Page 73 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 73
Proletari din toate fările, unlţi-vă!
întreaga manca politică şi cultural-
educativă—subordonată îndeplinirii
sarcinilor de producţie, ridicării
conştiinţei, educaţiei oamenilor
Recent a avut loc plenara minut la Centrala termoelec sare a fi luate, ci mal ales
ANUL XXV Nr. 5 659 JOI 22 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Comitetului judeţean de par trică Mintia şi despre modul a modului cum trebuie ac
tid. Ca principale probleme cum sînt gospodărite materia ţionat asupra conştiinţei oa
dezbătute în cadrul ordinii lele în unele unităţi econo menilor, a nivelului lor gene
de zi au fost preocuparea or mice din oraşul Brad (coo ral de cunoaştere, a educaţiei
ganelor şi organizaţiilor de perativa „Moţul“, I.G.C.L., lor tehnico-economice. Con
partid pentru îmbunătăţirea secţia de tîmplărie a I.I.L., cluziile desprinse ■ din lucrări
Penfru încheierea primului muncii politice şi educative E.M Ţebea, depozitul O.C.L. sînt de o mare valoare pen
la de masă în scopul înfăptuirii comerţ-mixt, depozitul şan tru organele şi organizaţiile
tare sarcinilor de plan pe acest tierului de construcţii şi din de partid şi de masă din ju
trimestru cu un biianf rodnic an, a cincinalului înainte de alte unităţi), filme deosebit deţ în munca desfăşurată cu
cüRstelsr termen, insistîndu-se în acest de sugestive realizate de omul, în general în perfecţio
context pe măsurile ce se cinecluburile din Petroşani, narea activităţii politice şi
impun pentru traducerea Deva şi Brad. cultural-educative.
Intensificare maximă din Rezoluţia Plenarei C.C. mod deosebit a fost însă con bătut în cadrul plenarei dez
Ceea ce a impresionat în
în viaţă a obiectivelor reieşite
Problemele
s-au
care
au
Pe şarafierel© T.C.MLM. H, al P.C.R. din 28 februarie — ţinutul dezbaterilor. Ele au a- o importanţă deosebită ; ele
activităţii economice Pregătirea plenarei şi des atît prin prisma măsurilor
bordat sarcinile economice nu
2 martie 1973.
făşurarea lucrărilor sale s-au tehnico-organizatoricc nece- (Continuare in pag. a 2-a)
în întreprinderi impus prin cîteva trăsături
PUNEREA ÏM FUNCŢIUNE merită a fi subliniate. Astfel,
de conţinut mai deosebite, ce
Se apropie scadenţa primului trimestru din acest an
a fost organizată o expozi
hotărîtor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter în cadrul pregătirii şedinţei
men. Conştiente cte necesitatea realizării exemplare a sar ţie, care a înfăţişat partici
cinilor maximale, colectivele de muncă din industria ju
panţilor o diversitate de for
a noilor capacităţi să se deţului acţionează cu energie sporită pentru a înscrie în me şi mijloace ale muncii
politice de masă în sprijinul
bilanţul primelor trei luni un volum cît mai mare de rea
lizări
menilor folosite de către co
anuale. în contul prevederilor planului şi angajamentelor producţiei şi al educaţiei oa
Situaţia existentă cu 10 zile înaintea finalului trimes mitetele municipale şi orăşe
realizeze la termen ! trului demostrează, prin valoarea realizărilor, angajarea neşti de partid, de către zia
fermă a colectivelor, în frunte cu organizaţiile de partid,
socialismului".
„Drumul
rul
răspundere.
de
Siderurgiş-
la
înfăptuirea
De asemenea, cu acest pri
să
tii hunedoreni acestor sarcini acumuleze însemnate sporuri lej, au fost prezentate filme
continuă
în producţia de metal, prefaţînd prin aceasta bilanţul de do scurt metraj despre iniţia
Producţia suplimentară ce ţie se află în plină desfăşu vrare a principalelor utilaje prestigiu cu care vor încheia trimestrul. Numai în cele tiva brigăzii minerului Toan
urmează a se realiza în ve rare, bateria nr. 2 de cocs şi pentru acest obiectiv şi ter două decade, la Hunedoara s-au produs suplimentar 590 Cojocariu, de la E.M. Lonea
derea îndeplinirii cincina noua turnătorie de cilindri menul său de punere în func tone cocs, aproape 2 900 tone fontă, 2 260 tone oţel şi 430 — brigada de producţie şi de
lului înainte de termen este de la Călan, o capacitate su ţiune. O situaţie delicată, tone laminate finite. La rîndul său, colectivul U.V. Călan educaţie —, ce înseamnă un
condiţionată într-o măsură plimentară în cadrul secţiei pentru rezolvarea căreia C.S. cumulează de la începutul anului peste plan 1 000 tone de
hotărîtoare de intrarea în a II-a vagoane de la U.M.M.R. Hunedoara ar trebui ajutat fontă, 950 tone cocs brichete şi 140 tone utilaj de turnare.
producţie a noilor capa Simeria etc. mai susţinut dc către Minis Este deosebit de îmbucurător că numeroase colective
cităţi productive la ter Care este stadiul lucrărilor terul Industriei Metalurgice. minereşti din Valea Jiului se ridică la şi peste nivelul In ajutorul
menul prevăzut şi de atinge la aceste obiective şi ce ga In acelaşi tiinp, constructo prevederilor pe două decade. Astfel, colectivele exploată
rea de către acestea, intr-un ranţii există că noile capaci rul n-ar trebui să aştepte rilor Vulcan, Dîlja, Paro'şeni, Petrila, au extras in plus
timp cît mai scurt, a para tăţi vor produce la termenul „zilele bune" pentru a se pu pe cele 20 de Zile din martie, peste 7 200 tone de cărbune. constructorilor
metrilor proiectaţi. Această planificat ? — iată întrebări tea încadra în graficele de c- Printre colectivele cu realizări pozitive, se numără
Plenara C.C. al P.C.R. din
necesitate subliniată cu preg le la care am căutat răspuns xecuţie, avînd în vedere că şi cele de la I.E.C. Deva, U.C. Orăştie, „Vîscoza" Lupeni, • I 28 februarie — 2 martie a.c.
nanţă la Conferinţa Naţiona în raidul întreprins pe şan în lunile ianuarie şi februa I.P.B. şi l.M.C. Bîrcea, I.I.L. Orăştie şi Hunedoara. In a- i subliniază că problema esen-
lă a partidului şi la Plenara tierele din Hunedoara, Că rie realizările efective repre ceste unităţi, planul pe două decade este îndeplinit şi i ţială a planului pe 1973, care
să
stea
in
C.C. al P.C.R. din 28 februa lan şi Simeria. zintă doar 80 la sută din pla depăşit, cumulîndu-se de la începutul anului sporuri de i j trebuie colectivelor de faţa tutu-
o
ror
muncă,
rie — 2 martie a.c. — atrage La laminorul de sîrmă — nul aferent acestei perioade. 64,5 milioane kWh energie electrică, 24 tone mase^ plas j constituie creşterea eficienţei
după sine responsabilităţi cu termen de punere în func La obiectivele din Călan tice, 3 000 mc prefabricate din beton, precum şi^ însem j ; in toate ramurile producţiei
materiale,
îmbunătăţirea
cali-
sporite şi din partea T.C.M.M. ţiune în noiembrie 1974 —- lucrurile par să fi intrat în nate cantităţi de pigmenţi metalici, vată minerală, mobi i tativă a întregii activităţi e-
Autoba-
Salariaţii
conomice.
Hunedoara, unitate chemată lucrările se desfăşoară încă... normal, după destule greu lă etc. ; : zei de transporturi auto Deva
să pună în funcţiune în a- uşurel. Ca la început ! In tăţi întîmpinale anul trecut. Rezultatele înregistrate prefigurează îndeplinirea^ îna ; suit conştienţi de sarcinile ce
cest an şi în cei care urmea două luni abia s-au executat Prin clarificarea unor pro inte de scadenţă a prevederilor primului trimestru_ în a- ; le revin în această privinţă
şi
ză numeroase obiective in unele excavări şi betonări. bleme stringente între bene ceste întreprinderi. Dar pentru ca bilanţul trimestrial din | ; pentru depun etorturi lor susţinute
exem-
înfăptuirea
dustriale de o deosebită im De fapt, din planul anual de ficiar — constructor — furni industria judeţului să răspundă deplin sarcinilor şi posi : piară. O parte din torţele
portanţă pentru economia ju investiţii la acest obiectiv zor. în primele două luni ale bilităţilor, se impune ca în această ultimă decadă,^ toate ; noastre sînt concentrate la
pe
şantierul
Fa-
lucrările
de
deţului şi a ţării. Printre a- s-a realizat doar 3,3 la sută. colectivele, în frunte cu organizaţiile de partid, să asi | ; bricii de ciment şi var de ia
ceste obiective un rol eco In bună măsură situaţia pro 1LIE COJOCARII gure desfăşurarea intensă, la cote maximale a activităţii | Chişcădaga.
nomic deosebit îl prezintă economice, să determine amplificarea realizărilor cantita i Deşi. pînă acum, timpul nu
a
noul laminor de sîrmă de la vine dirju necorelaţia care e- tive şi calitative din judeţ la nivelul sarcinilor trasate de j | reuşit fost prea favorabil, am
o
totuşi
să
transportăm
Hunedoara, a cărui construc xistă între termenele de li (Continuare in pag. a 2-a) partid întregii noastre economii. I cantitate de pămînl de peste
I 12 ooo tone Ia şantierul I.C.F.
I Deva, cantitate dislocată pen-
I. tru schimbarea cursului pl-
j rîului Căiăn, lucrarea fiind
i reclamată de necesităţile vii-
i toarei fabrici şi mai mult de
:
■ ' ' V ţ . '■ • V ; ; i 6 000 tone la şantierul de la
; Chişcădaga.
! Acum, cînd timpul se
i schimbă în bine cu fiecare
Î zi, ne sporim eforturile pen-
| tru a folosi ia maximum mij- Preşedintele Republici! Democratice Sudan,
i loacele auto Ia transportarea
• de pămînt pe cele două şan-
i fiere, adueîndu-ne astfel mo- Gaafar Mohammed El ftiumeiri, va vizita
i desta contribuţie la finaliza-
i rea în termen a Fabricii de
i ciment şi var de la Chişcă- Republica Socialistă România -
i daga-Deva.
i La invitaţia preşedintelui ■ dintele Republicii Democrati
AUREL MELIAN Consiliului de Stat al Repu ce Sudan, Gaafar Mohammed
dispecer ţef blicii Socialiste România, El Numeiri, împreună cu so
la Autobaza T.A. Deva Nicolae Ceauşescu, şi a tova ţia, va face o vizită oficială
în ţara noastră, la începutul
răşei Elena Ceauşescu, preşe- lunii aprilie 1973.
Invăţămint formativ, strins legat de cerinţele judeţului
O „disciplină“ şcolară ce se impune
a fi predată cu toată răspunderea:
C.A.P. Deva. Munca pen tru executarea lucrărilor agricole de primăvară s-a intensificat. M ecantzatorii Florea Petru, Vasile Oară, Ntcolae Potaş şi Alexandru
mm si mmm
Căbulea au fost fotografiaţi în momentul cînd trăgeau ultimele brazde pe o tarla de 10 ha care va fi însămînţată cu sfeclă de zahăr.
Foto: V. ONOIU
înţelept
Proverbul
„omul
Campania apicolă de primăvară s a declanşat potrivit la lumea didactică, levat faptul îmbucurător că, lui sau spre acele şcoli ce o-
Prioritate
locul
potrivit",
în general, importanţa şi ro
feră însuşirea mai rapidă a
în
transpus
administrării reprezintă pentru toţi slujito lul orientării şcolare şi profe unei profesii.
sionale sînt cunoscute, „disci
Dar, avantajul creat de in
rii şcolii datoria orientării plina" aceasta modernă fiind troducerea pregătirii tehnico-
îngrăşămintelor profesionale a tinerilor către tratată cu multă responsabi productive în şcoli, nu redu
Fiecare zi bună de lucru în cîmp— că nu se poate concepe ob acele domenii în care ener să cităm părerea unui bun orientarea şcolară şi profesio
litate. In acest sens, merită
ce rolul celor ce se ocupă de
Ţinîntl seama de faptul
gia, capacitatea şi talentul a-
ţinerea de recolte sporite cestora pot da randamentul cunoscător al problemei, pro nală. Ne-am convins de acest
cel mai înalt, deziderat de ca
fesorul Silviu Corcea, direc
la hectar fără a fertilizarea re se leagă însuşi progresul şi torul adjunct al Liceului din lucru stînd de vorbă cu nume
roase cadre didactice din şco
corespunzătoare
terenu
folosită cu maximum de randament lui, la C.A.P. din Toteşti dezvoltarea multilaterală a Ilia : „La şcolile generale din lile vizitate. Există peste tot
ţării.
zona noastră se observă, mai
ambiţia do realizare a unei
se pune un accent dc sea
Numărul foarte mare de ti
mă pe administrarea îngră neri aflaţi astăzi pe băncile ales în ultimii ani, că orien game diverse de acţiuni, gă
tarea profesională vizează cu
şămintelor organice şi mi şcolii care trebuie călăuziţi in ■ sirea celor mai optime mij
JNSĂMINŢEAZA CULTURILE DIN EPOCA INTII primăvară în condiţii cît mai tă culturii porumbului. nerale. Ca urmare, în afa predilecţie integrarea absol loace spre o justă orientare a
bune. Măsurile luate pentru La această cooperativă mai ră de cele aproape 200 hec alegerea drumului col mai venţilor în producţie sau şcoli elevilor. „In acest trimestru
Timpul fiind prielnic, în- începerea semănatului. buna organizare a muncii şi sînt de executat arături pen tare ocupate cu cereale pă- rodnic în viaţa social-econo- profesionale. Concurenţa la — ne spune Octavian Giur
cepînd de ieri, la cooperativa In ziua de 21 martie —- zi folosirea din plin a timpului tru însămînţările de primă ioase de toamnă, care au mică şi culturală a ţării, im admiterea în liceul teoretic giu, directorul Şcolii generale
agricolă de producţie din De călduroasă şi bună de lucru de lucru, a tuturor forţelor şi vară pe o suprafaţă de 30 ha. fost fertilizate cu azotat de petuoasa dezvoltare a ţării devine din ce în ce mai mică. din Dobra — am studiat şt
va s-a trecut la insămînţa- în cîmp — s-a trecut la în- mijloacelor de care dispune Mecanizatorii Gheorghe Doru, amoniu, s-au transportat noastre ce reclamă pe zi ce Pregătirea tehnico-productivă ales cu multă atenţie temele
rea orzului de primăvară şi săminţarea orzului de primă unitatea, se concretizează în loan Pătrulescu, Gheorghe îngrăşăminte organice pe trece o sporită forţă de mun ce se realizează în şcoli îşi privind orientarea profesiona
ovăzului. Lucrările agricole vară şi ovăzului. Mecanizato rezultate meritorii. Pînă în Beteagu şi Korsay Ladislau, 120 hectare destinate însă- că, a făcut ca această proble spune cuvîntul". lă pentru orele educative şi
s-au intensificat în această rii Petru Florea şi Nicolae prezent — ne spunea tova lucrînd cu multă hărnicie, au mînţărilor de primăvară. mă să stea în atenţia Confe Evident, activitatea directă lectoratele cu părinţii elevi
a
Naţionale
partidului:
rinţei
săptămînă — ne spunea ing. Potaş au semănat aceste cul răşul loan Peter, preşedinte arat în ziua de 21 martie încă In total, cu sprijinul me Integrarea învăţămîntului în în atelierele-şcoală sau intr-o lor".
loan Barbu, inginerul şef al turi pe o suprafaţă de 10 ha. canizatorilor din secţia ca producţie, finalizarea profe unitate economică oferă tine Profesorii-diriginţi Rodica
C.A.P. Deva. Mecanizatorii Tot în această zi mecanizato le cooperativei — s-au pre 10 hectare. Pînă la sfirşitul re serveşte cooperativa a- sională a oricărui tip de şcoa rilor, prin procesul muncii, Raţiu şi loan Căceu ne-au re
Vasile Oară, Vaier Barbu, A- rii Vasile Oară, Vaier Bar gătit şi fertilizat cu gunoi de acestei săptămini la noi — gricolă, s-au transportat în lă necesită cu acuitate o cît posibilitatea cea mai concretă latat şi alte căi folosite în a-
lexandru Căbulea şi Nicolae bu, Alexandru Căbulea şi grajd (60 tone) şi superfosfat ne spunea preşedintele — se cîmp peste 2 500 tone în mai strînsă şl eficientă orien pentru determinarea aptitudi celaşi scop : discuţii indivi
Potaş muncesc cu hărnicie şi Gheorghe Ciucă au făcut a- toată suprafaţa de 30 ha des termină executarea arăturilor, grăşăminte organice şi mi tare şcolară şi profesională a nilor şi înclinaţiilor fiecăruia. duale cu fiecare viitor absol
răspundere la executarea a- rături pe o suprafaţă de 10 nerale, ceea ce constituie o tinerilor. Se conturează astfel acea vent, sondaje pe baza unui
răturilor pe terenurile răma ha. tinată culturii sfeclei de za iar de săptămînă viitoare premisă esenţială a spori Un recent sondaj efectuat mult-urmărită autoorien tare chestionar, convorbiri cu pă-
profesională, avînd ca rezul
se neogorîte din toamnă. Nu Şi la cooperativa agricolă hăr. De asemenea, s-a pregă vom trece la însămînţarea rii producţiei de cereale şi in cîteva unităţi şcolare din tat creşterea numărului celor
mai în ultimele zile s-au fă de producţie din Banpotoc — tit şi fertilizat cu superfosfat sfeclei de zahăr şi a celei fu cartofi. judeţul nostru — Dobra, Bur- care pornesc în fiecare an pe C. DROZD
cut arături pe 30 ha. Avem în ne-a informat ing. Liviu Gîr- o suprafaţă de 30 ha destina rajere. ' juc, Ilia şi Gurasada — a re arterele economice ale judeţu
total arate 40 din cele 55 ne bea, preşedintele consiliului (Continuare in pag. a 2-a)
ogorîte. intercooperatist Deva — s-a
Inginerul şef al cooperati început însămînţarea ovăzu
vei a ţinut să menţioneze şi lui. Mecanizatorii Aurel O- Welther, medic pediatru, cat încă un vagon desti Deva a luat măsuri
faptul că întreaga suprafaţă prea şi Liviu Luca sînt cei VERNISAJUL EXPOZI Octavian Bena, medic sto cultură a sindicatelor din nat exportului. I.T.A. deschidere şi prelungi VREMEA
de
va
a-
— 55 ha pentru sfecla de za care au executat lucrările de ŢIEI U.A.P. matolog şi Iorgovan Mu Petroşani, festivalul cîntecului re a unor trasee ale trans Pentru 24 ore
duce
la
rampa
hăr şi 30 ha pentru cultura Comitetul judeţean pen ţiţi, medic internist, se de şi versului tineri interpreţi „CROSUL MEMORIAL portului în comun. Aces
în
plasează
Furcşoa-
satul
tea sînt : Ilia — Boiu de
cartofului — a fost pregătită pregătire şi fertilizare a te tru cultură şi educaţie so ra, din comuna Brănişca, din Valea Jiului şi din nu BALEANU" Jos, Petroşani — Groapa Vremea va fi relativ re
ce, cu cerul mai mult no-
co
şi fertilizată, aşteptîndu-se renului. Aici s-a însămînţat cialistă organizează, în Ar pentru a efectua consulta meroase judeţe ale ţării. Clubul sportiv „Corvinul“ Seacă, Brad — Luncoiu de ros, favorabil precipitaţi
Uniunea
laborare
cu
Timp de trei zile — 23-25
doar timpul prielnic pentru cu ovăz o suprafaţă de 5 ha. tiştilor Plastici, o inedită ţii populaţiei satului. A- martie a.c. — scena Casei Hunedoara a întreprins Jos — Dealu Mare. au fost ilor sub formă de pioaie.
urmează
ceastă
acesta
deplasare
In
felul
expoziţie, în foaierul Ca uneia efectuate Ia Fintoag, de cultură din Petroşani lăudabila Iniţiativă de a satisfăcute cerinţele de Viiitul va sufla slab pînă
IN DOUĂ ZILE - 16 HA 1NSĂMINJATE CU OVĂZ sei de cultură din Petro în comuna Lăpugiu de Jos, va fi gazdă ospitalieră a organiza, în memoria ce transport ale cetăţenilor la potrivit din nord-vest.
şani. Expoziţia cuprinde celor mai îndrăgite melo lui ce a fost apreciatul din aceste localităţi. Temperaturile minime vor
lucrări ale membrilor unde a realizat 150 de dii şi stihuri, din care antrenor de atletism Geor- fi cuprinse intre minus 3
precede
Avînd terenul pregătit şi Se munceşte intens — ne U.A.P. care au participat consultaţii şi programate de la multe sint izvorlte din ge Bălcanu, prima ediţie „PRIETENII LUI şi minus 1 grad. iar ma
plasările
fertilizat din timp, mecani spunea tovarăşul Emil Brîn- la tabăra de vară de crea Aimaş Silişte, Lăpugiu de munca şi viaţa nouă a oa a „Crosului Băleanti“, care ximele intre 4 şi s grade.
anul
trecut
ţie
organizată
zatorul Miron Crăciun «ie la da, secretarul comitetului co în judeţul Hunedoara. Sus şi Visca. menilor din adîncuri. va deveni o competiţie de GRIGORESCU"
C.A.P. Gurasada, a trecut la munal de partid, primarul Vernisajul expoziţiei va a- CASTRAVEŢI DE SERA tradiţie. La prima sa edi Pentru următoarele
ţie
—
duminică,
25
mar
însămînţarea ovăzului. In nu comunei Gurasada — la pre vea loc astăzi, la orele „CINTECUL ADINCULUI" tie, începînd cu orele 10, La Casa de cultură din două zile
o
18,00.
mai două zile el a însămîn- Miine, începe la Petro LA EXPORT în jurul stadionului Cor Hunedoara de s-a artă deschis
plastică
expoziţie
ţat întreaga suprafaţă plani gătirea terenului şi transpor CARAVANA MEDICALA şani, cea de-a II-a ediţie De la întreprinderea de vinul — crosul va reuni la a membrilor cercului Vremea va fi schimbă
start
numeroşi
dc
sportivi
a
Festivalului
muzică
ficată — 16 ha. tul îngrăşămintelor naturale. LA LUCRU uşoară şi poezie dc „Cintecul sere din Sintandrel a înce laimă din întreaga ţară. „Prietenii lui Grigorescu", toare, cu cerut va mai mult
noros.
sufla
Vîntul
în
de
exportul
put
producţiei
adîncului“. Organizat de castraveţi. Pînă în ziua de de la şcoala generală nr. 1. general slab din nord-est.
MUNCĂ INTENSA LA PREGĂTIREA TERENULUI Azi, 22 martie, cara Comitetul municipal pen 20 martie a.c. au fost ex PRELUNGIRI DE TRASEE Temperaturile minime vor
vana medicali dc pe lin tru cultură şi educaţie so pediate 12 tone din acest Sînt prezentate peste 90 fi cuprinse între minus 3
La solicitarea cetăţeni
Organizaţia de partid şi preocupare deosebită pentru gă căminul cultural din cialistă, Comitetul munici produs, iar ieri s-a încăr lor, de curînd conducerea de exponate, în acuarelă Şi 0 grade, iar maximele
pal al U.T.C. şt Casa de
ilia, formată din loan
consiliul de conducere al pregătirea şi fertilizarea tere şl colaj. intre 5 şi 8 grade.
C.A.P. Cristur manifestă o nului destinat culturilor de V,