Page 76 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 76
C O M U N I C A T
Proletari din toate tarile, unifl-vă I
In ziua de 22 martie 1973, a avut loc Consiliul de Stat a dezbătut şi adop
şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tat Decretul privind stabilirea normelor
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin unitare de structură pentru unităţile e-
tele Consiliului de Stat. conomice.
D E C R E T
privind stabilirea normelor unitare de
structură pentru unităţile economice
Consiliul de Stal al Repu blicii Socialiste România, de maiştri, sau fără maiştri,
d e c r e t e a z ă : şeful de atelier conducind ne
mijlocit activitatea muncitori
Capitolul I lor.
In cazul unor procese de
producţie de complexitate
Dispoziţii generale deosebită, formaţiile de lucru
Schimb pot fi conduse de subingineri
sau ingineri.
Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal* ART. 1. — Structura orga tru centralele industriale şi
se
Activitatea
atelierelor
nizatorică a centralelor indus alte unităţi similare şi pen desfăşoară pe schimburi, fie
întreprinderile
tru
industria
de experienţă triale şi unităţilor asimilate le, prevăzute în anexa nr. 1, care atelier avînd numărul de
acestora,
întreprinderilor
a
subordonate, precum şi a uni care face parte integrantă maiştri corespunzător norma
tivelor şi ci te un şef de ate
La I.P.B. Bircea a avut tăţilor componente fără per clin prezentul decret. lier pe schimb.
sonalitate juridică ale centra Pe baza acestor structuri,
loc un schimb de experien
lelor — uzine, fabrici, exploa Consiliul de Miniştri va pre Atelierul poate funcţiona a-
ţă privind activitatea punc tit în cadrul secţiilor de pro
tări şi altele similare — de zenta spre aprobare Consiliu
telor de informare şi do numite în cele cc urmează u- lui de Stat structuri tip pe ducţie cît şi independent.
ART.
Atelierul de
Utilajele imobilizate în ocoalelor silvice Dobra, cumentare din întreprin nităţi economico, se stabileşte mice, pentru subramuri asimila proiectare 5. se — poate constitui
ramuri
econo
şi
In raza de activitate a
în mod unitar, potrivit legii,
unităţi
deri. La schimbul de expe
Geoagiu, Ilia, Simeria şi rienţă organizat de Comi de organele de conducere co te centralelor, pentru între dacă volumul de muncă ne
cesită cel puţin 25 de persoa
lectivă ale acestora, pe baza
unde
Hunedoara, permit condiţiile tetul municipal Deva al prezentelor norme. prinderi şi unităţile compo ne : în cazurile în care volu
nente ale centralelor, precum
climaterice
se
să
întreprinderi să fie puse în lucreze, s-a declanşat cam P.C.R. au cu propaganda turile organizatorice tip pen- şi pentru alte unităţi econo mul de muncă este mai re
res
participat
ART. 2. — Se aprobă struc
dus se vor organiza colective
ponsabilii
mice.
pania împăduririlor de pri
măvară Silvicultorii din din comitetele de partid şi de proiectare.
ART. 6. — Laboratorul de
judeţ au de executat în responsabilii punctelor de Capitolul II control şi cercetare execută
funcţiune în cel mai scurt timp primăvara aceasta lucrări informare şi documentare. analize, determinarea măsurători
probe,
dc îmbogăţire şi refacere a
pentru
calităţii
Mărginea-
Tovarăşul
Paul
pe
forestier
patrimoniului
i
2 300 hectare, cu 200 hec nu, inginer şef Ia I.P.B. Norme de structură pentru intreprinderi materiilor prime, materiale
produse
lor,
subansamblelor,
Eforturile deosebite pe ca şantierele de construcţii din rile in contractarea utilaje tare mai • mult decît s-a | Bircea, responsabil cu pro ART. 3. — In funcţie de vo lor, precum şi unele lucrări
re le presupune realizarea în judeţul nostru. Aceasta în- lor, livrarea acestora în ne- împădurit în anul trecut. paganda în comitetul de lumul, complexitatea, impor sului de producţie, precum şi cu caracter de studiu şi cer
diviziunea
de
cores
muncii
mod exemplar a prevederilor trucît, aşa cum se releva la concordanţă cu termenele de In locul parchetelor exploa partid, a vorbit despre mo tanţa şi specificul activităţii, cetare ; el se constituie dacă
punzătoare
Maiştrii
acestuia.
maximale pe acest an şi asi plenară, şi în judeţul nostru montaj, rămânerile în urmă tate şi pe alte terenuri ale lucrează sub conducerea ne volumul de muncă necesită
gurarea îndeplinirii înainte de se manifestă o seamă de ră- în execuţia construcţiilor de fondului silvic se vor dul cum e organizată acti structura organizatorică a în mijlocită a şefului de atelier. cel puţin 5 persoane.
termen a planului cincinal mîneri în urmă în execuţia monstrează că beneficiarii planta în actuala campanie vitatea Ia punctul de infor treprinderii industriale sau ART. 7. — Secţia de pro
impun tuturor beneficiarilor lucrărilor de montaj, care se n-au acţionat cu toată răs mare şi documentare, cum combinatului cuprinde : Dacă volumul activităţii ne ducţie, montaj, service şi pen
de investiţii şi unităţilor de concretizează în imobilizarea punderea, în virtutea obliga a antrenat specialiştii din cesită un număr de munci tru alte activităţi productive
construcţii-montaj să acţio vreme îndelungată a maşini ţiilor ce le revin prin lege, A. Structura dc producţie şi tori echivalent cu patru for se poate organiza pentru con
neze cu toată tenacita lor şi utilajelor. pentru asigurarea tuturor unitate la această muncă, concepţie. maţii de lucru normate, iar ducerea unitară a activităţilor
tea pentru montarea la Un recent control efectuat condiţiilor de punere în Silvicultorii iar tovarăşul Nicolae De- specificul muncii permite a-
timp şi darea în exploatare de organele băncii' judeţene funcţiune la termen a inves vian, secretarul comitetului a) ateliere de producţie, ceasta, atelierul se poate con
a maşinilor, utilajelor şi in de investiţii în toate între tiţiilor. La rîndul lor, şantie de partid din întreprinde montaj, service, proiectare, stitui cu un număr mai mic
stalaţiilor. Subliniind însem prinderile arată că în multe rele de construcţii, îndeosebi au început precum şi pentru alte activi (Continuar* in pag, a 4-a)
nătatea şi necesitatea acestei locuri capacităţi productive T.C.M.M. Hunedoara, T.C.M.M. re, a stăruit asupra felului tăţi productive ;
b) laboratoare de control şi
laturi a înfăptuirii programu sau care deservesc producţia Valea Jiului, au tergiversat în rare a îndrumat şi spri cercetare ;
lui de investiţii, tovarăşul stau nemontale, deci nefo sau neglijat execuţia la mul jinit munca politico-educa- Consiliul de Sfat
Nicolae Ceauşescu, în cuvîn- losite. La Combinatul side te obiective. împăduririle c) secţii de producţie, mon
tarea rostită la recenta plena rurgic Hunedoara nu au fost înlăturarea neajunsurilor tivă. taj, service, precum şi pen
ră a C.C. al P.C.R., arăta că montate la termen utilaje semnalate trebuie să consti tru alte activităţi productive; al Republicii Socialiste România
„adoptarea do măsuri con tehnologice în valoare de a- tuie o preocupare centraiă de primăvară d) uzine, fabrici, exploatări
crete în vederea punerii în proape 28 milioane lei. A- pentru conducerile întreprin şi alte unităţi similare fără
funcţiune a utilajelor exis semenea situaţii necorespun derilor beneficiare şi de con personalitate juridică.
tente reprezintă o sarcină de zătoare se mai semnalează la strucţii. Dealtfel, în lumina D E C R E T
prim ordin în economia noas Centrala cărbunelui Petroşani, hotărîrilor plenarei C.C. al In pagina a S-a B) Structura funcţională.
tră". U.V. Călan, I.E.C. Deva, P.C.R. din februarie-martie peste 7 milioane puieţi de
Această îndatorire de strin U.M.M.R Simeria şi în alte a.c., s-au şi stabilit programe răşinoase din specii de ma a) birouri ; pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
gentă actualitate pentru mo locuri. de montare şi punere în re valoare economică : mo În dezbatere b) servicii. In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie,
bilizarea în cel mai scurt Cauzele care avi determi funcţiune a utilajelor imobi lid, brad, pin şi duglas. ART. 4. — Atelierul de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Româ
timp a tuturor capacităţilor nat această stare de lucruri lizate. Astfel, pînă la finele Din pepinierele Inspecto producţie, montaj, service şi nia d e c r e t e a z ă ;
productive existente la înde sînt. multiple. Pentru nici u- trimestrului II, se vor monta ratului silvic judeţean se alle activităţi similare cuprin
plinirea planului maximal şi na însă conducerile între maşini, utilaje şi instalaţii scot şi se expediază zilnic publică de cel puţin 4 formaţii de lu Articol unic. - Se convoacă Marea Adunare Na
angajamentelor vizează direct prinderilor amintite nu au restante în valoare de peste spre şantierele de împă cru, conduse de eîte un mais ţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legisla
centralele, întreprinderile şi justificări temeinice. Intirzie- 23 milioane lei. Pentru a ma duriri circa 250 000 puieţi. tru ; mărimea acestor forma turi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa.
terializa aceste programe, în Materialul săditor este ® Proiectele legilor ţii de lucru se stabileşte pe
urma cărora se vor asigura transportat şi păstrat în de privind dezvoltarea con bază de normative unificate,
importante sporuri de pro pozite special amenajate aprobate pe ramuri, subra Preşedintele Consiliului de Stat,
ducţie, se impune grăbirea pentru protejarea de vînt strucţiei de locuinţe şi muri sau activităţi, depinzînd NICOLAE CEAUŞESCU
Largă diversificare sortimentală execuţiei pe şantiere, organi şi soare a rădăcinilor, în administrarea fondului de natura şi specificul proce
zarea mai bună a lucrului, vederea asigurării unei
în industria locală extinderea soluţiilor construc prinderi cit mai bune. Tot locativ de stat şi regle
tive avansate, formarea de e- cu material produs în pe mentarea raporturilor
După ce în anul trecut au reuşit să asimileze şi să chipe de montori care să a- pinierele proprii se vor e-
introducă în producţia dc seric 112 noi sortimente, colec jute constructorii la accelera xecuta peste 15 km planta dintre proprietari şi chi
tivele din industria locală hunedorcană îşi sporesc preo rea ritmului de realizare a ţii de aliniamente cu plop riaşi. In preajma
cupările în direcţia diversificării producţiei şi ridicării lucrărilor de construcţii-mon- repede crescător pe margi
calităţii produselor. taj. nea unor văi, drumuri şi
In acest an se desfăşoară o susţinută activitate de Posibilităţile de care dipun şosele.
concepţie pentru a se asimila cel puţin 70 dc produse şi centralele, întreprinderile şi Intrucît perioada optimă
sortimente noi, punîndu-se un accent sporit pe lărgirea şantierele, fructificate din j de efectuare a împăduriri- învăţământului
gamei de produse destinate exportului şi fondului pieţei. plin, trebuie să conducă la j lor de primăvară este re în pagina alV-a
Se află în curs de asimilare, printre altele, încălzitoare lichidarea grabnică a rămâne lativ scurtă, se solicită
pentru apă, lămpi portative auto, 10 garnituri de mobilă rilor în urmă, în montarea şi sprijinul populaţiei de la
punerea în funcţiune a tutu sate şi îndeosebi al tinerilor
şi mobilier mărunt, containere, aparate de clorinare, arti • Hotârîre a Consi la sate
ror utilajelor de a contribui prin muncă
cole din mase plastice, garnituri din cauciuc, echipament voluntar-patriotică la efec liului de Miniştri privind
de protecţie, confecţii pentru copii, precum şi 10 noi sor TOMA CAZACU tuarea acestor lucrări de normele de ocupare a
directorul sucursalei larg interes naţional. terenurilor agricole.
timente dc panificaţie. Obiectivele stabilite de plenarei C.C. al P.C.R. clin 28 La cursurile de studiere a
judeţene a Băncii de Conferinţa Naţională a Parti februarie — 2 martie 1973, în Statutului P.C.R., un accent
investiţii dului Comunist Român din cuvântarea tovarăşului Nicolae deosebit se va pune pe pro
iulie 1972, de plenara C.C. al Ceauşescu la această plenară. bleme cum sînt : creşterea
P.C.R. din 20—21 noiembrie Se va ţine, de asemenea, sea rolului conducător al partidu
1972 şi de recenta plenară a ma de concluziile care au re lui în procesul construirii so
Comitetului Central impun o- zultat clin recentele adunări cietăţii socialiste multilateral
C A M P A N I A A G R 1 C Q L Ä D E P R I M A V A R À rientarea învâţămîntuiui de generale ale cooperatorilor, dezvoltate, sarcinile organi
partid spre un studiu mai e-
ale activelor comitetelor co
zaţiilor de partid pentru con
ficient, în strînsă legătură cu munale de partid, de obiec tinua întărire a rândurilor
sarcinile* curente şi de per tivele imediate şi de perspec partidului, pentru primirea
spectivă din industrie şi a- tivă stabilite în fiecare coo şi educarea noilor membri de
CUM PREG/lTiîl RAZELE SCOLIEI VIITOARf OE IE»? gricultură. Instrucţiunilor C.C. perativă agricolă, în fiecare partid, trăsăturile proprii co
comună.
Potrivit
munistului - disciplina, prin
Este foarte important ca în
al P.C.R. cu privire la învă-
ţămîntul de partid şi propa convorbirile finale să se in cipialitatea, combativitatea
ganda prin conferinţe, activi siste asupra înţelegerii pro revoluţionară, spiritul mili
tant, partinic.
O La C.A.P. Deva, într-o singură zi s-au plantat Vinţan şi Elena Voinea am niţelor. Pînă ieri, pe 1 600 ne ce se va continua pînă la tatea cursurilor de la sate ur blemelor legate de dezvolta
reuşit să plantăm arpagic pe mp s-a făcut plantatul ver realizarea a 45 de hectare), mează să se încheie pînă la rea social-economică multila Convorbirile finale în
3 hectare cu arpagic întreaga suprafaţă stabilită — zii, ardeiului şi vinetelor. se face repicatul la uncie ră sfîrşitul lunii aprilie. Dar or terală a comunelor şi buna cursurile de studiere a pro
® Un solar care produce... îngrijorare 3 hectare. Condiţii pentru S-a stabilit ca azi (23 martie saduri, iar din solar nu peste ganele şi organizaţiile de lor gospodărire, organizarea blemelor de educaţie moral-
® Toate răsadurile — asigurate din producţie plantare s-au asigurat încă a.c. — n.n.) să se continue multă vreme se va valorifica partid vor stabili, de la caz şi retribuirea muncii pe baza cetăţenească trebuie să relie
din toamna trecută, cînd s-au semănatul (conform eşalonă salata în locul căreia se va la caz, perioada cea mai po ^cordului global, ca factor feze însemnătatea pe care o
proprie trasat mecanizat rigolele. rii făcute) in răsadniţe al produce răsad de varză. trivită în care să aibă loc au conştiinţa socialistă în în
@ A început însămînţarea în cîmp a rădăcinoa- gogoşarilor şi vinetelor. In to Dacă la semănat şi plan hotărîtor pentru creşterea
Interlocutorul ne-a precizat convorbirile finale, avînd în producţiei agricole şi mărirea făptuirea marilor obiective
seior că o parte din forte sînt con tal, ferma îşi va produce în tat nu se ridică probleme, vedere necesitatea parcurge veniturilor cooperatorilor. Să ale etapei actuale, însuşirea
O O zi irosită în zadar centrate la pregătirea răsad treaga cantitate de răsad ne şeful fermei îşi exprima în rii în prealabil a programei fie, la fel, aduse în dezbatere Şi aplicarea în viaţă a nor
cesară — peste 2 700 000 fire. grijorarea că nu au fost o- precum şi ţinînd seama de măsurile adoptate la confe melor vieţii şi muncii comu
Concomitent s-au întreprins norate încă cerinţele de în timpul de începere a lucrări rinţa judeţeană cu secretarii niste, ale eticii şi echităţii
lucrări de fertilizare a tere grăşăminte chimice — 18 to- lor agricole de primăvară. In comitetelor de partid şi pre socialiste.
nului cu îngrăşăminte orga te azotat, 15 tone superfosfat zonele comunelor unde cam şedinţii consiliilor populare Este bine ca în toate cursu
nice pe 21 de hectare (acţiu şi 7 tone sare potasică. pania agricolă de primăvară comunale care a avut loc re rile să fie cît mai mult utili
începe, de regulă, mai devre cent. zate materiale ilustrative —
Gît a fost Iarna de lungă... me, se vor lua măsuri ca ac O problemă esenţială asu grafice, planşe, diapozitive —
tivitatea în învăţămîntul de pra căreia este necesar să sc
partid să se încheie înainte avîndu-se grijă ca participan
Sînt de admirat eforturile mp. Deşi s-au cheltuit peste insiste în cadrul convorbirilor ţii să înţeleagă importanţa şi
pe care le fac cooperatoarele 300 000 lei cu construcţia lui, de declanşarea din plin a lu finale o constituie apărarea
Helorman Barbara, Silvia La- pînă acum solarul nu a pro- § crărilor agricole. şi gospodărirea raţională a semnificaţia reprezentărilor
zăr, Iosif Uriţescu, Maria Bla- dus decît... motive de reflec La toate formele de învă- fondului funciar — principa grafice ce li se prezintă. Tot
ga, Ioana Crumeş, Maria Lo- ţii şi îngrijorare. Şeful fer ţămînt, dezbaterile recapitu lul mijloc de producţie în a- ceea ce se întreprinde, toate
ga, Margareta Aldea, Ileana mei, ing. Paul Govoreanu, lative se vor referi, în con gricultură. metodele ce se utilizează să
se soldeze cu o creştere a ca
Gavrilă — să amintim doar ne-a spus că in acest an se a- formitate cu problematica şi Dezbaterilor finale din în pacităţii cursanţilor de a în
profilul cursului, la teme ca
cîteva nume — pentru a pre menajează o suprafaţă de re reprezintă cea mai mare văţămîntul de partid de la ţelege mai profund eveni
găti temeinic recolta fermei 2 000 mp pe care se vor pro importanţă pentru colective sate le revine misiunea de a
legumicole de la C.A.P. din duce vinete şi ardei. Intenţia le şi unităţile respective. Este contribui la înţelegerea judi mentele, politica partidului,
Aurel Vlaicu. Producerea u- este bună. Pe cînd insă ma de datoria organizaţiilor de cioasă a multiplelor proble sarcinile ce revin oamenilor
nor răsaduri de calitate, vi terializarea în fapte ? Punem partid să se preocupe ca In me legate de diversificarea muncii de la sate în acest an
guroase, este acţiunea care le această întrebare deoarece cit producţiei agricole, organiza hotărîtor al cincinalului.
polarizează zi de zi atenţia. a fost iarna de lungă nu s-a dezbaterile din cadrul con rea judicioasă a muncii, res
I.a cooperativa agricolă din Simeria, se lucrează de zor Ia răsadniţe, se insăminţează, se în Tot la această unitate exis reuşit cel puţin să fie aco- vorbirilor finale să fie abor pectarea obligaţiilor contrac
grijesc răsadurile şi se amenaje uză noi spaţii pentru producerea materialului săditor. tuale, ridicarea nivelului de IOAN BACINSCHI
Foto: V. ONOIU tă insă şi un solar care, mai date problemele fundamenta
mult cu numele, ocupă 5 000 (Continuare în pag. a 2-a) le cuprinse în documentele conştiinţă al cooperatorilor directorul Cabinetului
ş.a.
judeţean de partid
In cuvîntarea la Plenara producţia de legume, astfel
C.C. al P.C.R. din 28 februa îneît să se asigure obţinerea Groza“ din Deva a orga parchetele forestiere apar
rie — 2 martie a.c. secreta întregii producţii planificate, CONSFĂTUIRE PRIVIND nizat zilele trecute o in- ţinătoare de C.E.I.L. Deva de pe plaiurile transilvă stituţiile municipiului De formaţia de muzică uşoa
nene.
rul general al partidului, to respectînd întocmai structura CULTURA SFECLEI tîlnire cu tovarăşul Ale s-a mărit cu încă 7*. E va, clubul o sindicatelor lău a ră „Iearus“. Pentru ama
întreprins
acţiune
tinerii
au
prim-
varăşul Nicolae Ceauşescu, a speciilor şi eşalonarea perioa DE ZAHĂR xandru Voiculescu, consiliu vorba dc cursul de care califi MAGAZIN UNIVERSAL dabilă : instruirea teoreti tori, se asigură atît trans
al
absolvit
vlcepreşedintc
şi
masa
portul
pentru
cit
subliniat necesitatea ca în delor de realizare a recoltei. Azi, la Simeria are loc lui popular municipal. In care în această meserie, CU BUFET că şi practică a unor o seară.
fiecare unitate agricolă culti Cum se acţionează pentru o consfătuire de lucru ca cuvinte frumoase şi pe în organizat în cadrul şcolii membri ai acestor forma
ţii in scopul formării lot
Ieri, s-a dat in folosinţă
vatoare de legume să se în materializarea acestui dezide re are ca temă tehnologi ţelesul tuturor, invitatul a de tractorişti rutieri de la magazinul universal cu ca instructori de brigadă.
despre
perspective
vorbit
ile aplicate la cultura sfe
treprindă măsuri speciale rat ? Iată cîteva aspecte edi clei de zahăr în vederea le de dezvoltare în urmă Sibişcl. autoservire şi bufet din Concepută ca studiou, in VREMEA
pentru a pregăti temeinic ficatoare. obţinerii unor producţii torii ani a municipiului, satul Lăpuşnic. Magazinul struirea se desfăşoară pe Pentru 24 ore
sporite la hectar. I.a con ne informează Mariana „FAVIOR- LA... PARIS este aprovizionat cu un riodic, iar demonstraţiile
sfătuire participă ingineri Ţiru, de la Clubul presei bogat sortiment de măr practice se fac cu ajuto Vreme in general fru
La însămînţări şi plantat şi preşedinţi din coopera pioniereşti Deva. De curînd, colectivul de furi Industriale şi alimen rul celor mai bune bri moasă, cu cerul variabil.
tivele agricole care au în Intllnirea a fost urmată creaţie al Fabricii „Vidra“ tare. încă din primele ore găzi din municipiu. \ intui va sufla slab din
plantă,
di
această
nu se ridică probleme cultură de S.M.A. şi şefi de un scurt program ar din Orăştie a trimis pen de la inaugurare, a cunos nord - vest. Temperatura
cut o mare afluenţă
de
maximă va fi cuprinsă în
rectori
tistic.
expoziţia
de
blănărie
tru
ai secţiilor de mecanizare, organizată la Paris o va cumpărători. SERI PLĂCUTE LA tre * şi i2 grade, iar mi-
2
nima între minus 2 şi
— Pentru acest an unitatea coltei se asigură încă de la precum şi preşedinţii con ÎNCĂ 70 DE TRAC loroasă colecţie de artico STUDIOUL INSTRUCTO GEOAGIU-BĂI grade.
noastră are sarcina să livre însămînţări şi plantat, în a- siliilor intercooperatiste. TORIŞTI le din blănărie. Modelele RILOR DE BRIGĂZI
ze la fondul de stat 1 260 to ceste zile forţele şi mijloace — însoţite de marca fa ARTISTICE Filiala Orăştie a O.J.T. Pentru următoarele
ne legume — nc-a relatat in le sînt concentrate la acţiu DEVA VIITORULUI Incepînd de azi numă bricii — sînt confecţiona organizează mîine, ca de două zile
im
sprijiniul
Venind
ginerul Seghedy Ladislau, şe nile respective. Spre exem rul tractoriştilor care lu te In stil românesc, avind pulsionării în activităţii bri altfel în fiecare sîmbătă,
şi
ful fermei legumicole de la plu, azi (22 martie a.c. — Unitatea de pionieri de crează la exploatarea me incrustate simboluri artis găzilor artistice de agitaţie la Geoagiu-Băi, petrecerea tiv Vreme frumoasă Vînt rela
slab
călduroasă.
C.A.P. Deva. Dispunem de n.n.) cu cei peste 20 de coo la Şcoala generală „Dr. P. canizată a lemnului in tice specifice artizanatului unei seri plăcute la barul din nord-vest. Temperatu
toate condiţiile să îndeplinim peratori din echipele condu din întreprinderile şi in „Turist“ din staţiune, cu ra in creştere uşoară.
acest obiectiv. Cum baza re se de Victoria Alba, Iuliana