toamna anului tre­ menea, la brigada din Berlu bilite în planul fiecărei unităţi nel Stoica, inspector general, siliului popular judeţean. răşul Ioachim Moga. tistic. porumbului hibrid 102, ş.a.
cut şl pînă acum au fost sufi­ s-a repartizat pe cooperatori e- şi în cel al comunei. Nu este Inspectoratul şcolar judeţean,
ciente zile bune şl chiar foarte xecutarea a 1 200 ml şanţuri de timp de stat pe ginduri, de a Traian Blaj, prim-vicepreşe-
scurgere a apei de pe terenu­ dinte al Comitetului executiv
bune pentru lucru în ctmp, însă aştepta numai mijloace meca­ al Consiliului popular muni­
rile din tarlalele Şanţ şl Măzări,
totul se tărăgănează pînă în unde urmează să se cultive car­ nice pentru executarea canale­ cipal Petroşani, Ileana Bîrţan,
ultima clipă. Deşi pe un braţ tofi. Plnă la jumătatea lunii lor şi şanţurilor de scurgere a preşedinta Comitetului jude­
apei. Oare cetăţenii din Romos ţean al femeilor, Maria Lăză-
de muncă revin în medie de e- martie s-au făcut doar 60 ml au uitat să mal mînuiască tîr- ruţ. directoarea Şcolii genera­
fectuat canale pe 28 ml, cu dis­ de şanţuri pentru scurgerea a- năcopul, sapa şi lopata ? Fo­ le Baia de Criş, Teodor Bă-
locarea a circa 15 mc pămînt, pel care băltea pe grîu. losind toate ■ forţele şl mijloa­ dău, directorul Direcţiei sani­
organizaţia de partid şl condu­ Ceea ce s-a făcut pînă acum cele, organele comunale de tare judeţene. Sabin Popa, in­
cerea cooperativei agricole au e puţin. Consiliul de conducere partid şl de stat trebuie să ac­ spector şef adjunct al Inspec­
ţioneze pentru încheierea cit toratului judeţean de interne,
manifestat pasivitate şl lipsă de al cooperativei agricole de pro­ mai urgentă a acestor lucrări. şi Horaţiu Magheru, medic,

Economii suplimentare

HUNEDOARA. Pentru a asigura în condiţii optime
aprovizionarea cu materii prime şi materiale a secţiilor
marelui combinat siderurgic hunedorean, colectivul de­
C. S. Hunedoara. Spiritul de colaborare şi întrajutorare tovărăşească este o permanenţă a colectivului de muncă de Ia ate­
poului de locomotive cu aburi din cadrul direcţiei trans­ lierul mecanic nr. 2. Muncitorul specialist loan Tăbăcaru linpărtă şeşte din experienţa sa tînărului strungar Petru Roda.
porturi depune eforturi stăruitoare, lună de lună, zi de
zi. De Ia începutul anului, planul de reparaţii a fost rea­
lizat aici în proporţie de 102,9 la sută, dîndu-se numai
lucrări de bună calitate. Prin lucrările realizate supli­
mentar prevederilor planului s-au adus economii în va­
In marea întrecere rie reali­ cupă mal activ de ridicarea loare de peste 50 000 lei, activitate în care s-au evidenţiat
t muncitori ca : Gheorghe Sandu, Petru Ivanici, Constan­
zare a cincinalului Înainte de pregătirii profesionale a sala­
termen se află angajat cu ţoa­ riaţilor, de creşterea gradului tin Pîslă, Vasile Ungur, Victor Grecu.
le forţele şi puternicul deta­ lor de conştiinţă, de populari­ VASILE GRIGORAŞ
şament al transporturilor auto zarea documentelor de partid corespondent
— verigă de mare importanţă şi irie stat încît fiecare să lu­
In înfăptuirea la nivel maxi­ creze deplin conştient de im­
mal a sarcinilor de producţie portanţa sarcinilor pe care le
de către unităţile economice. avem de Înfăptuit. De aseme-
Din lucrările Plenarei C.C. ni neă, ne străduim să colabo­ Se extind activităţile anexe industriale are calitatea de angajată. Deva. In încheiere ne-am ex­
Cornel Bănoasă - şofer la
P.C.R. din 28 februarie-2 mar­ răm mai mult şi mai rodnic cu autobaza Deva a I.T.A. — — Dar dacă nu este anga­ primat nedumerirea că în co­ primeşte. Este clasica tergi­
tie a.c. reies clar şi sarcinile unităţile beneficiare de trans­ GEOAGIU. In anul trecut, cooperativa din Geoagiu este, din februarie 1971, tatăl jată mama fetiţei ? — l-am misia de judecată cererea lui versare a luării unei d eizii.
care revin acestui comparti­ port în vederea îmbunătăţirii a realizat o producţie globală de peste 1 930 000 lei din unui copil rezultat din afara întrebat şi i-am arătat alinea­ Băneasă a fost respinsă. Ni Explicaţia tergiversării am
ment. Mă voi referi la modul calităţii transporturilor şi a re­ activităţile anexe Industriale, depăşind prevederile planu­ căsătoriei. După un timp, el tul următor în care se spune s-a spus • că şi acolo, ultimul mai denunţat-o în alte ocazii:
teama de a nu greşi în inter­
în care şl-a însuşit aceste ducerii preţului de cost. Acţio­ lui cu 600 000 lei. Pentru a fructifica mai eficient resur­ a cerut ca certificatul de naş­ că în astfel de cazuri tatăl cuvînt îl *re jurisconsultul. pretarea legii pentru a acorda
sarcini, precum şi la modul în năm cu forţe sporite în direcţia sele locale existente, s-a stabilit să se extindă simţitor tere al copilului să fie întoc­ firesc al copilului primeşte Pentru a nu greşi în trage­ omului un drept. Unii o nu­
care le transpune zi de zl în creşterii timpului efectiv de lu­ producţia acestui sector. Urmărind finalizarea unul aseme­ mit cu numele lui. Mama co­ alocaţia dacă a recunoscut rea concluziilor pe marginea mesc cu un cuvînt mai exo­
viaţă colectivul autobazei T.A. cru a mijloacelor de transport, nea obiectiv, de curînd şi-a început activitatea un atelier pilului nu e angajată şi, în a- copilul. (Exact cazul nostru). acestui caz, i-am înfăţişat si­ tic — prudenţă. „Prudenţă" în
Deva. Spiritul de dăruire şl lichidării staţionărilor la încăr­ mecanic şi s-a trecut la confecţionarea de mături, din care ceastă situaţie, tatăl cere în­ — O, păi nici în acest caz tuaţia de mai sus tovarăşu­ numele căror interese căci
responsabilitate ce-1 caracte­ cări şi descărcări, utilizării o parte — în valoare de peste 3 500 lei — s-au valorificat. treprinderii la care lucrează nu ar primi-o tatăl în mînă, lui loan Vasilie, şeful servi­ statul, în grija sa faţă de co­
rizează pe fiecare om la locul cit mal raţionale a capacităţi­ De buna desfăşurare a activităţii sectorului se ocupă alocaţia de stat cuvenită co­ ci i s-ar trimite mamei copi­ ciului raporturi de muncă din pii, a prevăzut în legile sale
său de muncă a făcut ca de la lor de producţie, îndeosebi a loan Igna, Tamaş Cslbl, Petru Stoica, Vasile Cosmaru pilului. La autobaza Deva i se lului — ne-a spus juriscon­ cadrul Direcţiei judeţene pen­ o mulţime de situaţii, încît
începutul acestui an de vîrf capacităţilor mari şi a remor­ şl alţii. întocmeşte dosarul pentru a- sultul I.T.A. De fapt, juristul tru probleme de muncă şi o- aproape e exclus ca un copil
al cincinalului să depăşim cu cilor care aduc avantaje eco­ locaţie cu toate actele cerute. nu cunoştea exact situaţia. crotiri sociale. al unui salariat, care are
Oficiul juridic al I.T.A. însă
10 la sută sarcinile rle plan la nomice considerabile între­ nu-l avizează favorabil şi fă­ Nu ştia că mama nu e anga­ Cu aceleaşi instrucţiuni In dreptul la alocaţie, să nu o
tone expediate, ceea ce echi­ prinderii. ră acest aviz dosarul este jată. mînă, ca şi jurisconsultul de primească pentru că e împie­
valează bu transportarea a Dar creşterea calităţii mun­ respins. dicat de vreo omisiune într-un
33 000 tone mărfuri, 119 000 cii noastre nu este posibilă Cîte ore număra „ziua Ştiind că are dreptul la a- text de lege. In cazul despre
călători-km, 365 000 lei econo­ fără creşterea permanentă a locaţie, omul acţionează con­ în obleofivui criilciî-GGntanabISa practică care am scris, dovada „pru­
mii la preţul de cost, din care pregătirii profesionale a tutu­ ducerea întreprinderii în co­ denţei" o face un jurist. Nu
276 000 lei numai la benzină. ror lucrătorilor. De aceea, una de producţie" la misia de judecată. Numai că de a purta oamenii pe drumuri se poate el descurca între
Aceste cifre dau măsura po­ din direcţiile principale ale şi aici jurisconsultul are ulti­ paragrafele legilor şi instruc­
sibilităţilor de care dispune activităţii noastre este pregăti­ mul cuvînt şi cererea este ţiunilor de aplicare ? Asta
rea de muncitori prin cursuri­ pare neverosimil. Dar cît su­
colectivul autobazei T.A. De­ F.S.HL Vulcan respinsă ca nefondată. flet a pus în rezolvarea neca­
va, posibilităţi care nu sînt le de calificare la locul de Acestea sînt faptele petre­ Am supus cazul şi tovară­ la I.T.A., de astă dată însă zului omului ? Foarte puţin.
însă pe deplin valorificate. muncă şi trecerea prin şcoala (Urmare din pag. 1) cute pînă la venirea omului şului Ion Gheorghe, contabil- interpretate în spiritul legii, „Să decidă alţii". Care alţii,
Cele relatate relevă că se
Tofi salariaţii noştri sînt con­ personalului a fiecărui meca­ lasă uneori reparaţiile pe ul- în audienţă la redacţie. Ne-am şef la autobaza Deva. dînsul ne-a confirmat faptul cînd noi, prin funcţia ce o de­
nic şi conducător auto, a fie­
ştienţi că putem munci mai Pollak Carol — strungar : dat seama că reclamă un — După părerea mea, omul că omul în cauză are dreptul ţinem, avem datoria de a pă­
limul plan, să nu mal vorbim
mult şi mai bine, că avem cărui salariat. conştienţi că mai „Nu sînt asigurate piesele de aprovizionare. Slnt necesa­ drept legal şl am căutat să ar cam avea dreptul la alo­ la alocaţie pentru copil. In­ trunde şi aplica legile în spi­
ce
de
nu-l
primeşte.
caţie — ne-a spus dînsul.
aflăm
Sînlem
condiţii să înregistrăm rezul­ puse în lucru j trebuie ca noi Am încercat mai întîi să ve­ — Are sau nu ? — i-am ce­ strucţiunile nr. 1515/1966, pen­ ritul în care au fost elabora­
tate superioare. Se mai mani­ avem lipsuri în munca noastră, să le aducem. Pierdem astfel re în primul rînd măsuri ca­ dem pe ce se bazează vehe­ rut să precizeze. tru aplicarea Decretului nr. te. Am vorbit despre suflet.
festă însă unele lipsuri şi nea­ precum şi de faptul că mai mult timp“. re să permită extinderea co­ menta opoziţie a jurisconsul­ — Da. Are, dar noi nu a- 285/1960, precizează că alocaţia N-au pus prea mult în rezol­
junsuri care conduc la nemul­ există încă rezerve neexplora­ Patriciu Lazăr .— maistru : operării în producţie, instau­ tului întreprinderii, tovarăşul vem cuvînt. Oficiul juridic de stat pentru copiii din afa­ varea necazurilor lui Băneasă
rarea unei discipline stricte în
ţumiri din partea beneficiari­ te, de sarcinile puse în fata „întreruperile accidentale au activitatea de întreţinere şi re­ Vasile Surugiu. hotărăşte, că e cu legea în ra căsătoriei, recunoscuţi sau nici membrii comisiei de ju­
întregii economii naţionale de
cărora li s-a stabilit filiaţia
lor, care ne umbresc oarecum şi altă cauză — slaba calitate înconjurat de legi, decrete, mînă. Dacă nu pune avizul prin hotărîre judecătorească, decată a I.T.A. Acest orga­
rezultatele bune. Este vorba Plenara C.C. al P.C.R. din a reparaţiilor. Tinerii ne dau parare a maşinilor şi utilajelor. buletine oficiale, acesta a în­ favorabil noi nu mai putem în cazul cînd numai tatăl fi­ nism e împuternicit să ia
februarie-martie a.c. şi ne stră­
îndeosebi de unele abateri le mult de lucru. Sînt neatenţi Valorificarea potenţialului pro­ cercat să ne convingă că le­ face nimic. In cazul lui Bă­ resc al copilului este angajat hotărîri. Dar dacă cl consfin­
la disciplina de producţie. duim să ne perfecţionăm con­ la mînuirea maşinii, distrug ductiv va trebui să ocupe un loc gea nu-i dă dreptul lui Cor­ neasă, noi am întocmit dosa­ cu contract de muncă pe du­ ţeşte doar pe cele luate de
Avînd în variere aceste lip­ tinuu activitatea, să realizăm sculele“. mai important în acţiunea de nel Băneasă să primească a- rul şi l-am trimis la între­ rată nedeterminată (deci în jurist, unde o raţiunea de a
suri precum şi experienţa a- sarcinile pe acest an la nivel Gudasz Mihat — maistru organizare superioară a pro­ locaţia de stat. Ne-a citit prindere. A fost respins. drept a primi alocaţia de exista ? Dealtfel, în privinţa
alocaţiilor, I.T.A. Deva a mai
cumulată de-a lungul anilor, maximal, să ne adurem con­ principal : „Lipsesc zile în şir ducţiei şi a muncii, coeficien­ chiar un alineat din Instruc­ — Bine, dar dumneavoastră stal), alocaţia se remite ma­
avînd în vedere sarcinile spo­ tribuţia la înfăptuirea înainte unele materiale. Ar trebui per­ ţiunile pentru aplicarea De­ sînteţi contabil-şcf. Nu tot la mei de către organizaţia de „furnizat" astfel de exemple.
-
rite re ne revin în acest an rle termen a planului cincinal. fecţionat sistemul de aprovi­ tul de încărcare a maşinilor cretului nr. 285/1960 privind respectarea legalităţii acordă­ stat în care este încadrat ta­ Asta, credem noi, ar trebui
să pună pe ginduri conduce­
hotărîtor pentru realizarea zionare, relaţiile cu terţii. Din şi utilajelor trebuie îmbună­ alocaţia 'de stat pentru copii, rii unor drepturi vegheaţi ? tăl firesc al copilului. rea întreprinderii, E doar
cincinalului înainte de termen CORNEL MILIAN acest motiv maşinile stau, oa­ tăţit., putîndu-se obţine fără in­ potrivit căruia mama este — Ba da,* dar ultimul cu­ Situaţia este clară. Omul vorba de purtarea pe drumuri
organizaţia noastră de partid, dispecer şef menii îi folosim In acest timp vestiţii suplimentare produc­ cea care trebuie să primească vînt îl are juristul. are dreptul la alocaţia cerută, a salariaţilor săi.
Aceasta a fost discuţia cu
conducerea autobazei se preo- la Autobara T.A. Deva la alte munci necalificate“. ţii mai mari decît în prezent. alocaţia în cazuri ca cel în contabilul şef de la autobaza dar nu o primeşte. Am putut DOINA COJOCARU
discuţie. Numai că mama nu
vedea şi din ce cauze nu o