Page 71 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 658 ® MIERCURI 21 MARTIE 1973 3

Prezuta conştienta a omului în mediul CÂRTEA ■ SCENA ■ DISCUL a ECRANUL

ambiant—o îndatorire de onoare F I L M „Războiul lui Murphy"

Esenţa filmului de excep­ tunci cînd se semnează ac­ ricesc, Yates adoptă un Philippe Noiret creează
(Urmare din pag. 1) în anumite condiţii cu sco­ najare a Parcului Naţional ţie al lui Peter Yates, inspi­ tul de capitulare, ne pare principiu cutezător puritan, perechea altfel constituită şi
puri recreative şi educative. Retezat în aşa fel îneît aces­ rat din romanul omonim al inteligibil şi justificat faptul lăsînd să se evidenţieze în totuşi complementară a lui
Am insistat mai multr asu­ ta să-şi îndeplinească rolul că Murphy nu consideră puritatea sa cristalină ideea Murphy, fără cusur, convin­
buie să le întreprindă în con­ său major, cultural-educativ, lui Stirling Silliphant, este
sens cu amplul program de pra acestor precizări întrucît păstrîndu-se la parametrii va­ o dramatică interogaţie : mesajul radiodifuzat mo­ umanistă care străbate po­ gător. Sian Phillips, deşi îşi
păstrare a naturii în formele judeţul nostru găzduieşte sin­ lorici iniţiali. Se acordă a- Cînd oare se termină răz­ mentul final al misiunii sa­ vestirea. depăşeşte funcţia in struc­
gurul parc naţional al ţării
ei complexe, aşa cum a fost tenţie, în acest sens, organi­ boiul ? Cunoaştem prea bi­ le. El nu a terminat, pentru Peter O’Toole, protagonis­ tura povestirii, este Ia fel
cunoscută de secole, aşa cum — cu o vechime mai mare ne urmările războiului ca să că nu a putut încă termina tul filmului, concretizează de bună în rolul doctoriţei
Naţional
Parcul
decît
din
avem datoria să o transmi­ zării turismului, prin pa­ In secţia de fabricat unt a ne amăgim cu gîndul, cum războiul său de o persoană nemijlocit viziunea lui Ya­ misionare, ca şi Horst Jan-
tem urmaşilor. Tatra, sau decît multe alte nouri instructive cu indicaţii întreprinderii de industriali­ că războiul s-ar termina cu Pentru că războiul său nu tes. Marele actor britanic son, comandantul submari­
parcuri naţionale din Europa toponimice, detalii privind zare a laptelui Simerla mun­ ultima împuşcătură. Murphy este o chestiune particula­ este copleşitor in rolul titu­ nului german.
Deosebit de utile s-au do­ — Parcul Naţional Retezat. diferite ecosisteme ş.a., con­ citoarea Elisabeta Zudor e este unul din soldaţii ano­ ră, ci un act justiţiar isto­ lar. Evoluţia simplă, lipsită „Războiul lui Murphy” se
vedit a fi şi precizările ter­ Rezervaţiile naturale ştiinţi­ struirea unor porţi simbolice foarte apreciată pentru hăr­ nimi ai războiului, unul din ric. Murphy şi-a primit via­ de orice poză a lui Peter desfăşoară în Venezuela, la
nicia sa.
minologice şi tehnice. In a- fice, cu scopuri speciale, cele la principalele puncte dç ac­ milioanele de adepţi ai pă­ ţa de la destin ca zălog, O’Toole este un exemplu de tropice, undeva la revărsa­
cest sens a fost reamintit în care sînt admise interven­ ces, editarea de pliante, cul­ cii. Dacă ar fi căzut, el ar pentru a răscumpăra pieirea interpretare actoricească rea rîului Orinoco. Dar cit
dreptul consiliului de a pro­ ţiile economice, formează tivarea la cetăţeni şi îndeo­ fi azi Soldatul Necunoscut martirilor. El nu se poate modernă, interiorizată, ba­ de aproape simţim de noi
pune şi a pune sub ocrotire parcurile naturale. Ne-am sebi în rîndul tinerei gene­ pe soclul unui monument opri pe acest drum al mi­ această istorie zguduitoare !
toate staţiunile de interes oprit şi asupra acestei preci­ raţii a unei atitudini demne Spectacol ridicat întru pomenirea e- siunii de conştiinţă, chiar zată pe adinei coordonate
natural din judeţ, dreptul de zări întrucît în agenda de în faţa valorilor fără egal, roilor. Dar voinţa incalcu­ dacă au amuţit în lume tu­ psihologice. AL COVACI
a completa cu noi obiective lucru a Consiliului judeţean pe care natura le oferă cu folcloric labilă a destinului îi hără­ nurile vrăjmăşiei.
lista rezervaţiilor naturale Hunedoara de îndrumare generozitate în vetrele hu- zeşte lui Murphy viaţa, pre­ Filmul — deşi conţine
consacrate definitiv. Intere­ pentru ocrotirea naturii fi­ nedorene. De' curînd, formaţiile j cum şi cumplita încercare faptologia morţii în diverse
santă a fost şi rememorarea gurează drept obiectiv de de a fi martorul cruzimii ipostaze — poartă în sine
definiţiilor şi nomenclatorului maximă importanţă crearea Cu acelaşi prilej s-au sta­ artistice de amatori ale din ; infinite a naziştilor: cel pecetea umanismului cel Edâforiaie
cultural
Căminului
clasificărilor adoptate de U- primului parc judeţean în bilit sarcinile privind obiec­ Ccrbia au prezentat, pe de-al doilea supravieţuitor mai autentic. Murphy este • Un adevărat eveniment editorial: „Dicţionar de Idei lite­
tivele curente şi de perspec­
niunea Internaţională de zona munţilor Orăştiei, de tivă ale consiliului, necesita­ scena căminului cultu­ al naufragiului, provocat de omul cel mai simplu şi mai rare“ — volumul 1 de Adrian Marino. Apărut la Editura „Emi-
la Grădiştea Muncelului pînă submarinul german, este paşnic posibil al lumii. Şi nescu“, dicţionarul, cuprinzînd literele A—G, se recomandă atît
Conservare a Naturii — defi­ tea colaborării cu Frontul U- ral din localitate, un prin ţinuta tehnică, dar mai mult prin valoarea intrinsecă, fiind
la zona carstică Cioclovina, reuşit spectacol folclo- împuşcat pe patul de spi­ totuşi, pe umerii săi cade prima lucrare de acest gen în critica română, şi printre puţinele
niţii formulate cu patru de­ incluzînd formaţiuni de in­ nităţii Socialiste şi cu alte | ric. De un mare succes i tal. Acest fapt — care ani­ povara terminării cumplitu­ pe plan internaţional.
organizaţii de masă sau ob­
cenii în urmă de reputatul teres istoric, etnografic, speo­ şteşti. s-a bucurat în spectacol ; hilează în Murphy şi ultima lui incendiu mondial, nu de • Alte apariţii : „Umbra faptei" — versuri de Doina Sălăjan
(„Cartea
„Cumplita
Geor-
savant român Emil Racoviţă. logic, antropologic ş.a. grupul vocal format din ; fărîmă de credinţă în răz­ el început. Din această pri­ ge Alboiu Românească“); Românească“); apoteoză“ — în versuri de prieteni“
(„Cartea
cinci
„Belgradul
Judeţul Hunedoara, impor­ In încheierea lucrărilor boi, ca înfruntare dintre ad­ cină, Murphy primeşte, re­
Spre exemplu, prin parcuri plenarei Consiliului judeţean Olga Mădăluţă, Dorina j versari necunoscuţi — tre­ almente, dimensiunile unui — de Nichita Stănescu (Editura „Dacia“).
tant pivot industrial al ţă­ Cişmaş, Maria Pau, E-
naţionale se determină terito­ rii, e bogat şi în rezervaţii de îndrumare pentru ocroti­ j lena Ursulescu, Dorina ! zeşte în mecanicul de avia­ erou de basm folcloric, în-
riile relativ extinse cuprin- naturale generale, naturale rea naturii, a luat cuvîntul Coliniac, Marieta Toma, ţie o dorinţă de răzbunare corporind, cu alte cuvinte, Spectacole
zînd unul sau mai multe e- particulare, geologice, bota­ tovarăşul David Lazăr, se­ Dorica Dura, Eleonora înflăcărată şi disperată! simbolica esenţă a dreptăţii,
nice, speologice ş.a., multe cretar al Comitetului jude­ Dar acest fanatism, această a acelei dreptăţi care este, o Continuă turneul în judeţ al formaţiei „Vilccanca", cu pro­
cosisteme puţin sau chiar ne­ Stăniş, Elena Stan. Un | paroxistă manifestare a în fond, o ştim bine, atît de gramul „Vilcea. cîntecele tale“: 21 martie la Vălişoara şi Brănlş-
dintre ele formînd obiective ţean de partid, vicepreşedin­ ca: 22 martie — Vaţa şi Baia de Criş; 23 martie — Orăştie.
modificate de exploatarea o- de ocrotire, conservare şi te al Comitetului executiv al ; aport deosebit Ia reuşi­ principiului dinte pentru pură şi atît de simplă. o Teatrul dramatic din Baia Mare prezintă miine, la Deva,
lui
Yates
Filmul
Peter
mului, cu specii, staţiuni cercetare a Consiliului jude­ Consiliului popular judeţean. ta spectacolului şi l-au dinte, se asociază în Mur­ este şi palpitant. Regia este spectacoJul „Avram lancu“.
adus taraful, soliştii in­
phy ca o judecată lucidă şi
e
reprezentaţiile
După
din
Deva
scenele
pe
geomorfologice, botanice ş.a. ţean de îndrumare pentru o- S-a conturat, încă o dată, strumentişti şi vocali rece. Conştient de realele magistrală. S-ar putea scrie revista „Muşchetarii măgăriei sale“, a Teatrului din Constanţa, şi Hunedoara,
crotirea naturii. Se numără, cu prilejul acestei şedinţe va fi prezentă astăzi la Petroşani.
de interes special din punct i Gheorghe Căldăraş — raporturi de forţă, Murphy un tratat despre felul cum
printre acestea, Cheile Cri- plenare, caracterul de lucru
de vedere ştiinţific, educativ, vadiei, Fîneţele cu narcise, al consiliului, hotărît să ur­ ! vioară, Emil Jeleri — loveşte cînd e convins de Yates gradează, ascute, pînă Pentru melomani
în care cea mai înaltă auto­ Tecur, Şura Mare, Pădurea mărească toate acţiunile pri­ j dirijor şi vioară, Ion maxima eficacitate a acţiu­ la explozie, tensiunea sec­
i Ursulescu şi Iosif Coli-
devine
evi­
Aici
nii sale. Prin urmare, Mur­
venţelor.
ritate a ţării a luat măsuri Cbizicl ş.a. vind ocrotirea naturii, a- i niac — vioară, Iulius phy voieşte ca răzbunarea dentă şi excelenta muncă a o S-a pus în vinzare discul EDC — 10291, care cuprinde mu­
Un loc esenţial în dezbate­ ceasta printr-o activitate şti­ zică interpretată de formaţia „Dentes“. Din repertoriu: „Iarna pe i
pentru respectarea integrală ; Gomboş şi Mircea Gom- sa să devină un aport func­ operatorului Douglas Slo-
rea membrilor consiliului l-a inţifică de largă competenţă, uliţă', „Rapsodie de toamnă“, „Cîntec de leagăn" şi „Ce te le- j
a valorilor existente şi a că­ ocupat găsirea modalităţilor prin operativitate şi promp­ j boş — taragot, Nicolae ; ţional în mecanismul care combe, care conferă scene­ geni, codrule". Voci — Marian Costache, Adrian Covaci şi Ionel j
Sabău.
ror vizitare este autorizată optime şi operative de ame- titudine în intervenţii. Roman — saxafon, Io- I striveşte trufia dementă a lor de luptă, desfăşurate in • Apreciata formaţie „Tropical Fiesta", condusă de Evoko j
• ncl Matinca, Dorin Mă- | pseudonibelungilor. aer, pe ape şi pe uscat, o Evis şi Charlie Perriere care ne-a vizitat ţara anul trecut, a im­
i dălulă, şi Cornel Mariş Intorcîndu-se la ideea că ‘neştirbită autenticitate. primat la „Electrecord" discul „stereo-mono" S.T.M. EDE — 0780.
i — acordeon, Nicolae ! războiul nu se termină a- In privinţa jocului acto­
: Martin — contrabas. j
Contractarea de materii şi materiale
Duminică vor lua startul în — Ţinînd cont că în seria
Corvid HiieÉara priveşte ce încredere
sînt
echipe
de
nu acoperă în toate unităţile returul campionatului şi echi­ noastră valoare, 7-8 care oricînd
pele divizionare care activea­
bună
ză în eşalonul secund. Corvi- pot activa în divizia naţiona­
nul Hunedoara — singura re­ lă A, mă aştept la o dispută
sarcinile de plan prezentantă a judeţului nos­ foarte aprigă. Tocmai de a-
tru în divizia B — va juca ceea, am căutat ca echipa
pe teren propriu cu echipa reluarea campionatului Corvinul să fie pregătită cît
(Urmare din pag. 1) materialele de construcţii, o- tractelor în funcţie de înce­ Metrom Braşov. Hunedorenii mai bine, atingînd la ora ac­
ţelurile aliate pentru scule, perea perioadei de plan şi au folosit din plin perioada tuală un procentaj de 80—90
animale vii şi lapte pentru specificul producţiei. Tocmai de pregătire, susţinînd nume­ pregătirea necesară pentru care — susţinute cu echipe ritz, Coiculescu, Stan, Matei, la sută din toţi factorii an­
dustrie locală Deva şi altele, întreprinderile de industria­ în această direcţie ar trebui roase jocuri de verificare şi partidele din retur ? de toate categoriile — am pu­ Mercea, Cîrlea, Popescu, Popa trenamentului, fapt care îmi
la care necesarul pc trimes­ lizare a cărnii şi laptelui. La luate măsurile de rigoare. pentru omogenizarea forma­ — Fără îndoială că da. Atît tut să-mi cunosc mai bine e- Remus, Muţiu, Munteanu, dă posibilitatea ca în perioa­
trul II nu este asigurat cu întreprinderile de industrie Pentru accelerarea ritmului ţiei de bază. conducerea clubului cît şi levii, am putut să le îmbo­ Csergo, Cojocaru, Stoica, da scurtă pe care o mai avem
contracte şi comenzi decît în­ locală nu sînt încă contracta­ de încheiere a operaţiunilor secţia de fotbal au făcut to­ Giurgiu (care a revenit din pînă la începerea campiona­
tre 40—60 la sută, iar la în­ te Ia nivelul necesarului ţea­ de contractare este necesar In dorinţa de a afla răs­ tul pentru ca echipa noastră scurta plimbare făcută la tului echipa să atingă poten­
treprinderea „Marmura" Si- va de construcţii, profilele să se ceară sprijinul organe­ puns la întrebările fireşti pe — care de fapt şi de drept Cluj), Ştefănescu, Dobre, Gă- ţialul maxim încă de la pri­
meria şi întreprinderea de in­ grele, mijlocii şi uşoare, an­ lor tutelare, să se facă inter­ care şi le pun iubitorii fot­ reprezintă pe terenul dc sport lan (de la echipa de juniori), mul joc oficial.
dustrie locală Orăştie gradul velopele auto, materialele venţii directe la Ministerul A- balului hunedorean legato de harnicul colectiv dc muncă al la care s-au mai adăugat ata­
de contractare pe trimestrul chimice, feronerii pentru mo­ provizionării Tehnico-Materia- evoluţia echipei Gorvinul în combinatului hunedorean — cantul Goia, de la Gloria Bis­ In ce mă priveşte, am de­
¡II este sub 40 la sută. Nu bilă şi altele le şi Controlului Gospodăririi partea a doua a campionatu­ să-şi desfăşoare programul dc găţesc cunoştinţele teoretice, triţa, şi Lazăr, de la Flacăra plina convingere că formaţia
sînt asigurate-cu contracte în Fondurilor Fixe, să -se stabi­ lui, ne-am adresat antrenoru- pregătire în. condiţii optime. să Ie asigur o pregătire teh­ roşie Bucureşti. Cu aceşti bă­ cu care voi începe campiona­
cantităţi corespunzătoare ca­ Conducerile întreprinderi­ lească legături directe prin 1 ui N1 cblăe' Voiheseti,' revenit Am beneficiat de o perioadă nică şl tactică corespunzătoa­ ieţi sper ca în urma pregăti­ tul, toţi jucătorii din lot, se
blul de forţă, anvelopele şi lor care nu au încă contrac­ delegaţi cu coordonatorii de după 15 ani la conducerea de‘ pregătire comună la Si­ re pentru fiecare post în par­ rilor făcute să realizez un vor .mobiliza, vor face mai
benzile transportoare, profilc- tele încheiate au neglijat în balanţe materiale sau direct tehnică a formaţiei în care naia, iar la Hunedoara am te şi echipă în general. substanţial salt calitativ, atît mult decît pînă acum pentru
a realiza jocuri frumoase şi
primul rînd modul cum vor
le şi tabla pentru unităţile realiza unităţile respective cu întreprinderile furnizoare a jucat aproape 7 ani. avut asigurate toate condiţii­ — Acum este rîndul jucă­ ea joc, cît şi ca eficacitate. rezultate onorabile, prin care
miniere, feroaliajele pentru în vederea asigurării contrac­ le — teren, materiale şi echi­ torilor. Cu ce lot porniţi la — Aceeaşi dorinţă, vă asi­
planul de producţie. Legile — Consideraţi că în perioa­ să ne atingem ţelul final —
siderurgie, zgura expandată în vigoare fac precizări în tării necesarului pentru rea­ da precompetiţională aţi be­ pament sportiv necesare des­ drum în acest retur, care nu gurăm, o au şi suporterii e- menţinerea echipei în Divizia
şi diatomitul uscat pentru ce priveşte încheierea con­ lizarea sarcinilor sporite de făşurării unor antrenamente va fi deloc uşor ? chipei. Ce aşteptaţi, ca antre­ naţională B.
producţie ce revin industriei neficiat de condiţii optime corespunzătoare. In plus, la — Lotul a rămas în mare nor, de la returul campiona­ — Mult succes !
judeţului în acest an. pentru a asigura jucătorilor numeroasele jocuri de verifi­ acelaşi, şi anume : Socol, Mo- tului ? MIRCEA MEAGU
„Prietenii pompierilor“
Concursurile „Cine ştie, eîştigă" s-au dovedit a fi un i Membrii unei comisii de constituie faptul eă unele
j mijloc eficient dc popularizare a regulilor şi normelor de I CE S-A LUCRAT PE OGOARE ? control obştesc din Haţeg dintre unităţile vizitate —,
i pază contra incendiilor, ne scrie lt. Gheorghe Branga, in- i s-au deplasat din nou pe la magazinul metalo-chimic —
j spector p.r.i. la Grupul de pompieri al judeţului Hunedoa- j unităţile de desfacere cu a- cel de articole de menaj —,
ra. In ultimul timp, toi mai multe sînt concursurile orga- ! (Urmare din pag. 1) colă. Unii dintre ei, circa 20, gătit 300 mp de răsadniţe, în mănuntul, unităţi al căror nu sînt aprovizionate cu u-
; nizate pe această temă. Astfel, la Şcoala nr. 2 Pctrila, Ia j au împrăştiat, pe terenul care au semănat varză de va­ prag l-au trecut şi cu cîtva nele dintre cele mai solici­
j un asemenea concurs au participat peste 200 de elevi şi j SINTEŢI AŞTEPTAŢI LA STAŢIA unde trebuia să se însămîn- ră. timp în urmă. S-a constatat tate produse.
j profesori. Surpriza acestuia a fost concursul fulger cîştigal j ţeze rădăcinoasc, cantităţi în­ — Am început cu dreptul cu satisfacţie că unele din In magazinul de me-
i de pioniera Libia Vereş. DE SEMINŢE DIN ORĂŞTIE... semnate de gunoi de grajd. lucrările în ferma legumicolă neajunsurile reliefate cu a- zeluri-lactate din cen­
Un concurs asemănător s-a organizat şi la Şcoala nr. j Tehnicianul Iosif Rndoviei, fel, nu se poate explica de ce — ne spunea şeful fermei, cel prilej au fost remedia­ trul oraşului lasă mult
3 Pctrila. Cu această ocazie, în cadru festiv, s-au inminat ; de la Staţia de seminţe clin preşedinţii şi inginerii de la Alţi 30 de cooperatori au pre­ ing. Georgeta Vlad. te. Astfel, vitrinele maga­ de dorit felul cum vîn-
pionierilor insignele „Prieten al pompierilor" şi „Prieten Orăştie, ne-a numărat pe C.A.P. Vaidei, Sălaşu de Jos, zinelor care, la controalele zătoarele de aici utilizează
; al pompierilor fruntaşi". degete unităţile care în cursul Sâlaşu dc Sus, Sînlămăria- „VOM IEŞI PRIMII PE PIEŢELE anterioare, aveau aşternute frigiderul—vitrină aflat în
zilei de ieri s-au prezentat să Orlea, Vîlcele, Roşcani, Oco- pe ele o mare cantitate de mijlocul unităţii. Acesta,
ridice cantităţile de seminţe lişu Mic, Lunca Moţilor — să JUDEŢULUI CU VARZĂ TIMPURIE“ praf, acum sînt curate, au de o curăţenie îndoielnică,
repartizate. Am notat: C.A.P dăm doar cîteva exemple — un aspect plăcut, atrăgător. stă gol, oferind privirilor
Rapoltu Mare, Dineu Mic, nu au schiţat nici un gest Legumicultorii de la C.A.P. De asemenea, atitudinea u- cumpărătorilor doar o bu­
sub
Construim
—
„Mureş, pe marginea ia“ Cristur, Bîrcea Mică, Hărău pentru a-şi procura seminţele Geoagiu au întins din nou care vom planta solarii varză nor vînzător' fată de clienţi cată veche de slănină.
tot
la care au deficit. Să le fie
şi Sînerai.
Numeroase cooperative a- oare teamă de îmbulzeală ? foliile de polietilenă peste timpurie. Dar avem şi coope­ s-a schimbat. Rău este însă Considerăm că însuşi fe-
Formaţiile artistice din cadrul ansamblului artistic gricole — deşi trebuie să — Nici vorbă — ne-a asi- circa 1 000 mp de pămînt. ratori C3re lucrează în eimp
j „Mureşul", al căminului cultural din Ilia, au prezentat preia seminţe pentru culturi gurta interlocutorul. Putem Sub acest acoperiş coopera­ la transportul şi incorporatul
i două spectacole în localităţile Cîmpuri Surdue, comuna care se însămînţează in pri­ satisface zilnic toate cererile. toarele Elisabeta Buciuman, îngrăşămintelor naturale in
i Gurasada şi Burjuc. La spectacolul „Mureş, pc marginea ma epocă (măzăriehe şi ovăz) Numai să vină cei cărora li Maria Finişan, Maria Cibian, sol. Pînă acum, circa 10 ha
I ta" a fost prezent ca invitat îndrăgitul cintăreţ de muzi- — aşteaptă probabil ca cine­ Floarea Cişmaş şi Elena Gîr- din terenul grădinii a fost în­ Controlul efeşteee
j* că populară Alexandru Grozuţă. Şi-au adus contribuţia va să le aducă la magazie s-au dat repartiţii, mai ales, job, au plantat ieri ultimele grăşat eu 300 tone de gunoi
; la realizarea spectacolului taraful, soliştii vocali, formaţia cantităţile şi sortimentele de cei ce au de însămînţat cul­ răsaduri de varză timpurie. de grajd. In medie, la ferma
de azi, circa 50 — 60 braţe de sesizează, revine, propone
| de dansuri, ca şi Romulus Băbuţă cu inspirate momente seminţe care le lipsesc. Alt­ turi în prima urgenţă. — Ce se lucrează în con­ legumicolă vor lucra, înecpînd
j vesele. Numeroase aplauze au cules şi soliştii Dorel Ciosa, tinuare la ferma legumicolă ?
• Rodica Cornaciu şi Dorina Suba, ca şi echipa dc dansuri, FIECARE ZI FOLOSITĂ DIN PLIN — l-am întrebat pe şeful fer­ muncă. Pentru că timpul se
i îndeosebi cil reuşitele jocuri pădureneşti. mei, inginerul Valeriu O-
In ziua de 20 martie a.c., şi-au unit eforturile la execu­ prean, pe care l-arh găsit a- prezintă bine, vrem să folo­
BUJOREL MARCU mai mult de 70 braţe de tatul unor lucrări de mare lături de cooperatoare, acor- sim cu maximum do eficien­ îmbunătăţiri
directorul căminului cultural Ilia muncă de la C.A.P. Simcria importanţă în ferma legumi­ dind asistenţă tehnică. ţă fiecare oră bună de lucru.
că alte aspecte au rămas Iul cum a înţeles conduce­
la fel. Este vorba, printre rea cooperativei să soluţio­
Una din acţiunile decisive Astfel de fructe nu se pot altele, de lipsa etichetelor neze problema vînzării lap­
în complexul de măsuri ce se Maximă atenţie combaterii bolilor păstra. cu preţuri la mărfurile ex­ telui nu este cea mai bună.
aplică pentru ridicarea poten­ O altă ciupercă microsco­ puse în vitrina magazinului Iată de ce: în urma unor
ţialului de producţie al live­ pică care iernează în muguri de articole de menaj. Ba, dispoziţii mai recente, lap­
zilor este combaterea bolilor produce făinarea merilor. ceva mai mult, etichetele tele în sticle se vinde pu­
şi a dăunătorilor. Neinterven­ Boala se face evidentă primă­ lipsesc chiar de pe foarte blicului numai prin unele
ţia la timp poate determina şi dăunătorilor din iiweii vara de timpuriu, mai intîi multe articole expuse în unităţi care desfac şi pro­
înjumătăţirea producţiei de pe mugurii desfăcuţi şi mai interiorul magazinului, fapt duse de panificaţie, unităţi
fructe sau chiar compromi­ apoi pe frunzuliţe, flori şi ce contravine flagrant celor care aparţin tot de coope­
terea recoltei. De aceea, este lăstari. Organele atacate sînt mai elementare reguli ale rativa^ de consym, pe cînd
necesar să fie cunoscute de cată la suprafaţa mugurilor fluturii, care produc viermii face evidentă mai Intîi pe acoperite cu o pulbere făi­ comerţului. Salariatele din aici, în magazinul de me-
către toţi pomicultorii prin­ le pe rod duce la uscarea po­ indică atac al gărgăriţelor. merelor. Apariţia lor se eşa­ frunze şi mai apoi pe fructe, noasă. Atacul continuă pînă această unitate au motivat
cipalele boli şi dăunători ca­ milor. Larvele (viermii) se hrănesc lonează pe o perioadă de 5-8 începînd din a doua jumătate toamna Ca urmare, frunzele că „nu se mai găsesc etiche­ zeluri-lactate, nu se distri­
buie lapte decît instituţiilor.
re influenţează soarta pro­ Pagube însemnate produce cu organele viitoarelor flori. săptămîni. In luna iulie încep a lunii mai. Atacul continuă rămîn miei, alungite, aspre şi te tipărite !“. Slabă şl ne­
ducţiei de fructe şi deprecia- şi gărgăriţa florilor de măr, Ca urmare, bobocii nu mai să apară fluturii din înmul­ pînă toamna. Pe frunze şi cu marginile îndoite spre întemeiată justificare ! De Din această cauză ne-a fost
dat să asistăm la o aglome­
ză calitatea acestora. care iernează în crăpăturile înfloresc. Ei rămîn nedeschişi, ţirea a doua, aşa că în în­ fructe apar pete cafenii, la partea superioară, nu mai ce la toate celelalte maga­ raţie extremă de cumpără­
Păduchele din San-Jose se scoarţei merilor, în jurul co­ cu petalele uscate şi de cu­ treaga perioadă mai—septem­ suprafaţa cărora se găseşte o cresc, se usucă şi cad (fig. 5). zine vizitate, etichetele sînt tori la unitatea de franzclă-
numără printre cei mai peri­ letului sau în frunzişul căzut. loare ruginie (fig. 2). Astfel brie se găsesc în natură flu­ pulbere fină formată din or­ Lăstarii rămîn golaşi sau cu prinse eu grijă la locul lor, rie din preajma noilor
culoşi dăunători. El atacă Gărgăriţele urcă în coroană de boboci se constată în tim­ turi. Ei zboară în serile căl­ ganele de înmulţire ale ciu­ un smoc de frunze în vîrf. unele din ele fiind confec­ blocuri de locuinţe, singura
scoarţa tulpinilor şi a ramu­ odată cu pornirea în vegeta­ pul înfloritului. Dacă se des­ duroase şi liniştite şi depun percii. Ţesuturile din dreptul Ei nu se mai dezvoltă şi se ţionate nd-hoe, pentru a vînzătoare de aici nemai-
rilor, frunzele şi fructele. Pe ţie a pomilor, instalindu-se fac, se observă în interiorul ouă pe frunze şi fructe. Vier­ acestor pete se usucă. Ca ur­ usucă. In toate aceste situa­ suplini a.şa-zisa „criză” de prididind să servească cum­
aceste organe se constată ca­ pe mugurii de rod, unde în­ lor nişte viermişori fără pi­ mii care ies din aceste ouă mare, frunzele cad de timpu­ ţii trebuie intervenit cu mă­ etichete. părătorii cu piine, cornuri,
rapace (ţeste), circulare sau cep să se hrănească cu con­ pătrund în camera seminţelor suri energice do combatere a O impresie eu totul ne­ franzele, covrigi şi eu lapte,
oval-alungite de culoare bru- ţinutul acestora. După o _ pe­ cioare, de culoare albă-găl- şi se hrănesc cu conţinutul riu şi diferenţierea mugurilor bolilor şi dăunătorilor prin a- plăcută ne-a lăsat-o canti­ pe cînd, în aceiaşi timp, la
nă-cenuşie şi de mărimea u- rioadă de hrănire cuprinsă buie şi lungi de 6—8 mm. La acestora (fig. 3). nu se mai produce. Fructele plicarea la timp a tratamen­ tatea enormă de gunoi me­ magazinul de mezeluri-Iac-
nei gămălii de ac (fig. 1). La între 6—12 zile ele depun atacuri intense, 80—90 la su­ îndeosebi In anii ploioşl, o rămîn mici, deformate şi cu telor fitosanitare. najer. circa 7—8 tone, care tate cele două vînzătoare
atacuri intense acestea for­ ouă în interiorul mugurilor. tă din flori sînt distruse. ciupercă microscopică produ­ pieliţa crăpată, de unde de­ aveau timp arhisuficient ca
mează o crustă care acoperă Prezenţa unor picături de Dr. ing. GH. LEFTER se află în curtea din spate­ să discute vrute şi nevru­
porţiuni mari din suprafaţa sevă de culoare gălbuie-roş- In luna mai, In livadă apar ce rapănul merilor. Boala se numirea de rapăn (fig. 4). Staţiunea agricolă Geoagiu le magazinului de articole te...
ramurilor şi a lăstarilor. Da­ de menaj, iar secţiei de sa­
că se înlătură o astfel de ca­ lubritate a T.G.C.L. Haţeg Oare nu s-ar putea vinde
rapace (cu ajutorul unui ac) nici că-i pasă. Această gră­ şi aici lapte consumatori- i
lor?
se observă corpul păduchelui madă, imensă. cuprinzînd,
care este de culoare galbenă. printre altele, materiale u- Acestea sînt doar cîteva I
Pe pieliţa fructelor sau pe şor imflamabile, prezintă un din „petele" care continuă
scoarţa ramurilor se consta­ permanent pericol de incen­ să mai persiste pe „obrazul"
tă, de asemenea, puncte de diu şi de răspîndire a mi­ comerţului haţegan. Ar fi
culoare roşie-vişinie care se crobilor Ne întrebăm, cu o de dorit ca şi aceasta
datoresc înţepăturilor pentru justificată nedumerire, oa­ să dispară cît mai curînd.
hrană a păduchilor. Atacul se re organele respective, în Posibilităţi există, doar tre­
produce în toată perioada de drept să ia măsurile cuve­ buie folosite.
vegetaţie. Pomii infestaţi dau nite, nu au văzut acest fo­
producţii din ce în ce mai car de infecţie, cu rare Echipa de control obştesc
mici şi de slabă calitate. Lip­ poţi umpie aproape un va­ formată din :
• NICU SBUCHEA, ¡OAN
sa măsurilor de combatere gon de 10 tone? LOTOROSAN, DUMITRU
timp de 2-3 ani în livezile Un alt aspect negativ îl BÂLINTONI
tinere şi de 4-6 ani în livezi­ Fig. 1 Fig. 3 Fig. J rtg. t Fig. 5