Page 70 - Drumul_socialismului_1973_03

BMHEraWMBCTfflH8BBMMBBBBBgaBBB¡BBmBHHgBB3!aGMBBgKMHPBBgMgBflHBOB8lfflBBBOMP BWMMWMMaMBaWMMBgatBHBWBSgaagWBBBBMMBBaMBBWMWMBaBMWMMBBBaaBBManMBM MHWBgaBaKBWWBBBHBBWBBWBBI
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 658 © MIERCURI 21 MARTIE 1973
œaxaaKaiMSi&issæfiæsszŒS^ mumimmdmigm-mxmJiimBss 18MMBBWMW«BaWIBBa«BnMBWWWBMBBgB»

TINEREŢEA LA ORA MARILOR RĂSPUNDERI se

S3

r

Dinamizat de Insufleţitoa- pe şefii de sectoare, insistînd O atenţie aparte s-a acor­ dunărilor generale ale U.T.C. A Simpozionul
rele obiective stabilite la pentru cunoaşterea şi aplica­ dat perfecţionării pregătirii constituie, în prezent, pro­ Însemnele pasiunii
Conferinţa Naţională a parti­ rea în viaţă a sarcinilor de tinerilor, considerînd că prin blema de bază a comitetului artelor
dului, precum şi în plenarele către fiecare tînăr utecist. aceasta ei îşi pot aduce un municipal al U.T.C. pentru
C.C. al P.C.R. din noiembrie Ridicarea întrecerii socialis­ aport sporit la realizarea sar­ luarea măsurilor operative
1972 şi februarie-martie 1973, te la cote înalte a constituit cinilor economice. Astfel, pe­ împotriva unor asemenea fe­ nat de tînăra deschisă şi bil, respectuos cu toată lu­ Comitetul municipal De­
întregul tineret din Valea Jiu­ una din coordonatele princi­ ste 1 300 utecişti participă la nomene şi generalizarea ope­ veselă, care parcă-ţi spune mea. va al U.T.C. în colaborare
lui şi-a înscris pe agenda dc pale ale muncii organelor şi cursurile de calificare şi ridi­ rativă a experienţei bune, a „bine ai venit la noi", de Şi Lilianei ti place mese­ cu comitetul U.T.C. din
muncă ca problemă de prim organizaţiilor U.T.C. Pentru care a calificării, au fost ini­ iniţiativelor valoroase. Acor­ amabilitatea şi răbdarea de ria pentru că îi place să cu­ Institutul judeţean de pro­
ordin realizarea integrală aceasta, comitetul municipal ţiate concursuri, dezbateri, dăm o mai mare atenţie pre­ care dă dovadă. noască oamenii şi gusturile iectări, sprijinite de Comi­
a sarcinilor de producţie. a studiat activitatea brigăzi­ mese rotunde, schimburi de gătirii politico-ideologice a ti­ — Ce v-a făcut să vă a- lor, să-i servească în cele tetul judeţean pentru cul­
Chemarea secretarului gene­ lor de tineret din Valea Jiu­ experienţă. Dintre acestea a- nerilor prin predare cores­ legefi această meserie ? mai bune condiţii. Citeşte tură şi educaţie socialistă,
ral al partidului pentru obţi­ lui, posibilităţile şi condiţiile mintim dezbaterea de la Pre­ punzătoare a cursurilor la în- — Am crescut în oraşul mult, îi place muzica yi In sînt miţiatorii unei ample
nerea unor rezultate superi­ ce le sînt asigurate pentru paraţia Petrila, referitoare la văţămîntul politic, dezbateri, Hunedoara, în care viaţa special poezia. acţiuni cultural-artistice cu
oare prevederilor maximale îndeplinirea angajamentelor „Disciplina tineretului în e puţin mai deosebită, sau — Vreţi să ne spuneţi un evidente valenţe educaţio­
ale planului a trezit în con­ asumate, afirmarea plenară muncă", simpozionul organi­ mese rotunde, schimburi de poate mie mi se părea, de- nale pentru tineri. Este
ştiinţa tinerilor din exploată­ a acestora In contextul acti- zat la E.M. Lupeni pe tema experienţă. cit în alte părţi, unde mă moment semnificativ ? vorba de „Simpozionul ar­
rile miniere, u- igroQ3Bmrai3aBgBESiaa8g3ii — i a l .......... .. Gazetele „Ti­ impresiona acel furnicar de — Prima zi de practică. telor". în cadrul căruia în I
zine, fabrici, o neretul şi pro­ oameni care construiau me­ Nu era aşa cum credeam incinta .,Proiecl-clubului“ \
adeziune depli­ ducţia" au da­ reu, care înnoiau totul, ca­ eu. A fost o zi grea, cu s-a deschis o expoziţie a j
nă care i-a de­ toria să publice re n-aveau răgaz. Atunci nu supraaglomeraţie (se pri­ pictorului reşiţean Vasile i
terminat să gin - RIAIIZM »HLII MAXIMALE ediţii cit mai înţelegeam prea bine ce se mise marfă) şi eu mă Gaidoş.
dească, să-şi o- bine gîndite, su­ întîmplă, dar mă simţeam descurcam greoi, aveam
rienteze astfel gestive atît în atrasă de aceşti oameni cu mişcări neîndemînatice prin­ Inedit apare însă faptul j
munca, incit ceea ce priveş­ chipurile aspre şi dîrze. In tre diversele tipuri de în­ că în sala de expoziţie au I
fiecare să facă te populariza­ O cheamă Liliana Buzdu­ jocurile de copii îmi imagi­ călţăminte. Am despe­ avut loc, de asemenea, ;
totul pentru rea elementu­ gan. Pasiunea ei pentru me­ nam cum o să fie cînd voi recheat atunci cîteva pe­ recitaluri de poezie din j
realizarea an­ lui pozitiv cit serie, după cum aveam să fi mare.. rechi. dar ce m-a făcut să creaţia membrilor cenaclu- j
gajamentelor a- şi a celui ne­ aflăm dăinuie încă din co­ cred că voi reuşi au fost în­ rilor literare „Lucian Bla- j
pilărie. cînd se visa prin­
Deşi e abia la început de
sumate în în­ gativ, devenind tre rafturi, servind oamenii. drum e convinsă că toate ţelegerea colectivului, sfatu­ i ga" şi „Albatros" însoţite j
tri­
adevărate
i de audiţii din muzica pre- j
trecerea socia­ A UIMIII VALIA bune pentru Anii au trecut şi iat-o pe cunoştinţele acumulate in rile pline de căldură pe j clasică în compania coru- j
listă. combaterea ne­ tînăra absolventă a Şcolii timpul şcolii vor fi puse în care mi le-au dat colegii, ; lui de cameră „Madrigal“, j
In programe­ ajunsurilor, mo­ profesionale comerciale din slujba oamenilor, că va de­ cu experienţa lor bogată, i Credem că întîlnirile tine- j
le de activităţi bilizarea tine­ Petroşani lucrind acolo un- veni un bun lucrător în co­ care m-au făcut încrezătoa­ ; rilor cu arta vor genera i
din acest trimestru au fost vităţii productive. Cu prilejul „Metode şi mijloace moderne retului la realizarea sarcinilor de-şi simţea chemarea de merţ, că oamenii vor fi mul­ discuţii utile, educative. ;
11
cuprinse acţiuni pentru dife­ adunărilor salariaţilor, tinerii de exploatare a cărbunelui , maximale de producţie. mică. Păşind pragul maga­ ţumiţi de ea. Colectivul ma­ re in mine. Şi am reuşit...
rite categorii de tineri în sco­ s-au angajat să presteze ore masa rotundă de la E.M. Băr­ Desigur, avem în vedere, zinului „Select“ nr. 4. din gazinului a făcut din Lilia­ ECATERINA SCHWARTZ
pul cunoaşterii sarcinilor de suplimentare la frontul de băteni : „Posibilităţile de re­ ca problemă majoră, perfec­ Deva, eşti plăcut impresio- na un lucrător corect, ama­ VIORICA CIORBAGIU corespondent voluntar
plan, a modalităţilor de înde­ lucru, să nu înregistreze ab­ ducere a consumului speci­ ţionarea în continuare a acti­
plinire corespunzătoare a a- senţe nemotivate sau abateri fic", concursurile „Intre me­ vităţii organelor şi organiza­ _______—_
cestora. De un real folos s-au de la normele obligatorii de tronom şi protecţia muncii" ţiilor U.T.C., legarea muncii
dovedit, în acest sens, întîlni- protecţie a muncii. Rezultate­ (E.M. Lupeni), ..Cartea tehni­ acestora de cerinţele produc­ .........1
rile organizate de către o se­ le obţinute pe primele luni că şi producţia" (F.F.A. „Vis- ţiei, sporirea spiritului de a-
rie de comitete U.T.C. de la ale acestui an sînt mulţu­ coza" Lupeni), ..Cel mai bun naliză şi combativitatea în Tendinţa firească de a munci
E.M. Lupeni, Preparaţia Lu- mitoare, fapt pentru care a- electrician şi chimist" (Ter­ luarea unor măsuri împotriva DISCUŢIE PE teme
peni, E.M. Uricani, E.M. Vul­ mintim numele cîtorva şefi mocentrala Paroşeni), „Cel acelor tineri care nu se în­
can, Preparaţia Coroeşti, E.M. de brigadă : Mihai Ceucă mai bun preparator" (Prepara- cadrează în normele activită­ DE ETICA
Petrila, Preparaţia Petrila şi (E.M. Uricani), Ilie Bogheanu ţia Coroeşti), dezbaterea ţii organizaţiei noastre. Vom mai bine
altele, cu conducători ai pro­ şi Vasile Popa (E.M. Vulcan), „Munca — o chestiune de o- insista ca întregul act'v să fie prin îmbrăcăminte şi po­
ceselor de producţie şi ai flu­ loan Mondoca şi Ionele O- noare" şi ancheta ..Ce fac ei mai mult -timp prezent în te­ Tineri din cadrul Ter­ doabă capilară. Cu arest
xurilor tehnologice. Aceştia prea (E.M. Lupeni), Mihai cînd absentează", desfăşurate mocentralei Mintia au par­
au vorbit uteciştilor despre a- Bocoş (E.M. Bărbăteni), Con­ la E.M. Uricani. ren, în întreprinderi şi la ticipat la o discuţie pe te­ prilej, s-a fărut o analiză
portul pe care trebuie să şi-l stantin Chiţoiu (E.M. Lonea) Dar, aşa cum este cunoscut, locurile de muncă, acolo un­ me de clică organizată de amănunţită a normelor de Pe dealul Chizid un nou Ca tinerii din brigada lui
aducă la realizarea sarcinilor şi alţii. Brigăzile conduse de nu în toate exploatările s-au de se hotărăşte soarta pro­ comitetul de partid pe în­ comportament cuprinse in microraion al Hunedoarei Vasile Groza sînt şi ceilalţi
maximale de producţie, căile aceşti mineri şi-au îndeplinit obţinut rezultate mulţumitoa­ ducţiei, pentru a cunoaşte treprindere, împreună cu programul educaţional al prinde contur La înălţarea din cadrul lotului. Iar pentru
de creştere a eficienţei între­ şi depăşit sarcinile lună de re pe primele luni ale anului. cauzele, lipsurile concrete ale comitetele U.T.C. şi cel al partidului. subliniindu-se lui sînt concentrate însem­ ca munca lor să dea roade
gii activităţi economice şi so­ lună, fiind în acelaşi timp a- Aceasta se datoreşte şi faptu­ sindicatului. Abordarea li­ necesitatea ca, nu numai nate forţe, oameni şi utilaje, se pregătesc continuu. După
devărate şcoli de educare co­ fiecărei organizaţii U.T.C. şi prin muncă ci şi prin com­ aparţinînd şantierului IV al cum relatează tovarăşul Ion
ciale. Organizaţiile U.T.C. nr. lui că un număr destul de
munistă a tinerilor nou anga­ mare de tineri absentează de a putea hotărî asupra celor nei astfel do acţiuni s-a fă­ portament, tînărul zilelor T.C.M.M.H. Un aport însemnat Racolţea, mulţi dintre ute­
1 şi nr. 2 din cadrul E.M. Pa- jaţi. Organizaţiile U.T.C. au la serviciu, dau lucrări de mai adecvate modalităţi de cut simţită datorită faptu­ îşi aduc alături de vîrstnici ciştii din lot urmează cursu­
roşeni, secţiile spălare 1 şi 2 acordat, în acelaşi timp, un slabă calitate, nu folosesc cu acţiune. lui că, în ultimul timp, u- noastre să fie exemplu. tinerii. rile secţiei serale a şcolii
de la preparaţiile Lupeni şi loc prioritar activităţii de a- chibzuinţă timpul de lucru. nii tineri, puţini Ia număr, Asemenea discuţii sînt o In întrecerea socialistă, profesionale sau sînt înscrişi
provizionare ritmică a brigă­ dovadă a atenţiei ce se a- brigada de instalatori condu­ la cursurile de calificare de
Coroeşti, sectoarele II şi III Faptul se întîlneşte mai ales NICOLAE HANEŞ au avut abateri de Ia nor­
zilor, organizînd acţiuni de la exploatările miniere de la cordă educării tinerilor din să de Vasile Groza a figu­ scurtă durată, pregătindu-se
ale E.M. Lupeni, sectorul IV muncă patriotică pentru în­ Bărbăteni, Livezeni, Aninoa- prim-secretar mele generale de compor­ cadrul Termocentralei Min­ rat, an de an, fruntaşă pe lo­ în meseriile de zidari, insta­
al E.M. Lonea s-au preocupat cărcarea de material lemnos, sa, Dîlja, Lupeni. Dezbaterea al Comitetului municipal tament, „ţinind cu tot dina­ tia în spiritul moralei co­ tul II. La data vizitei noas­ latori, caloriferişti, electri­
să invite In mijlocul tinerilor armături. acestor aspecte în cadrul a- Petroşani al U.T.C. dinsul să insă în evidenţă" muniste, muncitoreşti. tre lucra la devierea unei cieni. Alţii, deşi ziua de
conducte de gaz, muncă grea, muncă pe şantier este încăr­
ce solicită atît efort fizic cit cată, urmează cursurile liceu­
şi cunoştinţe profesionale te­ lui de cultură generală, sec­
r meinice. Printre membrii ei ţia serală. La aceştia, cele
două noţiuni — a învăţa şi
figurează mulţi tineri. Amin­
tim pe Ion Racolţea, loan a munci, a-ţi desăvîrşi cu­
Obada, Marcel Vicoveanu, noştinţele teoretice şi practi­
Participare activă la Gheorghe Mulţescu, Elena ce — se îmbină armonios.
Tagă. Despre căutările lor în a
Primul este secretarul or­ descoperi secretele meseriei
onorarea obligaţiilor ce ganizaţiei U.T.C. pe lot. Cu vorbesc fişele de la biblio­
clin
teca trustului şi a celei
toţii acţionează uniţi, ca in­
tr-un adevărat colectiv mun­ cadrul clubului „Construc­
citoresc, în care fiecare cau­ torul". Sînt consultate în
revin S.M.A, tă să se ridice Ia înălţimea special monografiile meseri­
sarcinilor pe care le are de
ilor lucrătorilor din construc­
îndeplinit în acest an, hotă- ţii.
rîtor pentru realizarea cinci­ „Fără a pune nici un mo­
In cadrul staţiunii noastre, ponderea salariaţilor nalului înainte de termen. ment la îndoială buna inten­
o deţin tinerii. Ceea ce aş vrea să relev e însă Munca le este dublată de o ţie a celor care studiază, sub­
participarea matură, responsabilă a majorităţii tine­ reală dăruire. Dacă i-ai în­ liniază acelaşi interlocutor,
rilor la realizarea sarcinilor de producţie. Principa­ treba pe oricare dintre ei ne-am interesat şi de modul
lul obiectiv al acestei perioade a fost terminarea la (unii sînt mai nou veniţi, în care frecventează cursu­
timp şi de calitate a reparaţiilor la maşinile agricole alţii au împlinit 9 ani în a- rile, ce rezultate obţin. Regu­
pentru ca, în campania de primăvară, acestea să lu­ ceastă formaţie de lucru) cum laritatea cu care se prezintă
creze din plin fără surprizele unor defecţiuni. au reuşit să se adapteze vie­ la ore, notele vin să confir­
Mobilizaţi de organizaţia U.T.C., sub îndrumarea ţii de şantier ar răspunde
organizaţiei de partid, tinerii au contribuit efectiv Ia simplu : „E o muncă deose­ me strădania lor de pc şan­
reducerea timpului de imobilizare în reparaţii a uti­ bită dar şi satisfacţiile sînt tier, rezultatele cu care apli­
lajelor cu 10 la sută. La aceasta a contribuit apli­ Tinerii din fotografie sînt fruntaşi în muncă pe şantierul lotului 24 Simeria, aparţinînd Trustului de construcţii JDeva. Se deosebite. Şi cu toate condi­ că cunoştinţele profesionale
carea cunoştinţelor dobîndite în cadrul învăţămîn- numesc Maria Romcrghea (zugrav), loan lacob (mozaicar). Marin Ceauşu (instalator sanitar şi încălzire), Nicolae Şutu (zidar). ţiile grele n-am merge să acumulate, concretizate în ca­
lului profesional din perioada de iarnă. S-a înregis­ lucrăm în altă parte". litatea lucrărilor pe care Ie
trat, in acelaşi timp, o reducere a preţului de cost
a reparaţiilor la principalele subansamble ale utila­ execută" Un exemplu este
jelor prin recondiţionarea pieselor in proporţie de edificator în. acest sens. Anul
12 la sută. Concretizări în filiera Succese în îndeplinirea pianuiui trecut a trebuit montată în
Ca răspuns la chemarea lansată de organizaţia zona în care se lucra con­
U.T.C. de la S.M.A. Haţeg, privitor Ia prelungirea Brigada condusă dc Tibor post dc peste 11 tone. Membrii
duratei de funcţionare a unor tractoare ce urmau învătămînt-producţie Vad, de la E.M. Deva, în care brigăzii acordă, în acelaşi timp, ducta premo, poate cea mai
a fi casate, avînd vîrsta industrială îndeplinită, prin majoritatea membrilor o for­ atenţie îmbunătăţirii calităţii grea lucrare pe care o aveau
recondiţionarea pieselor, noi uteciştii, alături de cei­ ■j $ s mează tinerii, a înregistrat, pe minereului, micşorînd diluţia. de de executat instalatorii. Bine
sarcinilor
Depăşiri
ale
luna in curs, o depăşire a sar­
lalţi salariaţi, am liotărît să menţinem în exploatare Dezideratul orientării învă- cu utilajul şi fluxul produc­ fio, Aurel Stanciu, Nicolae cinilor de plan Ia zi de 3.5 la plan au înregistrat şi brigăzile pregătiţi, tinerii au efectuat
prin reparaţiile făcute toate cele şase tractoare ţămîntului superior minier tiv la preparaţia Coroeşti. U- Ştefănescu, Vasile Gaiducov sută. De notat este faplul că, de la pregătiri, conduse de A-
dam
Parpalea.
Ştefan
şi
UTQS-27. Şi angajamentul ni l-am respectat întoc­ spre producţie, spre rezolva­ zina de utilaj minier din Pe­ din anul IV-mine. folosind metoda de exploatare Prima Rotea depăşit sarcinile cu lucrarea la timp şi de bună
şi-a
mai. rea unor probleme pe care troşani a găzduit studenţii a- Probleme de foraj legale de cu surpare în subetaje, obţine 2 ii la sută şl a doua cu 4,9 la calitate.
Dînd dovadă de o temeinică pregătire profesio­ aceasta le ridică, şi-a găsit nului 11-ingineri de la facul­ ramura minieră au fost abor­ o productivitate a muncii pe sută.
nală, îndemînare în conducerea tractorului, la faza expresie în practica efectuată tatea dc electromecanică mi­ date de colectivul de cercetare B. MIRCESCU
judeţeană a „Olimpiadei mecanizatorilor" tînărul de curînd dc către studenţii nieră, precum şi pe cei din din cadrul catedrei de tehni­
Ilie Dumitraş a ocupat locul trei. Alături de el, la Institutului de mine din Pe­ grupa 1 172 a anului II-ingi- că minieră, unde sînt antre­
faza pe S.M.A., s-au evidenţiat în mod special şi u- troşani în diferite unităţi pro­ neri, de la facultatea dc mine. naţi studenţi din anul Ul-in-
teciştii Gheorghe Povîrjan, Nicolae Lungu ş.a. De­ ductive dc profil din judeţ. Latura de cercetare ştiinţi­ gincri ai facultăţii dc mine.
altfel, pentru activitatea desfăşurată, uteciştii din O contribuţie însemnată la fică şi-a găsit echivalenţa în Studenţi ca Vasile Avram, Cînd superficialitatea îşi iasă
organizaţia noastră au fost evidenţiaţi şi cu ocazia pregătirea tehnico-productivă munca unor colective mixte Aurel Cercel, Violeta Rusan,
adunării generale a salariaţilor din unitate. Cu acesţ a viitorilor ingineri a consti­ formate din studenţi şi cadre Constantin Florescu din gru­
prilej, tovarăşului Ilie Dumitraş i-a fost înmînată tuit-o prezenţa lor activă la didactice. Conţinutul tematic pa 1 167 a anului IV-mine au
diploma şi distincţia de fruntaş în producţie. exploatările miniere din Va­ a fost orientat spre rezolva­ fost cooptaţi în vederea re­ amprenta asupra activităţii
Campania de primăvară bate la uşă. Tinerii sînt lea Jiului. La E.M. Aninoasa rea unor probleme concrete zolvării unor probleme teh-
conştienţi de munca intensă care îi aşteaptă. Penlru a făcut practică grupa 1 167 din diferite întreprinderi şi nico-economice şi de securita­
a veni în sprijinul ţăranilor cooperatori, cu ocazia din anul IV-ingineri, la E.M. zone economice. Se eviden­ te minieră la S.C.S.M. Petro­ propagandistului şi secretarului
instruirii tuturor salariaţilor de la S.M.A. Dobra Petrila, anul II-subingineri. ţiază acţiunea de definitivare şani
penlru buna desfăşurare a lucrărilor agricole din Alte grupe de studenţi din a lucrărilor privind studiul Legătura reală, concretă a
campanie, tinerii mecanizatori, dînd glas măsurilor anii III au efectuat practica proprietăţilor rocilor din zo­ învăţămîntului superior cu Măsurile cuprinse în docu­ nerală „Dr. Petru Groza" De­ „mai roză" nu se întîlneşte
cuprinse în recentele documente de partid, s-au an­ la Deva sau la Uzina de pre­ na unor viitoare baraje hidro­ producţia şi-a găsit aşadar, mentele dc partid şi de stat, va In cadrul temelor aduse nici la I.I.L. Brad, Şcoala
gajat să execute cit mai multe lucrări mecanizate şi parare Barza. Un grup de tehnice. Colectivul mixt, al­ sfere de împlinire printre stu­ în hotărîrile adoptate de Con­ în dezbatere predomină ace­
de cea mai bună calitate. studenţi din anul IV-prepa- cătuit la nivelul catedrei de denţii institutului de mine. ferinţa judeţeană a U.T.C. în le probleme care tratează profesională Gurabarza şi co­
Ing. MAR1US CH1RA rare, printre care Maria Fră- mecanică a rocilor a cuprins, scopul îmbunătăţirii conţinu­ dezvoltarea României socia­ operativa „Mureşul" Deva,
ţilă, Nguyen Phoc Trong, Gh. printre alţii, şi pe studenţii ION GIF-DEAC undo cursurile nu cunosc o
Popescu, au făcut cunoştinţă Ion Tănase, anul IV-topogra- student - I.M. Petroşani tului şi formelor de desfăşu­ liste, perspectivele, eroismul desfăşurare normală.
rare a învăţămîntului politic, cotidian al oamenilor muncii Oare ce or fi gîndind pro­
au condus în majoritatea or­ din ţară, al hunedorenilor. pagandiştii, dar mai’ cu sea­
ganizaţiilor de tineret la dez­ Permanente referiri se fac la mă secretarii acestor orga­
bateri vii, concrete şi eficien­ succesele, dar şi la lipsurile nizaţii, care nu se preocupă
INFORMAŢII DIN ORGANIZAŢIILE U.T.C te, legate în primul rînc! de cu răspunderea ce trebuie să
de
pro­
realizarea
sarcinilor
pe
de
utecişti,
caracterizeze
ducţie, au contribuit la creş­
terea nivelului de cunoştinţe pregătirea politico-ideologică
a tinerilor pe care îi conduc ?
politice ale uteciştilor, la spo­ Învăîămîntui politic Verbal se ascund după tot fe­
nară a clasei muncitoare, a
Cursori politice întregului popor. Conferinţa cercetare" la care au fost ţii de matematică, chimie cişti, fete şi băieţi care. în rirea combativităţii lor revo­ în unele organizaţii lul de motive, care de care
Un
cadru
luţionare.
adecvat
mai
neîntemeiate.
Cînd
invitaţi să participe mem­
prealabil, au consultat bro­
au
şi fizică.
Naţională despre creşterea bri ai activelor U.T.C. din O atenţie deosebită s-a şuri şi materiale cuprin- bunei pregătiri a dezbaterilor fost aleşi in aceste funcţii,
La Hunedoara s-au des­ rolului conducător al parti­ municipiu, conducători ai acordat modalităţilor folo­ zînd principalele reguli de l-au constituit centrele de in­ ale U.T.C. colectivele de tineri le-au a-
chis cursuri destinate ridică­ dului în etapa actuală. Con­ proceselor de producţie din site în orientarea şcolară comportament în societate formare şi documentare ce rătat încredere în capacitatea
rii nivelului de cunoştinţe po- ducerea de către partid — unităţi economice. şi profesională a elevilor şi familie, modul cum se au luat fiinţă în multe loca­ lor politică şi organizatorică.
litico-ideologice ale membri­ principiu suprem al întregii înspre meserii deficitare în procedează în diverse si­ lităţi urbane şi rurale din ju­ Munca pe care o desfăşoară,
lor activelor U.T.C. din raza activităţi a U.T.C.“. In cadrul dezbaterii au judeţ, necesitatea intensifi­ tuaţii pentru ca tinerii să deţ. La sediul acestora, s-au însă, nu se ridică nici pe de­
municipiului. pregătirii lor fost abordate probleme cării muncii in acest sec­ aibă o conduită şi ţinută aflat mereu propagandişti bi­ ce mai persistă în colectivele parte la nivelul sarcinilor în­
mai temeinice pentru condu­ 'k privind desfăşurarea prac­ tor pentru ca absolvenţii demne. ne pregătiţi, care răspund di­ de muncă proprii, la cunoaş­ credinţate.
cerea competentă a întregii Un curs politic al U.T.C. ticii în producţie, activita­ de şcoli să se simtă cu a- verselor întrebări ale cursan­ terea sarcinilor de producţie Mai sînt doar două luni pî-
activităţi a organizaţiilor de cu o singură secţie — con­ tea tehnico-productivă in devărat atraşi spre mese­ In final, primele trei ţilor, contribuind la o_ mai personale. nă la închiderea cursurilor
tinerel. strucţie U.T.C. — s-a des­ atelierele-şcoală, în rezultate­ riile direct productive. locuri au fost ocupate in bună lămurire a noţiunilor. Există, însă, şi unele orga­ învăţămintului politic U.T.C.
le
cercurile
obţinute
ordine de muncitoarele Fc-
In acest scop ou fost orga­ chis şi la Deva pe Ungă Ca­ tehnice şi pe obiecte, mun­ licia Borza, Rafila Frăţilă Prezenţa activă a propa­ nizaţii, din cele pe care le-am Se impune ca în perioada ca­
nizate trei secţii : construcţie binetul judeţean de partid. ca de cercetare in labora­ şi blănarul Ilie Tudose. Pe gandiştilor s-a făcut simţită vizitat, unde situaţia apare re urmează birourile organi­
în timpul cursurilor şi dezba­
U.T.C.. propagandă U.T.C.. ti­ toare şi producţie. Au fost „De mîriă lingă întrecerea în sine, terilor, de munca lor, do me­ extrem de decalată faţă de zaţiilor de tineret să mani­
neret muncitoresc. In cadrul Dezbatere discutate realizările şi ne­ concursul a constituit un todele şi mijloacele folosite cea amintită. Ceea ce tronea­ feste o exigenţă sporită faţă
cursurilor x'or avea loc, bi­ ajunsurile ce se semnalea­ co polifefea“ bun şi util prilej de in­ depinzînd în mare măsură ză în desfăşurarea învăţămîn­ de recuperarea temelor pro­
i
lunar, expuneri, dezbateri, în- Comitetul municipal Pe­ ză în domeniul patronaju­ struire şi educare a tu­ înţelegerea, eficienţa. în ulti­ tului politic de aici e o sta­ puse, faţă de desfăşurarea, în
tîlniri eu activişti de partid lui. al colaborării între Organizaţia de tineret turor celor treizeci şi şase mă instanţă, a învăţămîntului re de rămînere în urmă şi continuare, cu regularitate a
şi de stat. cadre de conduce­ troşani al U.T.C. a organi­ întreprinderi şi şcoli, mo­ din cadrul secţiei şube a de utecişti din organizaţia politic. Afirmînd acest lucru, lipsă de răspundere. La ..Mar­ cursurilor şi dezbaterilor.
re din diverse unităţi econo­ zat o dezbatere pe tema dalităţile de desfăşurare a fabricii noastre a organi­ secţiei. ne gindim la bunele rezulta­ mura" Simeria, de exemplu, Sînt chemaţi să o asigure în
mice. „Rolul organizaţiilor U.T.C. concursurilor „Cunoaşteţi zat, de curînd, un con­ te, la regularitatea cu care se după deschiderea celor două primul rînd propagandiştii şi
Prima temă prezenta­ curs gen „Cine ştie. cîşligă“ ELENA BRÎNDUŞA desfăşoară cursurile în orga­ cursuri, prezentarea temelor secretarii organizaţiilor U,T.C.
tă s-a intitulat : „P.C.R. din şcoli şi facultăţi în meseriile ?“ şi „Tehnium", pe tema „De mină cu po­ secretara comitetului U.T.C. nizaţiile U.T.C. de la T.C.M.M. propuse a încetat. La I.P.B.
prefabricate,
Bîrcea,
secţia
— partid ma.rxist-le.ni- pregătirea elevilor şi stu­ activitatea societăţilor şti­ liteţea". întrecerea a adus de la Fabrica Hunedoara, U.M.M.R. Sime­ s-au expus doar două teme, TIBERIU 3UR2A
nist, avangarda revoluţio­ denţilor penlru producţie şi inţifice ale elevilor cu sec­ in faţa juriului şase ute­ „Vidra" Grăştie ria. I.M. Barza’, liceele de cul­ iar la secţiile carcase şi pre- activist al Comitetului
tură generală Gurabaraza, Si­ mo învăţămîntul politic încă judeţean al U.T.C.
meria, pedagogic şi Şcoala ge- nici nu s-a deschis. O situaţie
M, BODEA