Page 7 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 642 Q VINERI 2 MARTIE 1973
Dezideratul suprem al în- insiste la curs asupra pro DIALOG CU jURIŞTS DESPRE
văţămîntului superior teh blemelor de amănunt şi să
nic — formarea unor spe se abordeze de către cadre
cialişti bine pregătiţi, nece Valenţele concrete ale integrării le didactice alte probleme,
sari economiei noastre în lărgindu-se, astfel, orizontul
plin avînt — îşi găseşte noi de cunoaştere şi aria de in
şi solide forme de împlinire vestigaţie ştiinţifică a stu
prin acel amplu program ■ ■ dentului.
naţional de integrare a în — Care sînt coordonatele
văţămîntului cu cercetarea i superior minier colaborării institutului cu
şi producţia. Urmărind cî- specialiştii din producţie ?
teva din formele concrete — La majoritatea lucră Disciplina muncii este o no Deşi disciplina muncii apa personalul încadrat poate fi
de împlinire a acestui pro rilor contractate, care se ţiune căreia noul cod îi acor re ca o obligaţie prevăzută promovat în cadrul fiecărei
gram în cadrul învăţămîntu- realizează în colective de dă un întreg capitol. Am so de noul cod, din dubla cali funcţii pe gradaţii. De aici re
lui superior minier, ne-am cercetători, un aport substan cotit necesară o discuţie ex tate de proprietar şi produ zultă că acordarea de trepte
adresat tovarăşului prof, dr. cu cercetarea şi producţia ţial îşi aduc cadrele de spe plicativă pe această temă a- cător de bunuri a fiecărui sa şi gradaţii nu constituie o o-
ing. Aron Popa, rectorul In cialitate din producţie. Ele vînd la bază carta muncii de lariat, rezultă că între disci bligaţie pentru unitate, acest
stitutului de mine Petro furnizează o serie de ele curînd aplicabilă. Am invitat plina liber consimţită şi în fapt depinzînd de criteriile
şani. mente, de date legate de as la discuţia pe această temă tre eficienţa muncii există şi prevăzute de lege în această
proiectări şi cercetări mi institut, în care se prevede materie : fond de salarii, pos
— Sîntem informaţi, to pectele aplicative, care, în pe tovarăşul Nicolae Stînea, logic şi legic o legătură or
varăşe rector, că semestrul niere pentru huilă. Acesto Interviu cu prof. dr. efectuarea practicii în mod gemănate cu pregătirea teo preşedintele Filialei judeţene ganică. turi în schemă, nevoile reale
ing. ARON POPA,
II debutează sub semnul u- ra li s-a stabilit un program diferenţiat, pe specialităţi şi retică şi cu informarea largă a Asociaţiei juriştilor, pre — Ce prevede Codul mun ale unităţii.
nui amplu program de inte de lucru gradat, pornit de rectorul Institutului ani de studii, se urmăreşte a cadrelor didactice dau po şedintele Tribunalului jude cii pentru salariaţii care dau — Care sînt prevederile Co
grare a învăţămîntului cu la activităţi simple de dese de mine Petroşani însuşirea deprinderilor de sibilitatea întocmirii lucrări ţean. dovadă de o disciplină exem dului muncii în cazul că sa
cercetarea şi producţia, nator, la proiectant ş.a. către studenţi, a meseriei lor în condiţii optime. — Pentru începutul discu plară în activitate ? lariatul nu-şi îndeplineşte o-
marcînd un pas înainte în In ce priveşte partea apli ploatarea de suprafaţă de 1; legate de specificul activită — Formarea studenţilor ţiei vă rog să definiţi noţiu — In art. 99 din Codul bligaţiilc legate de disciplina
aceste susţinute preocupări cativă, legat de cursuri, ne Rovinari. ţii. Apoi, prin modul actual pentru producţie implică şi nea de disciplină liber con muncii se prevede că pentru muncii ? •
ale institutului pe linia am gîndim — pe viitor mai sus de mărire a duratei de prac o bună pregătire practică a simţită, resortul interior care îndeplinirea în cele mai bune Art. 100 din Codul muncii
plificării efectului form-tî ţinut ca pînă acum — ca o La fel, se acordă atenţie tică — apreciem că există cadrelor didactice. Cum se o provoacă şi stimulează. condiţii a sarcinilor de ser prevede că încălcarea cu vi
al învăţămîn. ■-"'•ic de cursuri de la spe intensificării muncii de cer toate condiţiile ca studenţii asigură reîmprospătarea cu — Pornind de la dubla ca viciu şi pentru realizări deo novăţie de către cel încadrat
ridicării eficienţei cialităţile de bază — exploa cetare pe bază de contracte să-şi însuşească aceste de noştinţelor acestora, legate litate a salariaţilor — de pro sebite în îndeplinirea angaja în muncă — indiferent de
a acestuia. Am fi interesaţi tări miniere, subteran şi la — forme corespunzătoare a- prinderi, care să le permită direct de realităţile produc ducători şi proprietari ai bu mentului colectiv şi indivi funcţia sau postul pe care-1
să cunoaştem cîtcva dintre suprafaţă, să se desfăşoare tît sub raportul calităţii lu să contribuie efectiv la rea ţiei ? nurilor produse de ei, reflec dual, deci pentru o eficienţă ocupă — a obligaţiilor sale,
realizările de pînă acum în prin cit mai multe lecţii la crărilor cît şi al responsabi lizarea aparaturii necesare — In pregătirea practică tate pregnant în rezultatele maximală a muncii, salariaţii inclusiv a normelor de com
acest domeniu şi, la fel, u- locurile de muncă. lităţii la care angajează le cercetării ştiinţifice şi în ge a cadrelor didactice avem în muncii lor, disciplina socia pot primi, în condiţiile legii, portare, constituie abatere
nele din prevederile progra De asemenea, la tehnolo gătura directă a cercetării neral a realizării problema vedere o eşalonare de tre listă a muncii apare ca o ne disciplinară care este sanc
mului conturat pentru se giile materialelor — partea cu producţia. Proiectele de ticii cu care sînt confrun cere a cadrelor fără stagiu cesitate a acceptării liber con recompense ca : acordarea de ţionată după caz, potrivit le
mestrul în curs. de atelier să o facem la U- diplomă şi tezele de docto taţi în facultate, dar mai a- trepte sau gradaţii la salariul gii cu : mustrare, avertisment,
zina de reparat utilaj mi rat au fost şi pînă acum a- les, după terminarea aces în producţie şi de încadra simţite a tuturor îndatoririlor
— Pe liniă cercetării un nier şi la Fabrica de stîlpi xate pe probleme ale uni teia. re a lor, pe o anumită peri de serviciu şi normelor de retragerea unora sau mai
număr mare de studenţi au hidraulici. Pentru cunoaşte tăţilor miniere. Acum nc — S-ar putea vorbi de o oadă, în exploatările minie comportare în societate, me multor gradaţii sau trepte pe
început să lucreze încadraţi rea cît mai profundă a pro propunem să urmărim şi fa interacţiune între practica re. In acest plan ne gîndim nite să ducă la progresul mul o perioadă de una pînă la 3
în colectivele de cercetători blemelor şi a greutăţilor ca za următoare, a realizării efectivă şi gradul do însuşi că, în funcţie de gradul di tilateral al societăţii în ca luni, sau diminuarea salariu
ale S.C.S.M. Petroşani. Prin re apar în producţie şi pen soluţiilor. re, de către studenţi, a pro dactic, să stabilim nomen drul orînduirii noastre socia La 1 martie lui cu 5-10 la sută pentru cei
această încadrare ei vor lua tru a veni în sprijinul pro — Se preconiza, la înce blemelor teoretice ? clatorul de funcţiuni şi res liste. Importanţa ei a fost încadraţi la nivelul de bază ;
contact cu specificul mun ducţiei, cadrele didactice putul anului universitar, or — Această practică este ponsabilităţi în producţie. subliniată în toate documen Reducerea salariului şi a in
cii de cercetare, aducîndu-şl vor menţine un contact per ganizarea unor asemenea ac ilustrată prin rezultatele ca Sînt toate preocupări des tele de partid. a intrat In vipare demnizaţiei de conducere pe
contribuţia la rezolvarea manent cu exploatările mi tivităţi practice care să dea re se obţin la examenele tinate potenţării efectului — Ce consideraţi că impli una pînă la trei luni cu 5-10
problemelor importante ale niere, desfăşurîndu-şi direct posibilitatea studenţilor să-şi teoretice ; pe de o parte, ac formativ al învăţămîntului că disciplina muncii în regle la sută, retrogradarea din
producţiei, ţinînd seama de în producţie o mare parte însuşească cîte o meserie. tivitatea practică lămureşte superior tehnic minier, a mentarea noului cod ? noul Cod al muncii funcţie sau categorie în ca
faptul că planul de cerceta din activitate, cînd e nevoie Ce s-a făcut în acest sens ? într-o buna măsură o serie pregătirii unor viitori spe drul aceleiaşi profesii pe una
—
Disciplinat, în înţelesul
re este axat pe problemele chiar şi prin detaşări tem — In perioada de practi de probleme teoretice, pe cialişti profilaţi pe nevoile uzual, este Salariatul care îşi pînă la trei luni, şi în sfîrşit
prioritare ale industriei mi porare. Ne gîndim să asigu că prin angajare se asigu de altă parte, datorită fap imediate şi de perspectivă îndeplineşte obligaţiile de ser desfacerea disciplinară a con
niere. In acelaşi sens s-au răm asistenţă pentru exploa ră acest deziderat. Pe de tului că studenţii cunosc ale producţiei, formaţi la viciu în mod conştiincios: tractului de muncă.
luat măsuri de încadrare a tările subterane din Valea altă parte, ca urmare a pro din realitate diferite aspec şcoala acesteia. cele legate de îndeplinirea tarifar cu reducerea vechimii Aş menţiona aici faptul că
unui număr de studenţi din Jiului, din Lupeni, Paroşeni gramului cadru întocmit re te de ordin tehnic, dă posL planului de producţie al uni minime, gratificaţii, premii, Ia stabilirea sancţiunii trebuie
anii IV şi V la Institutul de şi altele cît şi pentru ex- cent de către facultăţile din bilitatea ca să nu se mai ILEANA LASCU ordine, medalii, titluri şi di
tăţii, de organizarea mai bună să se ţină seamă de cauzele
a întregii activităţi, a celor plome de onoare, insigne şi şi gravitatea faptei, împreju
de îmbunătăţire a muncii. alte stimulente morale. rările în care a fost săvîrşită,
—
Aţi spus: pot primi în
Articolul 97 din Codul mun
Nu se admite nici un rabat la calitatea cii prevede că salariaţii sînt condiţiile legii. Ce înseamnă gradul de vinovăţie a salaria
tului, dacă a mai avut sau
datori să acţioneze conştiin „în condiţiile legii ?". nu abateri în trecut precum
cios pentru sporirea eficien — In privinţa acordării şi urmările abaterii. Aş mai
ţine să subliniez faptul că u-
reparaţiilor efectuate la utilajele agricolei ţei şi îmbunătăţirea calităţii treptelor şi gradaţiilor, condi nitatea este obligată să cer
producţiei, pentru realizarea ţiile de trecere de la o grada ceteze în prealabil fapta ce
-C^ 1 obligaţiilor ce le revin potri ţie sau treaptă la alta sînt constituie abatere, să asculte
vit contractului colectiv şi in stabilite de Legea 12/1971, de pe salariat şi să verifice sus
Legea nr. 1/1970 şi de H.C.M.
dividual de muncă şi regula
Superficialitatea nu a „rezistat“ mentului de ordine interioară. 914/1968 încă în vigoare. Tre ţinerile pe care acesta le
face în apărare.
— Ce legătură poate fi fă
cerea de la o gradaţie inferi
cută între disciplina liber oară la cea imediat superioa Sancţiunile disciplinare sînt
consimţită a muncii şi efici ră se face potrivit acestor limitativ prevăzute de lege şi
enţa muncii fiecărui salariat ? legi şi acte normative, pe ba altele decît cele arătate nu
pot fi aplicate. împotriva a-
za calităţilor personale şi a
—
Codul muncii stabileşte
şi la suprareceptii în art. 96 că disciplina apare tatea profesională, cu respec cestor sancţiuni, Codul mun
rezultatelor obţinute în activi
dreptul
prevede
cii
salariatu
ca o obligaţie pentru toţi sa
lariaţii. Art. 98 creează ca tarea condiţiilor de vechime. lui de a face plîngere la or
ganul competent în termen de
De asemenea, acordarea gra-
drul juridic în care organele 30 zile de la comunicare.
de conducere ale unităţilor au tificaţiilor anuale se face con — Ce consideraţi că trebuie
De cîteva zile, în coloanele cooperativele agricole din Ba- ne atenţia faptul că, deşi pla obligaţia de a lua toate mă form H.C.M. nr. 914/1968 nu făcut pentru ca sancţiunile
ziarului nostru a fost insera tiz şi Ruşi. Astfel, la secţia nul de reparaţii stabilit pe u- surile pentru organizarea co mai în condiţiile îndeplinirii disciplinare să constituie mij
tă vestea, anunţată de Trus din Batiz s-au găsit pluguri nitate a fost îndeplinit la respunzătoare a producţiei şi sarcinilor de serviciu. Preci loace educative cu influenţa
tul S.M.A., privind încheierea cu rulmenţi uzaţi şi neînlo- timp, o parte din tractoare muncii în scopul prevenirii a- zăm că nu vor putea primi re pozitivă în rîndul salariaţi
în termenul stabilit a repara cuiţi la roţi, cultivatoare cu au rămas necuprinse în pro baterilpr de la ordinea şi dis gratificaţii cei care au fost lor ?
ţiilor la utilajele agricole în organe active ce necesitau a gramul de intervenţii cu toa ciplina muncii socialiste. Ele sancţionaţi disciplinar în — Consider că numai stabi
unităţile de mecanizare a a- fi schimbate, la o semănătoa te că necesitau aceasta (?). In sînt obligate să acţioneze îm cursul anului, nemotivaţii. lirea cu discernămînt şi o-
griculturii din judeţ. Desigur, re SU-29 erau nereparate 8 ceea ce priveşte calitatea, la potriva oricărei lipse de răs — Aţi folosit termenul re biectivitate deplină a unei
-Elini brăzdare, iar la SPC-6 nu unele tractoare s-au consta pundere, a neglijentei şi risi compensă cu privire la acor
'acesta;' eşţe un motiv de sa sancţiuni disciplinare faţă de
tisfacţie pentru colectivele de s-au schimbat răzuitorii de tat defecţiuni la axul turnant, Maistrul l.aurian Hui, ae la Şcoala profesională de construc pei şi a oricăror fapte care darea înainte de termen a un salariat, în raport cu cri
r! . : la comanda direcţiei şi la in ţii din Deva. la o lecţie practică cu cîţiva elevi din anul I, zi aduc pagube, avutului ob -treptelor .şi gradaţiilor. Să în
mecanizatori, realizările vă la discuri. Din inventarul lip dari. * ştesc. ţelegem de aici că acordarea teriile legale, poate constitui
dind un interes sporit pen surilor existente la secţia din stalaţia de semnalizare, uzuri în termenul prevăzut de lege o măsură educativă de natu
tru a asigura condiţii ca lu Ruşi se detaşează uzurile a- la articulaţiile cardanice, a treptelor şi gradaţiilor con ră să creeze un climat de în
crările agricole din campani vansate la semănătorile SU-29, pierderi de ulei la motor, in stituie o obligaţie a între credere între angajat şi con
hidraulică
şi
altele.
stalaţia
ile viitoare să se desfăşoare neînlocuirea talerelor cu de prinderii ? ducerea unităţii şi să produ
la un nivel corespunzător. fecţiuni de la grapa cu dis Inginerul Francisc Muneanu, ,Călătorie plăcută“—echivalentul — Nu. Acordarea treptelor că un efect pozitiv asupra tu
Odată cu încheierea interven curi, a unui brăzdar fisurat care avea datoria să curme s şi gradaţiilor la împlinirea turor salariaţilor chemaţi să
ţiilor la tractoare şi la maşi de la semănătoarea 2 SPC-2, aceste neajunsuri, fiind răs termenelor prevăzute de lege, contribuie la combaterea ori
indisci
de
cărei
manifestări
nile agricole, conducerile uni a roţii de la cuplajul de an punzător de recepţii, a trecut muncii încărcate de răspundere mai precis de Legea 12/1971 plină în procesul de produc
tăţilor au dat asigurări că şi trenare de la maşina de plan cu vederea peste asemenea nu constituie o obligaţie pen ţie.
calitatea reparaţiilor — con tat cartofi — pentru a aminti deficienţe, considerînd că tru întreprindere. Dealtfel, Dialog consemnat de
statare făcută de comisiile in cele semnalate sînt lucruri textul de lege prevede că ION CIOCLEI
doar pe cele mai semnifica „mărunte". Nu mai puţin de Toate plecările noastre din mionescu, secretarul comite gură semenilor „călătorie
terne de recepţie şi consem tive. gări sînt însoţite de o ura tului de partid pe nodul plăcută". Mecanici de loco
nată în procesele verbale în Nu sînt cîtuşi de puţin de neglijat sînt şi lipsurile — să re caldă: „Vă dorim călă C.F.R., avem mulţi meseriaşi motivă, conductori de tren
tocmite —, se situează la ni ne referim doar la cîteva —
ignorat nici constatările făcu consemnate cu ocazia supra- torie plăcută". In urarea a- care s-au pregătit în liceul sînt investiţi cu marea răs
velul aşteptărilor. In ce mă te la secţiile din Bretea Mu- recepţiei făcute la utilajele ceasta, mai bine-zis în îm seral pentru a cunoaşte şi pundere de a-i duce fără e- kmmw&u. începe
sură această afirmaţie are a- reşană şi Leşnic ale S.M.A. secţiilor de mecanizare din plinirea ei, se înmănunchea a-şi însuşi mai bine tainele venimente la destinaţie. Şi
coperire în fapte ? ză munca a zeci şi sute de ei înţeleg această răspunde
Ilia, La prima secţie aminti Sîntandrei, Pricaz şi Turdaş muncii lor Ei au rămas aici
Răspunsul la întrebarea tă, care este condusă de Ro- unde, în principal, s-au găsit oameni de la calea ferată, să practice aceeaşi muncă re la dimensiunile sale rea
respectivă îl vom da prin mulus Osoian, un cultivator maşini fitosanitare nerepara începînd de la omul modest dar mai cu folos. Şi numele le. De aceea în colectivul a- BE U COOTRACTARE
prisma concluziilor desprinse şi două semănători pentru ce care mătură în vagoane şi lor se identifică cu al unor cesta se vorbeşte cu respect
în urma suprarecepţiilor fă reale păioase nu s-au reparat, te, pluguri cu cormane sau încheind cu cel care ne du buni meseriaşi. despre mecanicii Ion Dască- (Urmare din pag. 1)
nerecondiţionate,
lip
trupiţe
— Greutăţi în aproviziona
cute la o parte din utilaje (în două grape cu discuri erau să de camere la roţile grape ce la punctul terminus al Ion Dulămită, Marian En- lu, Aurel şi Constantin Mar- rea minelor din Valea Jiului
verificare este cuprins între descompletate (le lipseau ca lor cu discuri etc. In total, călătoriei noastre. culescu, Gavri] Ravai, Ste- cu, Ion Cojocaru, despre a- meşte şi faptul că uzinele creează şi întreprinderea teri
gul parc existent). Nu vom mere, cauciucuri, gresoare), o la S.M.A. Simeria au fost res Prin nodul do cale ferată lian şi Viorel Tănăsescu de jutorul Ion Despea, despre „Unio" nu le-au livrat din torială de aprovizionare Deva
insista asupra aspectelor po pinse la suprarecepţie 9 trac Petroşani, trec zilnic zeci de la revizia de vagoane sînt conductorii de tren Leontin producţia contractată pe a- — furnizorul principal al ma
zitive întîlnite, care consti sapă rotativă avea organe toare. trenuri cu mii de călători. astfel de conştiinţe profe Breteanu şi Lăscuţ Hălma- nul trecut utilaj minier în terialelor de uz general —
tuie nota dominantă a acti sparte, nu s-au pus manete Furnicarului acesta de lu sionale. ciu. Cîte zeci de nume de
şi nu s-au făcut sudurile ne Analizînd situaţia existentă, me în mişcare către desti loan Brotei, electrician, de oameni care în nodul de ca valoare de 2,6 milioane lei. sublinia Pompei Vlăduţiu,
vităţii la reparaţii, ci vom e- cesare la agregatul de grape. conducerea Trustului S.M.A. naţii un colectiv de inimoşi cinci ani la calea ferată, e le ferată Petroşani îşi pun Din situaţia prezentată de şeful serviciului materiale.
videnţia, din motive lesne de Uşurinţa cu care s-au mate i-a sancţionat pe toţi cei ce lucrători de la calea ferată unul dintre cei care asigură munca cu conştiinciozitate şi Ulrieh Ernest, şeful serviciu Din lipsa unor specialişti, în
înţeles, cîteva dintre neajun lui piese de schimb — re cadrul întreprinderii nu se
rializat intervenţiile la utila s-au făcut vinovaţi de defi îi pregăteşte minut cu minut din punct de vedere elec mare răspundere în slujba
surile cu repercusiuni negati cienţele amintite, în frunte cu călătoria plăcută. tric confortul în trenurile de semenilor ar fi trebuit să zultă că mari greutăţi în satisfac în totalitate cerinţe
din
ve asupra executării în con jele secţiei între Leşnic s-a inginerul Francisc Muneanu. Victor Nanu e, în acest co călători. încapă în dimensiunile aces contractarea unor produse se le beneficiarilor privind
în
altele,
concretizat,
diţii agrotehnice optime a lu defecţiuni la grapa cu dis Efectuarea reparaţiilor de lectiv, lăcătuş de revizie. — Mulţumirile mele lega tor rînduri 1 întîmpină şi din partea uzi sortimentele comandate. De
crărilor agricole. Datoria de calitate la utilajele agricole — Intr-o tură de serviciu te de muncă sînt depline a- Plecările din gări înseam nelor „Electroprecizia • Săce- exemplu, I.T.A. Deva a ac
curi şi la maşina de plantat le, care nici pînă în prezent ceptat contractarea a 216
căpetenie a conducerilor cartofi, precum şi în uzuri reprezintă, cum bine se ştie, de 12 ore trec prin gară 24 tunci cînd călătorii sînt nă adesea despărţiri. „Călă
S.M.A. unde s-au înregistrat peste normele admise -la buc o condiţie hotărîtoare pentru de trenuri de persoane. Tre mulţumiţi cum au călătorit. torul" care a schimbat atî- nu au dat vreun răspuns în metri cabluri cauciucate, din
deficienţe ce influenţează în şele axului turnant de la trac asigurarea bunei funcţionări nurile acestea trebuie să le Mulţumiri simple şi to tea impresii despre muncă legătură cu comanda făcută care 192 metri sînt combus
generatoarele
pentru
de
cu
ultimă instănţă şi situaţia e- tor, defecţiuni la instalaţia de a acestora pe perioada cam verificăm vagon cu vagon, nice. şi răspundere, despre obiş rent folosite la locomotivele tibili, inutilizabili în subte
conomică a unităţilor respec să reparăm cu maximă ope In tura sa, un impiegat nuit şi exclusul din vocabu ran. Astfel de cazuri se în-
semnalizare şi la pornire etc. paniilor agricole. De aceea, lar „a greşi", despre plecări Diesel De asemenea, nu au tîlnesc şi la alte sortimente
tive, este de a iniţia măsuri Fireşte, ele puteau fi evitate este o obligaţie elementară a rativitate defecţiunile. de mişcare dă „liber" la pe şi evoluţii, pleacă dintre a- fost asigurate butoanele de de materiale, care, nefiind
ste 50 de trenuri, 4-5 pe
energice pentru înlăturarea dacă şefii secţiilor în cauză tuturor conducerilor S.M.A., — Nu v-a fost teamă oră, şi nici unul nu-şi poate comandă de la distanţă a utilizabile la unităţile minie
grabnică a defecţiunilor la ar fi dovedit răspundere şi e- vreodată de eventualele permite să spună ,.a greşi ceşti oameni cu sufletul plin transportoarelor. Intr-o situa re, creează stocuri supranor-
utilaje, astfel îneît acestea să xigenţă în îndeplinirea sarci şefilor de secţii şi a mecani dumneavoastră greşeli ? de emoţii. Se contaminează ţie deosebită se află stadiul mative în depozitele bazei.
fie apte de a intra în brazdă nilor ce li s-au încredinţat, zatorilor să nu îngăduie nici — La noi dacă respecţi e omeneşte", nici Viorel Jei- prin simnatie de mulţumiri contractărilor la motoarele
în timpul cel mai scurt posi iar comisia de recepţie a cea mai mică defecţiune Ia întocmai instrucţiunile n-ai can, nici Vasile Strehăianu, le lor obişnuite, de entuzias electrice antigrizutuoase de ta, După cum se poate consta
Jiului
sînt
minele
mul lor, de mîndria lor de
Văii
cum să greşeşti. Eu n-am a-
nici Mihai Florescu.
bil. S.M.A. îşi făcea pe deplin da vreun tractor sau maşină a- vut astfel de necazuri. Pe drumul de fier pînă la ceferişti. Şi duce călătorul 13 kW şi 30 kW, atit de ne lipsite şi în acest an de o
gricolă, să reverifice şi să în
Din cadrul secţiilor de me toria, netolerînd nici cea mai lăture neîntîrziat rabaturile Şi face munca de lăcătuş Bucureşti, pînă la Simeria, cu sine cea mai preţioasă cesare în producerea la serie de materiale strict ne
canizare ale S.M.A. Călan, re- mică defecţiune la utilajele de revizie de 14 ani. pînă la Lupeni, oamenii ca încărcătură. U.U.M. Petroşani şi la Fa cesare activităţii productive.
ţine atenţia superficialitatea reparate. făcute la calitatea reparaţi — La revizia de vagoane, re alcătuiesc colectivul no brica de stîlpi hidraulici Lipsa lor se simte şi se va
manifestată la efectuarea re Neaşteptat de multe proble ilor. spune tovarăşul Dumitru Si- dului C.F.R. Petroşani asi- TH. MARCUŞ Vulcan, a transportoarelor simţi încă din plin la unită
paraţiilor la utilajele din do me s-au ridicat la S.M.A. Si- TR 2 şi a agregatelor de sus ţile miniere, dacă nu se vor
tarea secţiilor care servesc meria. In mod deosebit reţi N. TIRCOB ţinere. Practic, nu a fost a- lua măsuri urgente de către
coperit' decît un sfert din factorii în drept. Personalul
necesarul de motoare pentru bazei a acţionat însă prea
acest an. puţin la furnizori, nu a ţinut
similare
Situaţii
se
întîl-
Filinion Muntean — Bretea 1966, pensia de invaliditate nesc şi la sculele de mină mai strîns legătura cu ei.
Română. Dacă sînteţi şi mem VĂ RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE cauzată de un accident în a- produse de uzinele din Boc Mai mult, întreprinderea de
şi
aprovizionare
transport
bru cooperator, aveţi obliga fară de muncă sau boală o- şa, care nu pot asigura de Deva, în unele cazuri, mai
ţia să îndepliniţi minimul de bi.şnuită se acordă angajaţilor cît 20 la sută din necesarul mult a încurcat lucrurile,
norme stabilit de adunarea numai dacă invaliditatea a la tîrnăcoape şi 60 la sută creînd serioase greutăţi în
generală a C.A.P. nerea în folosinţă a lotului posibilă. Răspuns la cea de-a gricole în comună s-a scris lată. Nu aveţi dreptul la alo survenit în timpul activităţii la sape. De asemenea, la aprovizionare. Conducerea
A. Hogman — Hărţăgani. în suprafaţa la care v-aţi re treia întrebare vă poate da de curînd în coloanele ziaru caţie de stat întrucât băiatul salariate sau îndeplinirii o- lămpi L.M.S. tip ELBA de centralei trebuie să acţione
Nu dispunem de adresa care ferit nu o poate hotărî decît serviciul de normare-salariza- lui nostru. a împlinit vîrsta de 18 ani, bligaţiilor militare, precum şi 100 şi 200 waţi, folosite la ze cu mai mult simţ de răs
în termen de 90 zile de la
vă interesează. adunarea generală a coopera re al unităţii unde lucraţi. Anonimă — Haţeg. Potrivit iar, potrivit dispoziţiunilor le încetarea activităţii salariate. iluminatul din subteran, pundere în acest sens. De
Anonimă — Bobîlna. Dacă torilor. I. Nasta — Romoşel. Dacă prevederilor statutare, nu pu gale în vigoare, alocaţia de Pensia se acordă şi în cazul produse la Timişoara, con- \ aici trebuie să pornească în
I. G. nu respectă hotărîrea Zoltan Balint — Hunedoa aţi împlinit vîrsta de pensio teţi beneficia de lot în folo stat pentru copii se acordă cînd invaliditatea s-a ivit în tractul celor 7 000 bucăţi so mod special iniţiativa activi
comisiei de judecată, adresa- nare, cereţi consiliului de sinţă personală dacă nu par numai pînă la împlinirea termen de un an de la înce licitate de beneficiar nu a zării muncii în sectorul de
ţi-vă instanţei de judecată. ra. Răspuns la cele sesizate conducere al C.A.P. să vă în ticipaţi efectiv la muncă în vîrstei de 16 ani. tarea activităţii salariate, da fost acceptat. aprovizionare.
Rozalia Crişan — Ociu. In veţi primi de la U.J.C.A.P. tocmească dosarul necesar, ca- C.A.P., realizînd minimul de Gheorghc Bumbescu — că invaliditatea este o conse
cazul în care primiţi ajutor Sălaj, care va cerceta situa r.e să fie supus aprobării a- norme stabilit de adunarea Lunca de Jos. Dacă dovediţi cinţă a unei boli contractate
ţia adusă în discuţie.
social, nu puteţi beneficia şi dunării generale. generală a cooperatorilor. cu acte oficiale o vechime în sau a unui accident survenit
de pensie de la cooperativa A. Scorobete — Meria. Nu Gh. Herban — Lelese. Con muncă de peste 10 ani, pu în timpul activităţii salariate. NOTĂ
agricolă. putem să publicăm texte ale Bordcanu Păun — Hune teţi solicita transformarea a-
O. Doina — Căstău. Excep brigăzilor artistice. siliul de conducere al C.A.P., doara. Intrucît nu avem adre jutorului social în pensie pen Popa Lazăr — Alun. La
ţii de la prevederile Codului M. Morar — Mihăileni. Pro dacă dosarul de pensie a fost sa dv., nu vă putem comuni tru limită de vîrstă. In acest împlinirea vîrstei de 52 ani. improvizaţia î-a costat
muncii nu se fac. blema ridicată în scrisoare nu aprobat de adunarea genera ca răspunsul Direcţiei jude scop este necesar să trimiteţi Carolina Morar — Simeria.
M. Ilie — Baru. Este bine se rezolvă decît pe cale jude lă, are obligaţia să-l trimită ţene de poştă şi telecomuni oficiului de pensii în raza că In cazul în care soţul dv.
ca propunerile să le faceţi în cătorească. la Casa de pensii şi asigurări caţii la problema ridicată în ruia aveţi domiciliul o cere v-ar părăsi, iar fetiţa rezul Stoia Petru, din Deva, stra organele de control, Stoia nu
adunarea cetăţenilor din co G. C. — Brad. Dreptul la sociale a U.J.C.A.P. scrisoare. re la care să anexaţi actele tată din căsătorie este minoră da N. Grigorescu nr. 17, de a mai avut încotro şi a trebuit
Virginia Goga — Simeria.
profesie şofer, s-a gîndit de
mună. o pensie majorată de la C.A.P. Rezolvarea problemei v-o Anonimă — Cârmăzăneşti. de vechime în muncă ce nu şi va fi plasată la dv. pentru mai mult timp cum ar putea să scoată la iveală aparatul
M. Dănilă — Aninoasa. De l-aţi fi avut numai în cazul Răspunsul la întrebarea dv. au fost luate în calcul la sta creştere şi întreţinere, soţul cu pricina.
realiza un aparat electric de
oarece cazul relatat s-a pe dacă aţi fi îndeplinit mini poate face numai Casa de este: nu (In baza decretului va putea fi obligat la plata j sudură. Nimic mai simplu : a S-a constatat, totodată, că,
trecut în alt judeţ, puteţi in mul de norme convenţionale pensii şi asigurări sociale a 303/1972). bilirea iniţială a ajutorului unei pensii de întreţinere pî după felul cum era montat, a-
terveni pentru clarificarea si stabilit de adunarea generală U.J.C.A.P. Gorj. social împreună cu un man nă la'majoratul acesteia. De i făcut rost de o schiţă şi a im- paratul putea declanşa în ori
tuaţiei la comitetul de partid a cooperatorilor. V. Gherman — Brădăţel, AHigustin Sulici — Lonea. dat prin care încasaţi ajuto asemenea, va putea fi obligat • provlzat' unul in locuinţa sa. ce moment un adevărat incen
din comuna respectivă. V. Tudan — Hunedoara anonimă — Deva. Firesc este La prima dv. scrisoare vi s-a rul social lunar. de către judecătorie şi la o j Vecinii au sesizat însă repede diu. Pentrg a se lecui de ast
L. Cupcia — Ociu. Decre Contribuţia bănească se achi ca plata să o facă cei care răspuns în ziarul nostru nr. pensie de întreţinere pentru i prezenţa în reţeaua de curent fel de procedee de lucru clan
tul respectiv nu vizează anu tă numai în localitatea unde v-au angajat în sezonul res 5 636 din 23 februarie. Anonim — Haţeg, Maria dv. îh cazul în care actele i a unui astfel de aparat, care destine, a fost amendat, iar
larea amenzii ce vi s-a apli- aveţi domiciliul stabil. Scuti pectiv de lucru. Siminic Neiconi — I-Iaţeg. Andrăşescu — Roşcani. Po medicale dovedesc că sînteţi i producea, mai ales seara, se- aparatul i-a fost luat spre
; rioase perturbaţii. Depistat de
L. Lucaciu — Baia de Criş.
est* rea de taxe comune pe pe Pensia dv. .este corect calcu trivit art. 22 din Legea 27/ incapabilă de muncă. „păstrare" de cei în drept.
I. Hoda — Sălciva. Menţi- rioada concediului nu este Despre stadiul lucrărilor a-