Page 74 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 659 ® JOI 22 MARTIE 1973
————amorsam«aawaw—aa—amar t»j
/\
Activitatea politică ce se luate. In adunările grupelor
desfăşoară zi de zi la secţia Cum acţionaţi pentru înfăptuirea sindicale se fac analize con
I furnale a C.S. Hunedoara crete asupra modului cum a
este puternic ancorată în în fost organizată întrecerea so
făptuirea — la -nivelul para cialistă, ce lipsuri s-au ma
metrilor maximali — a sar măsurilor Plenarei C.C. ai P.C.R. nifestat ; se fac valoroase
cinilor economice din acest propuneri pentru obţinerea
an, fapt ce determină ca toţi de noi rezultate în întrecere,
propuneri cărora li se fixea
subordonată îndeplinirii rească actualele cerinţe com din februarie —martie 1973? ză termene şi responsabilităţi
spo
comuniştii
secţiei
să-şi
faţă
responsabilitatea
de Îndeplinire.
de
plexe. Pe lîngă aceste forme, spe
Comitetul de partid şi bi fiecărui membru al colecti Cu bune rezultate se folo noi în scopul reducerii consu cifice muncii politice de ma
sarcinilor de , rourile organizaţiilor de ba vului faţă de soarta produc seşte gazeta de perete şi în mului de cocs, al îmbunătăţi toate cadrele de ingineri, teh
să, de un real folos ne sînt
ză — în lumina documente
mod
rii calităţii fontei, al respec
colţul
satiric,
deosebit
ţiei. Cînd se semnalează că
lor plenarei C.C. al P.C.R. din
normelor
unii
tării
leg că sînt, în primul rînd,
28 februarie — 2 martie a.c. concret salariaţi nu ce răspund care este pe fază la orice ne- securităţii muncii etc. de tehnica nicieni şi maiştri care înţe
a
sarcinilor
îndeplinire
le-au
sarcinilor
de
oameni politici, deci cu res
ridicării co că politică: de masă ce vi fost încredinţate, intervin co serviciu sau nerespectare a Un caracter concret am im ponsabilităţi sporite. Toate
— desfăşoară o intensă mun
acestea — problemele organi
zează
de
nivelului
creşterea
conştiinţă privind folosirea zatorice şi munca cu oame
deplină a capacităţilor de nii — determină ca realiză
educaţiei oamenilor producţie, înlăturarea opriri de partid— rile înregistrate prezent secţia
în
lor accidentale la furnale, va
noastră să fie tot mai bune.
Astfel,
pînă
în
lorificarea Ia maximum a tu
am
turor rezervelor de care dis elaborat peste prevederile
pune secţia. In această mun planului la zi mai mult de
(Urmare din oaq. 1) că, au influenţat pozitiv des le şi organizaţiile de partid că se insistă pe argumentele 3 000 tone fontă — din 7.000
făşurarea întregii activităţi. să efectueze sondaje, teste, convingătoare, specifice mun tone cît ne-am angajat pen
se înscriu în problemele ma De fapt, plenara a apreciat studii sociologice în rîndul cii de la om la om, se in iz; al îndepliniri tru acest an —, încadrîndu-ne
jore ale programului edifică că a crescut — în perioada maselor, pe categorii de oa sistă cu tărie pentru înţelege în acelaşi timp în consumul
rii societăţii socialiste multi analizată — rolul conducă- J meni, domenii de activitate, rea profundă a sarcinilor ce de cocs planificat — cu 28,2
lateral dezvoltate, în cadrul tor al organizaţiilor de par pe probleme ale cerinţelor e- stau în faţa colectivului şi a- mai mic faţă de realizările a-
căreia formarea şi informa tid din unităţile de bază, fapt ducaţiei economice, ale o- supra necesităţii şi modalită sarcinilor maximale nului 1972.
rea, ridicarea nivelului gene materializat în rezultatele e- rientării şi organizării propa ţilor de îndeplinire a acesto In felul acesta înţelegem
ral al cunoaşterii se impune. conomice obţinute. gandei tehnice, întăririi dis ra. noi, cei din secţia I furna
In acest context, în anul ca Dar, o problemă de fond ciplinei în muncă, folosirii De un real folos ne sînt a- le, să aplicăm în viaţă hotă-
re în toate domeniile se ri care se pune în faţa muncii timpului liber şi cerinţelor gitatorll — aleşi dintre cel rîrile adoptate de recenta
dică problema creşterii cali politice şi cultural-educative culturale. Pe baza concluzi mai competenţi comunişti — plenară a C.C. al P.C.R.
tative, Comitetul judeţean de de masă. legată de eficienţă, ilor desprinse să fie folosite care desfăşoară o intensă misiile de disciplină şi func regulamentului de ordini in primat şi agitaţiei vizuale pe
partid a desprins concluzii este de a deplasa această ac acele mijloace şi forme care muncă de mobilizare a co ţionează, pe fiecare schimb terioară. Dealtfel, colţul sa angajamentele secţiei, de ARCADIE SCHWARTZ
de o deosebită valoare pentru tivitate în microcolectivităţi se dovedesc mai adecvate şi lectivului, acţionînd prompt şi sector de activitate, orga tiric al gazetei nu iartă nici falcate pe furnale, brigăzi şi maistru principal,
aplicarea în continuare, cu şi de a-i da un caracter mai mai eficiente. şi convingător pentru stabili nisme preţioase şi cu influen o funcţie din ierarhia pro echipe, mobilizînd fiecare loc secretarul' comitetului
fermitate, a măsurilor luate diferenţiat, mai eficient. In îmbunătăţirea şi perfecţio rea unui climat de exigenţă, ţă în respectarea disciplinei ducţiei şi este cel mai com de muncă la îndeplinirea de partid din secţia I
în legătură cu educaţia so cadrul plenarei s-a subliniat narea muncii politico-educa- de creştere a responsabilităţii şi vieţii colectivului nostru. bativ instrument folosit de sarcinilor şi angajamentelor furnale a C. S. Hunedoara
cialistă — ridicarea nivelului necesitatea acţionării în tive de masă presupune o ac
general al cunoaşterii şi res microgrupuri de oameni şi a tivitate mai diferenţiată,
pectarea principiilor de etică renunţării la acţiunile aşa- creşterea receptivităţii faţă
şi echitate în toate domeni zise de amploare care să în de iniţiativele comuniştilor,
ile. trunească neapărat sute şi ale colectivităţilor de mun
Activitatea de partid, în sute de oameni. Un aseme că. Fiecare iniţiativă trebuie
treaga activitate a organizaţi nea microgrup îl constituie examinată din punct de ve
ilor de masă şi obşteşti, a membrii grupei sindicale, ca dere al conţinutului mobili
conducerilor tehnice trebuie re în adunările lunare pot şi zator, să se aibă in vedere
să privească într-un chip nou trebuie să dezbată nu numai tocmai acest conţinut, acest
munca cu oamenii, să des problemele îndeplinirii pla puls pe care îl aduce la mo
prindă acuitatea de a acorda nului, ci şi probleme de e- bilizarea colectivelor de mun
educaţiei tehnico-economice o ducaţie, de etică şi echitate, citori, tehnicieni şi ingineri,
atenţie deosebită. de cunoştinţe tehnice, econo de ceilalţi oameni ai muncii.
Anul 1973 — an hotărîtor mice şi profesionale. O anu Munca politico-educativă de
pentru înfăptuirea cincinalu mită experienţă pozitivă e- masă nu trebuie, în nici un La Exploatarea minieră De
lui înainte de termen şi, prin xistă în această privinţă la caz, să aibă în vedere numai va, pe platforma triajului, te
aceasta, pentru accelerarea E.M. Ghelar şi în alte unităţi aspectele negative. Există, in intimpinâ nişte panouri impu
ritmului de dezvoltare econo- din judeţ, care însă se cere acest an hotărîtor al cincinalu nătoare, vopsite in culori
mico-socială a României — a fi generalizată. lui, o bogată încărcătură de pastel, îngrijit scrise, cu litere
pune sarcini deosebite, mai O altă posibilitate de a ac fapte, numeroase şi numeroa de-o şchioapă, pentru a pu
aparte în ce priveşte munca ţiona în microgrupuri, dife se exemple care merită a fi tea fi văzute... şi mei ales
politico-educativă. In acest renţiat, direct şi cu audienţă popularizate pentru a deveni citite. Dar, spre regretul co
context, educaţia tehnică şi mai largă o reprezintă „Di- un bun al unor colectivităţi lectivului de aici, trebuie să
economică a oamenilor, de rigenţia muncitorească". Din mai largi. Se impune, deci, arătăm că nu toate işi au
a-i ajuta să gîndească econo tre toate iniţiativele hunedo- din nou, o mai mare recep in prezent efectul scontat. De
mic, să-şi ridice nivelul ge rene aceasta are unul din tivitate faţă de asemenea ac ce ? Din simplu motiv că u-
neral al cunoaşterii, capătă o cele mai largi cîmpuri de ţiuni şi iniţiative. nele dau la iveală sarcinile
profundă semnificaţie politi generalizare. O dovedeşte In munca politico-educati avute de colectivul minei în
că, devine una din principa extinderea ei la minele din vă se ridică mereu problema că in anul trecut. As a, .de e-
lele laturi ale activităţii po- Valea Jiului, preluarea re paralelismului în acţiuni. Or xemplu, la reducerea consu
litico-ideologice şi cultural- centă a acesteia de către co ganele şi organizaţiile de par Echipa de întreţineri condusă de Adam ,Turca se numără printre cele mal destoinice form aţlunl de muncă de Ia termocen- mului de materiale, sarcinile
educative. lectivul C.S. Hunedoara, va tid au datoria de a veghea ca, trala Mintia, obiectivul principal al echipei este orsanizarea unor Intrcţincrl şl reparaţii de înaltă calitate la toate agregatele. acestui an sint altele, dar pe
riantele „La sfat cu ortacii" panoul respectiv, încă din ti
Viaţa ridică cu tot mai ma începînd cu planificarea mun Foto: V. ONOIU tlu poţi să-ţi dai seama că
re insistenţă întrebările: de la T.M. Hunedoara, „De cii să se înlăture asemenea este vorba de cele din anul
Cum realizăm propaganda vorbă cu conştiinţa" de la fenomene şi să se asigure o 1972. Este şi un panou care
tehnică ? Cum sînt atraşi U.V. Călan, „Muncă colecti mobilizare judicioasă a forţe ilustrează întrecerea dintre
specialiştii în activitatea de vă, ţel unic — realizarea e- lor educa tiv-culturale. gestive afişe realizate de co brigăzi, dar de anul trecut
ridicare continuă a cunoştin xemplară a sarcinilor de că Este necesar, de asemenea, Avanpremieră la faza zonală pii. nu a mai fost reactualizat.
ţelor profesionale ale munci tre fiecare salariat" de la să fie dezvoltată şi diferen In acest timp, se va edita La mina Deva, oare brigăzi
torilor ? Ce preocupări au ei T.C.M.M. Hunedoara. Faţă ţiată munca de la om la om, şi un buletin de informare le nu se mai întrec ? Comi
înşişi pentru îmbogăţirea pro de adunarea lunară a grupei să se revadă peste tot com Festivalului cultural-artistic cu problemele activităţii cul tetul sindicatului pe exploa
priului bagaj de cunoştinţe sindicale, „Dirigenţia munci petenţa colectivelor de agita tural-artistice din judeţul tare nu are nimic de spus ?
tehnice, ştiinţifice, economi torească" are avantajul ope tori, pentru cuprinderea în Hunedoara, care va fi inmî- Tovarăşul Alexandru Cosma,
ce, politico-ideologice ? Ce rativităţii, întrucît discuţiile această activitate a celor mai ai pionierilor şi şcolarilor nat reprezentanţilor tuturor preşedintele comitetului sin
studiază cadrele de speciali de dirigenţie se ţin săptămî- activi comunişti din toate judeţelor şi va cuprinde, ală dicatului, face de cîteva iur-i
tate, maiştrii şi tehnicienii nal, decadal sau ori de cîte sferele şi nivelurile procesu turi de un material de sinte promisiuni in dreapta şi in
după terminarea şcolii şi da ori este nevoie, iar faţă de lui de producţie, să fie pre rotarea aceluiaşi juriu, timp nerale nr. 7 Hunedoara, cea ză privind activitatea cultu- stingă, cum că, panourile
că toţi pot fi, din acest punct simpozioane, mesele rotunde, cizat şi explicat mai bine FAZA REPUBLIC AHA) de 11 zile, în centrele de zo de gimnastică artistică a Şco ral-artistică din judeţ, texte, vor fi reactualizate, dar pînă
de vedere, diriginţi ai munci serile de întrebări şi răspun conţinutul iniţiativelor loca ne de la Tîrgu Mureş, Piteşti, lii generale nr. 1 Brad, echi jocuri, acţiuni tradiţionale, în prezent nu se vede nimic.
torilor ? suri etc. — necesare şi ele — le, iar în unităţile în care e- Bacău şi Roman, concurenţa pa de dansuri populare de la partituri de cîntece pionie Poate totuşi, se aude...
Dezbaterile din cadrul ple cuprinderea, practic, a tutu xistâ o fluctuaţie a forţei de va fi cu toţi laureaţii fazelor Şcoala generală nr. 8 Hune reşti, portrete de copii evi
narei s-au oprit stăruitor a- ror salariaţilor se asigură mai muncă să fie preluată iniţia judeţene nle festivalurilor doara, o formaţie coregrafică denţiaţi în asemenea activi
supra acestor probleme, defi operativ, mai bine şi prezin tiva „Prietenii noilor an cultural-artistice. a Liceului din Călan, un grup tăţi, indicaţii de regie, un Cine se
nitorii pentru a privi într-un tă avantajul de a se desfăşu gajaţi". îşi vor da întîlnire, la a- folcloric al Şcolii generale calendar de acţiuni pe 1973,
chip din ce în ce mai evoluat ra într-un timp mai scurt. O atenţie deosebită să se Ne-am obişnuit să regăsim, ceastă impresionantă mani Romos, un grup vocal-folclo- un calendar de evocări din
munca cu omul. Astfel, s-a Cerinţa de a acţiona mai acorde organizării, folosirii dată cu primăvara, revăr- festare a copilăriei, formaţii ric de la Şcoala generală Al- agenda U.N.E.S.C.O., ş.a.
subliniat necesitatea ca orga direct, diferenţiat şi operativ, timpului liber al oamenilor irea tinereţii în cîntec şi corale, instrumentale — or maş-Sălişte şi numeroşi so Gazdele se pregătesc să
nele şi organizaţiile de par se pune cu acuitate şi în ac într-un mod cît mai util, dar )c, în multiplele graiuri ale chestre de muzică uşoară şi lişti premiaţi la faza jude creeze, din cele două zile de
tid, consiliile şi comitetele oa tivitatea aşezămintelor de şi recreativ. In acest con rtei. Şi pentru ca această tarafuri —, solişti vocali şi ţeană a festivalului. festival, veritabile zile ale ar In ultimul timp, cetăţenii
menilor muncii să examineze cultură : cluburi, case de cul text al preocupărilor trebuie •adiţie să se perpetueze la instrumentişti, grupuri folclo De la comisia cultural-ar- tei şi frumuseţii. Pentru ca din satul Covragi îi vedeau
cu atenţie modul cum este tură, cămine culturale, biblio acordată toată atenţia cămi oi valori, micii artişti hune- rice, formaţii de dans mo tistică a Consiliului judeţean ecourile festivalului să răzba | tot mai des plimbindu-Se îm
organizată acţiunea de re teci. nelor de tineret, cabanelor oreni, purtători ai cravate- dern, gimnastică artistică şi Hunedoara al Organizaţiei tă pe tot cuprinsul judeţului, preună, pe vinătorul llie Ste-
Pentru a organiza mai bi
în afară de concurs, toate ju
ciclare, dacă în cadrul ei sînt ne, şi în cunoştinţă de cauză forestiere unde să se asigure jr roşii cu tricolor, îşi pe- balet. Fiecare judeţ va parti pionierilor, tovarăşul Eugen deţele participante vor sus rian şi pe fostul Vinător ion
acumulate, într-adevăr, noi o varietate mai mare de -ec ore nenumărate pregă- cipa cu 230 de copii antrenaţi Burza, şeful comisiei, ne fur Jurj, a cărui armă ¡-a fosl ri
cunoştinţe. Aceasta pe de o activitatea politică şi cultu- acţiuni educative, de folosire ndu-se, repetînd cu înfrigu- într-un amplu spectacol uni nizează cîteva amănunte pri ţine spectacole şi în alte lo dicată bsntru braconaj. De
calităţi.
parte. Pe dc altă parte, să se ral-educativă, Comitetul ju utilă a timpului lor liber. are piesele cu care, în zilele tar. Judeţul nostru va fi re vind pregătirile şi modalita cînd şi pină cind - se în
urmărească finalizarea cunoş deţean pentru cultură şi edu Dezbaterile din cadrul ple e 9 şi 10 aprilie, vor apărea prezentat de orchestra de tea de desfăşurare a festiva Şi, pentru crearea unui ca trebau sătenii - au deveni
1
tinţelor căpătate în cadrul caţie socialistă şi-a propus narei — fructuoase, la obi c scena festivalului artistic muzică populară de la Şcoa lului. Se pregăteşte o gazetă dru cît mai adecvat desfăşu cei doi prieteni la cataramă r
reciclării, materializarea efor să întreprindă unele cerce ect şi pline de învăţăminte 1 pionierilor şi şcolarilor, la la generală nr. 1 Petrila, ta a festivalului, cu 3 ediţii în rării festivalului, acesta va fi Enigma n-a durat insă mul*.
turilor care se fac în această tări sociologice asupra facto — au reliefat totodată faptul aza zonală, desfăşurată la raful Casei pionierilor din prima zi şi cu două în urmă deschis prin prezentarea ju Cei doi amici au fost prinşi
privinţă, pentru că în între rului cultural. Ele vor fi major că în judeţul Hunedoa leva. Vor concura cu colegii Hunedoara, tulnicăresele de toarea. Gazeta va înmănun- deţelor şi în afară de concurs, pescuind in apa Streiului cu
prinderi, pe şantiere şi în binevenite, întrucît numai în ra există forţe şi posibilităţi or din judeţele Alba, Arad, la Bulzeştii de Sus, formaţia chea date despre toate jude de montajul Şcolii generale unelte interzise. Şi pentru că
alte unităţi se manifestă încă acest domeniu sînt încă puţin reale de îmbunătăţire în con lihor, Caraş-Severin, Gorj, ţele şi formaţiile intrate în nr. 1 Petrila, „Cîntâ Valea - vorba proverbului - „cine
deficienţe în organizarea pe sondate şi receptate necesită tinuare a muncii politice şi Jehedinţi şi Timiş şi, prin de dans modern a Şcolii ge- concurs şi interviuri ale zilei Jiului", şi se va încheia cu se aseamănă, se adună", cei
baze ştiinţifice a producţiei şi ţile oamenilor muncii, pre eultural-educative de masă, de cu membri ai juriului, locu- spectacolul de revistă „Ga doi pot cămine şi mai depar
a muncii, iar propaganda teh cum şi golurile care le au o ridicare a întregii activităţi paje din presă, poşta festiva laxia", al Şcolii generale nr. te prieteni, pentru că şi llie
nică are o sferă restrînsă de categorie sau alta de cetă din acest domeniu pe o treap lului, glume, caricaturi. 1 din Brad. Sterian şi-a luat adio de la
cuprindere. ţeni în domeniul cultural, al tă calitativ superioară, în In holul sălii „Arta" se va Desigur, nu am creionat armă. „Astfel de oameni nu
Un aport mai mare pot a- cunoaşterii. scopul realizării cu succes a deschide o expoziţie de afi decît cîteva dintre liniile de au ce căuta in rinduble vi-
duce în domeniul ridicării ni Plenara a adoptat un com sarcinilor economice ce revin şe ale festivalului, selecţiona desfăşurare ale apropiatei nătorilot" - şi-au spus mem
velului propagandei tehnice plex de măsuri ce vizează ri colectivelor de muncă în a- te printr-un concurs, Ia care manifestări a artei pioniereşti, brii Asociaţiei judeţene de
nul 1973 şi în viitorii ani ai
dicarea la un nivel superior
şi tinerele cadre cu studii su a muncii politico-ideologice şi cincinalului, pentru dezvolta au fost antrenate toate şcoli urmînd să revenim cu amă vînătonre şi pescuit sportiv.
perioare care se află în pe cultural-educative de masă. rea în permanenţă a conşti siptiie a fi le judeţului. In scenografia nunte în cursul festivalului. Curată... asemănare !
rioada de stagiaturâ. Datori In cadrul el se prevede, de inţei socialiste a maselor de spectacolului vor intra cuburi
tă progreselor realizate de oameni ai muncii. suprapuse, cu cele mai su ILEANA LASCU
învăţămîntul superior în ul exemplu, ca periodic organe- răspunderea niTHUBWi'iwa
timii ani, aceştia aduc în
producţie anumite elemente
noi. o viziune elevată asupra ŞCOLARĂ Şl
rolului ştiinţific, un mod mai
modern de a privi factorii e- menea întîlniri sînt planifica W m
conomici, progresul în gene (Urmare din pag. 1) te pentru trimestrul al
ral. îmbinarea activităţii ca rinţii elevilor prilejuite de vi III-lea).
drelor de specialişti cu ex zitele la domiciliu, realizarea Dar lacuna care iese cel
perienţă practică cu cea a în şcoală a unui „Colţ de o- mai mult în relief este aceea
tinerilor specialişti va avea rientare şcolaţ-ă şi profesiona că şcoala cunoaşte încă des
un însemnat rol pozitiv în lă", unde elevii au la dispo tul de vag direcţiile concrete
dinamizarea propagandei teh ziţie material informativ pri spre care trebuie îndreptată INEREÂ \H FUNCŢIUNE
nice, a cercetării ştiinţifice, vitor la profilul meseriilor formarea şi pregătirea forţei
a activităţii de concepţie şi ş.a. La şcolile generale din de muncă necesară judeţului
de ridicare a cunoştinţelor e- Burjuc şi Gurasada, pe lîngă şi, drept urmare, printre ac a noilor capacitâţi
conomice ale masei largi de acţiunile enumerate, au fost ţiunile ce au loc se semnalea
oameni ai muncii. întreprinse (şi se vor între ză şi unele de natură empi
O sarcină debsebit de im prinde în continuare) vizite la rică. Se întreprind sondaje pe
portantă a organelor şi orga unităţi de mecanizare a agri bază de chestionare, întrebă să se realizeze Sa termen!
nizaţiilor de partid, sindicat, culturii, la mari întreprinderi rile scrise fiind întocmite fără
ale U.T.C.. a conducerilor u- industriale din judeţ, şcoli fundament ştiinţific (Dobra),
nităţilor şi tuturor factorilor profesionale, licee industriale întrebări formale de tipul (Urmare din pag. 1) liştii uzinei apreciază că tn- lan, toate capacităţile, cu ex
de educaţie este organizarea etc. „Este într-adevăr munca o tîrzierea provenită în termi cepţia noii turnătorii, vor in
unei acţiuni susţinute pentru Se poate deci afirma că a- cinste, iar lenea o ruşine ?“ acestui an de investi narea obiectivelor frustrează tra în funcţiune la termenul
completarea studiilor de către tît sub aspect teoretic cît şi (Burjuc), excursii de orientare ţii a fost depăşit cu 60,8 la îndeplinirea planului de re planificat la întregul poten
muncitorii care sînt încă de practic s-au făcut paşi impor şcolară şi profesională la... sută. Din discuţiile cu cîţiva paraţii la vagoane, însăşi bu ţial productiv. Pentru dimi
ficitari în pregătirea şcolară. tanţi şi utili în această direc Braşov (Ilia) ş.a. constructori am înţeles dorin na desfăşurare a procesului nuarea efectului nefavorabil
Ridicarea nivelului general al ţie, cadrele didactice şi con Se impune deci pentru cei ţa lor de a materializa încă productiv. Neglijarea de că intervenit la turnătorie am
cunoaşterii este unul din sco ducerile şcolilor preocupîn- care predau această „disci din primul trimestru aproape tre constructor a instalaţiei făcut un nou grafic în care
purile esenţiale ale progra du-se de orientarea şcolară şi plină" şcolară să înceapă prin 50 la sută din planul anual, de apă şi încălzire, a grupu am reeşalonat sarcinile pen
mului educaţional al partidu profesională a elevilor. To propria lor orientare, prin fapt ce va permite intrarea lui şcolar şi, mai ales, a noii tru o cît mai rapidă finali
lui, iar în acest cadru com tuşi, la o analiză mai atentă, cunoaşterea pe cît posibil de în producţie pînă la 30 mai capacităţi productive, va a- zare a halei.
pletarea studiilor reprezintă se semnalează încă unele in la sursă a meseriilor şi pro a centralei termice şi pînă vea fără îndoială un efect Cu privire la investiţia de
o cerinţă de căpetenie. consecvenţe. fesiunilor spre care-şi îndru la 30 iunie a bateriei nr. 2 negativ în realizările viitoare la U.M.M.R. Simeria, angaja
Activitatea adresată ridică Ne referim în primul rînd mă elevii. Numai aşa se va de cocs conform prevede ale uzinei. mentul nostru este însă să
rii cunoştinţelor tehnice, şti la numărul redus al acţiuni ajunge ca influenţa educato rilor. — Ce ne puteţi spune de finalizăm acest obiectiv în
inţifice, economice, de cultu lor şcoală-familie, cînd, se Doar la turnătoria de ci spre aceste stări de lucruri trimestrul III al acestui an.
ră generală ale oamenilor ştie, alegerea meseriei este rului să devină determinantă. lindri termenul de 30 de şi ce intenţionaţi în vederea Explicaţiile primite — pri
muncii este complexă. Ea im determinată încă în bună Totodată, Inspectorului şcolar cembrie a.c. prezintă încă in redresării situaţiei ? — am a- vite prin prisma imperioasei
plică îmbunătăţirea conţinu măsură de alte criterii decît judeţean îi revine menirea de certitudini datorită necontrac- dresat întrebarea tovarăşului necesităţi de a pune în func
tului propagandei economice, aptitudinile şi capacitatea e- a ajuta substanţial şi perma tării celor două cuptoare. Şi inginer Francisc Folticska, di ţiune la termen toate capaci
trecerea la efectuarea unor levulr>, precum şi de cererea nent pe membrii corpului în acest caz beneficiarul ar rectorul general al T.C.M.M. tăţile productive — ni se par
studii de ergonomie, o mai reală a economiei judeţului. profesoral, în special din me trebui sprijinit mai oportun Hunedoara. echivoce în comparaţie cu
strînsă conlucrare între cer In al doilea rînd, cadrele diul rural, oferindu-le o cît de ministerul de resort, a- — In legătură cu noul la capac tatea trustului, cu pres
:
cetarea ştiinţifică si producţie de conducere din economie, mai bună informaţie de spe vînd în vedere că noua capa minor de sîrmă, apreciez că tigiu] cîştigat în alte împre
şi. în primul rînd, o viziune specialiştii, muncitorii frun cialitate, organizînd dezbateri citate trebuie să producă în de îndată ce ne va sosi con jurări. îată de ce considerăm
modernă în conducerea si or taşi, nu sînt antrenaţi la o ac şi schimburi de experienţă, că de la începutul anului vi strucţia metalică de la U.C.M. imperios necesară o interven
îndrumare
un
competentă
şi
ganizarea acestei activităţi. larg registru de mijloace me itor. Caransebeş vom putea acţio ţie mai concretă în destinul
Iniţiativele care au apărut tivitate sistematică de orien La U M.M.R. Simeria situa na mai energic De fapt, şi noilor obiective pentru fina
în cadrul judeţului, în rîn- tare şcolară şi profesională todice în vederea îndeplinirii ţia creată la sfîrşitul anului alte măsuri preconizate vi lizarea cărora o concentrare
cît mai eficiente a acestei da
durile colectivităţilor de mun (în majoritatea şcolilor, ase torii didactice. trecut produce vizibile com zează impulsionarea activită mai judicioasă de forţe ar
plicaţii benefciarului. Specia
ţii la acest obiectiv. La Că
avea un efect favorabil.