Page 77 - Drumul_socialismului_1973_03

tata
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 660 © VINERI 23 MARTIE 1973
mm

Cum acţionaţi pentru î CIŞTIGUL

Concertul micilor
măsurilor Pienarei C.C. muzicieni ternici factori stimulatori

Elevii din clasele pro­
fesorilor Elena Tămă-
şan, Gheorghe Bogariu,
Gheorghe Bobocescu, A- îngrijitorilor de animale
lexandru Klink şi Ni­
colae Andreiu, de Ia Li­
Pe agenda noutăţilor tehni­ ceul de muzică din De­ Subliniind faptul că anul care este confruntată unita­ cerli C.A.P. In acest sens — pitol lă care unitatea este
Sporind calitatea ce apărute în ultima vreme va, au susţinut un con­ 1£>73 este hotărîtor şi pentru tea. In ânul trecut, fermă ne spunea inginerul şef Ioan deficitară. Sînt lăudabili? e-
la Exploatarea minieră Deva, cert festiv. şi-a depăşit producţia globa­ Avram —, avînd în vedere forturile ce se depun pentru
figurează între altele realiza­ De un succes deose­ realizarea înainte de termen lă planificată — 1 950 000 lei condiţiile concrete de desfă­ a substitui şi acoperi defici­
şi eficienţa întregii rea şi utilizarea unui dispo­ bit s-au bucurat bucăţi­ a cincinalului în agricultură, — cu peste 250 000 lei, li- şurare a activităţii în fermă, tul existent, folosind cu suc­
în cuvîntarea rostită la Ple­
zitiv de curăţire mecanică a le ; „Carnaval" şi „Cîn- vrînd suplimentar importante S-a stabilit ca să se aducă ces metodele de preparare,
vagoanelor după descărcarea tcc trist", interpretate nara C.C. al PC.R. din 28 cantităţi de produse animalie­ unele îmbunătăţiri modului însă nu se poate ignora cituşi
a.c.,
noastre activităţi la vioară de elevii cla­ februarie — 2 martie parti­ re lâ fondul centralizat al de aplicare a acordului glo­ de puţin faptul că încă de pe
secretarul
al
general
selor a IlI-a şi a IV-a ; dului, tovarăşul Nicolae statului. îngrijitorii de ani­ bal. In esenţă, ni s-a explicat acum cooperativa se înscrie
„Amintiri din teatru" cu un deficit de peste 500 to­
Colectivul în care lucrez — a indicilor calitativi pe faza — la pian Sorina Hris- Ceauşescu, a jalonat măsurile male, printre care Iştinica că este vorba despre creşte­
secţia cocsificare din cadrul de produs. Fiecare cunoaşte Inteligenta tea, clasa a IV-a ; „Mi­ stabilite de conducerea parti­ Jimboreanu, Regbina Pcşti- rea, în totalul plăţii, a pon- ne nutreţuri. Suprafaţa afec­
Uzinei cocsochimice a C.S. şi aplică întocmai instrucţiu­ ca fantezie" — la vioa­ dului în scopul stimulării e- tată fermei pentru produce­
Hunedoara — este deplin nile de lucru : asigurarea de­ ră Magdalcna Socol şi forturilor ţărănimii pentru rea fmajelor cultivate nece­
conştient de sarcinile majore bitelor necesare la sursele de Marius Mitrofan, clasa creşterea producţiei agricole sare hrăniră a 660 bovine şi
oe care Ie avem de înfăptuit dozare, repartizarea cores­ a IV-a : „Cucul" — Ia şi îmbunătăţirea întregii ac­ 1 300 ovine este departe de ii
In acest an hotărîtor pentru punzătoare a şarjei în turnu­ pian Simona Simion, tivităţi în agricultură, pre­ satisface, aceasta însumîncl
realizarea cincinalului înain- rile de cărbune, corecţia ma­ clasa a Ii-a ; „Dans cum şi sarcinile ce stau în abia 61 de hectare, tn aceste
nc de termen şi se străduieş­ ximă a reţetelor de fabrica­ napolitan" — Ia pian faţa lucrătorilor din această condiţii este imperios nece­
te să şi le ducă la îndeplini­ ţie. In felul acesta contri­ Bianra Balogh. clasă ramură de bâză a economiei sar să se practice culturile
re în condiţii cît mai bune, buim direct la calitatea coc­ a Hl-a, precum şi naţionale Intre măsurile dez­ duble de nutreţuri.
zi de zi, la nivel maximal. In sului produs de noi şi, indi­ suite de poeme popu­ bătute de plenară un loc dc Datorită grijii sporite acor­
acest an ne-am asumat şi un rect, la calitatea produsului lare, interpretat^ de e- maximă importanţă îl ocupă Cian acţionaţi pentru sporirea date reproducţiei şi selecţiei,
angajament mobilizator : rea­ muncii furnaliştilor — la ca­ minereului în culbutorul ro­ levii claselor a VÎI-a şi generalizarea acordului glo­ ferma a ajuns să aibă în e-
bal în toate unităţile agrico­
lizarea a 5 000 tone de cocs litatea fontei. tativ. Inovaţia, al cărei autor a VIH-i le şi în toate sectoarele de fectlv exemplare de animale
metalurgic suplimentar preve­ Utilizarea integrală a tim­ este inginerul Gheorghe Stă- producţie. îmbunătăţirea or­ efectivului de animale şi a valoroase. Sînt, de pildă, ju-
derilor de plan. Pentru a ne pului de lucru, întreţinerea nilă, şi-a demonstrat în prac­ ganizării şi i—'triTouirii muncii nincî care la prima fătare
onora angajamentul, pentru corespunzătoare a agregate­ tică eficienţa prin faptul că în agricultură. In acest con­ producţiei de lapte, carne, lină ? dau cîte 10 1 lapte pe zi.
a îndeplini sarcinile de plan lor, economisirea de materii s-a redus durata de curăţire text, un puternic factor mo­ Menţinerea acestora la un
pe acest an Ia nivel maxi­ prime şi materiale — sînt alte a unui vagonet la 10—20 de Seară de odihnă bilizator şi stimulator îl re­ potenţial productiv ridicat
mal, pentru a răspunde prin laturi ale activităţii noastre, secunde. La întreprinderea de prezintă şi ridicarea venitului şan, Aron Olca, Ioan Mora- derii părţii din retribuţie a- necesită, fireşte, o bună în­
fapte deosebite la indicaţiile ale întregului colectiv al sec­ prospecţiuni şi explorări geo­ La clubul „Siderur- garantat în cooperativele a- ru, Ana Popa, Letiţia Stoica, cordată pentru producţia de grijire şi furaiare pe tot
date de tovarăşul Nicolae ţiei cocsificare, în care ne logice Hunedoara a fost rea­ gistul". din Hunedoara, gricole la 1 200 lei pentru Victoria Zerbea — să amin­ lapte obţinută la această ca­ timpul anului, ceea ce nu
este posibil decît în condiţi­
lizată şi aplicată cu succes o
Ceauşescu la Plenara C.C. al străduim să ne încadrăm în inovaţie ingenioasă privind a avut loc o reuşită cooperatorii care lucrează în tim doar cîteva nume — a- tegorie de animale. Dacă în ile gospodăririi cu maxirhă
P.C.R. din 28 februarie — 2 fiecare zi. Aşa se explică re­ seară de odihnă, orga­ sectorul zootehnic. preciază că un puternic fac­ anul trecut o parte din retri­ eficienţă a terenurilor repar­
martie a.c., am stabilit măsuri zultatele obţinute în cele a- mărirea capacităţii şi a înăl­ nizată de comitetul sin­ Referindu-se la necesita­ tor stimulator în obţinerea buire sc făcea şi pentru vi­ tizate producerii nutreţurilor,
concrete pentru fiecare loc proape trei luni din acest an ţimii de refulare cu jet de dicatului şi comitetul tea dezvoltării zootehniei, to­ succesului amintit l-a consti­ ţeii obţinuţi, în acest an s-a extinderii culturii sfeclei fu­
de muncă, aşa îneît fiecare de vîrf al cincinalului, timp aer a pompelor la puţul Hon- U.T.C. de Ia secţia la­ varăşul Nicolae Ceauşescu â tuit retribuirea muncii în a- renunţat la un asemenea cri­ rajere şi a trifolienelor.
acţionează în deplină cunoş­ în care am dat peste sarcini­ dol, de pe seama căruia re­ minorul de benzi, în arătat că: „Eforturi deosebi­ cord global. Ştiind că mări­ teriu pe considerentul bine O atenţie deosebită — în
tinţă de cauză asupra a ceea le de plan mai mult de 1 000 zultă o economie anuală post cinstea fruntaşilor în te trebuie depuse în conti­ mea cîştigului fiecăruia este justificat şi anume că, atunci spiritul sarcinilor stabilite do
ce avem de făcut. tone de cocs metalurgic cu calculată in valoare de | muncă. nuare pentru creşterea pro­ nemijlocit legată de efortu­ cînd se realizează o produc­ Plenara C.C. al P.C.R. din 28
Eu conduc o echipă de rezistenţa medie de 74,5 la 400 170 lei. ! Dominantele acestei ducţiei zootehnice, ţinînd sea­ rile depuse şi de rezultatele ţie bună de lapte, se înţele­ februarie—2 martie a.c. — se
muncitori a cărei misiune sută. Pe ansamblul centralei s-au seri au fost distracţia ma de faptul că în ultima înregistrate în producţie, în­ ge de la sine că trebuie ca acordă viitoarei mătei, viţe-
este pregătirea şarjei de căr­ ANDREI PETRESC aplicat în perioada care a şi voia bună. S-au ţi­ vreme producţia medie de grijitorii se străduiesc să a- mai înainte vacile să aibă vi­ lele fiind lotizate şi furajate
bune pentru bateriile de cocs. şef de echipă trecut de la începutul anului nut şi concursuri „Cine lapte a înregistrat o tendinţă sigure o bună îngrijire şi fu­ ţei. La stabilirea acordului corespunzător.
Atenţia fiecăruia este orien­ Uzina cocsochimică a precedent 56 inovaţii şi raţio­ ştie, rîştigă", pe dife­ de scădere, iâr indicele de rajare a animalelor din lotu­ global s-a avut în vedere şi Demarajul producţiei în
nalizări cu o eficienţă econo­
tată spre respectarea strictă C. S. Hunedoara rite teme natalitate Ia vaci este încă rile pe care le au în primi­ diferenţierea plăţii pe perioa­
mică evaluată la peste de. Spre exemplu, pentru fie­ acest an este promiţător,
5 370 000 lei. scăzut. Trebuie să se pună re. Ni s-a spus că, în medie, cantitatea medie de lapte
mai multă ordine în activi­ veniturile lunare ale îngriji­ care hectolitru de lapte, în marfă ridieîndu-se zilnic la
tatea fermelor zootehnice, a- torilor s-au situat în jur de timpul stabulaţiei se plăteşte peste 800 1, faţă de 500 1 cît
1 300—1 500 lei, în raport de
Vom desface mărfuri cordîndu-se o atenţie deose­ modul de îndeplinire a pla­ cu 20 lei mai mult faţă de brie-ianuarie. Cunoscînd sar­
s-a obţinut în lunile deeeiti-
cuvenită
retribuţia
pe
timpul
bită creşterii în fiecare uni­
!!
* < ti'Py-'-, ''-ii'Mi tate a animalelor de repro­ nului de lapte, sporul de păşuriatului. Felul cum se fa­ cinile sporite ce revin fer­
ce retribuţia, cît şi sarcinile
peste planul anual ducţie, sub îngrijirea unui creştere în greutate şi nu­ economice sînt cunoscute de mei,^ cît şi deficitul aprecia­
mărul de produşi obţinuţi. In
personal special, bine pregă­
bil înregistrat în balanţa fu­
tit". înfăptuirea unor aseme­ cazul de faţă veniturile obţi­ către îngrijitori, care sînt in­ rajeră. este o datorie de ma­
nea deziderate constituie pre­ nute de îngrijitori depăşesc teresaţi să fructifice deplin re răspundere a conducerii
în valoare de 2000000 lei ocuparea de căpetenie a coo­ cîştigul minim garantat, fapt toate rezervele de sporire a C.A.P. şi a organizaţiei dc
peratorilor din Orăştie — u- care îi cointeresează însă să producţiei. partid de a iniţia de pe a-
nitate care a acumulat o bu­ obţină producţii cît mai mari Tn ansamblul factorilor ca­ cum acţiuni energice în sco­
Documentele plenarei C.C. partid. împreună cu biroul nă experienţă în obţinerea de de lapte şi carne deoarece re condiţionează livrarea la pul înlăturării tuturor nea­
al P.C.R., cuvîntarea rostită organizaţiei de partid ne producţii sporite, în ridicarea retribuirea se face pe unita­ fondul de stat a 4 600 hl lap­ junsurilor care afectează ne­
cu acest prilej de secretarul vom orienta să primim în eficienţei activităţii fermei tea de produs. te şi 45.8 tone carne, precum gativ soarta producţiei ani­
general al partidului, tovară­ rînclurile comuniştilor pe ce­ zootehnice. Preocuparea de a perfecţio­ şi predarea la complexele in- maliere. asigurării unei efi­
şul Nicolae Ceauşescu, ne-au le mai bune şi mai conştiin­ Ferma zootehnică a acestei na formele de retribuire a tercooperatiste de îngrăşare ciente ridicate a întregii ac­
făcut să înţelegem şi mai bi­ cioase lucrătoare. unităţi se înscrie cu o con­ muncii în acord global a stat a animalelor a 400 miei şi tivităţi a sectorului zootehnic.
ne că fiecărui colectiv de Despre rezultatele muncii tribuţie substanţială la reali­ 200 viţei un rol decisiv îl are
muncă ii revin sarcini impor­ vreau să arăt că planul pe zarea sarcinilor economice cu permanent în atenţia condu- asigurarea bazei furajere, ca­ N. TiRCOB
tante, concrete, în uriaşa ac­ 1973 este mobilizator. Co­
ţiune de îmbunătăţire gene­ lectivul nostru de muncă, din
rală a întregii activităţi. iniţiativa şi la propunerile
Miagazinul nostru este o comuniştilor, s-a angajat să-l
„celulă" de seamă în reţeaua depăşească cu peste 2 000 000 In anui trecut la C.A.P. Simeria s-a obţinut o producţie
comercială a Hunedoarei, es­ lei. Pînă în prezent am rea­ Întîlniri înfre
te una dintre unităţile cu lizat peste plan mai bine de
cel mai mare dever comer­ 21 000 lei, succes la care şi-au medie la hectar de 45143 kg sfeclă de zahăr
cial, cu cea mai mare desfa­ adus contribuţia în mod deo­ formaţii artistice
cere de mărfuri. Aceasta în­ sebit Silvia Şalvari, Aristica
seamnă că din magazin cum­ Stan, Maria Buştea, Elisabeta
activi- Cooperatorii $
pără zilnic cele trebuitoare Cornea etc. Odată cu prlnia lună a anu­
mii şi mii de oameni. Ca responsabilă de unitâte lui, pe raza comunei Ilia. au ! i au au ca iu sa
în
scopul
fost
iniţiate,
Cu întregul colectiv am mă voi ocupa mai stăruitor zării mişcării artistice de a- ;
dezbătut documentele plena­ de buna aprovizionare a matori, o scrie dc schimburi ;
rei, am înţeles ce sarcini ne magazinului, ridicarea calita­ de experienţă. între formaţi­ i
ale
revin nouă din aceste docu­ tivă a nivelului de servire, ile artistice raza diferitelor sa- i
comunei,
ne
pe
te
de
mente. Pentru a le înfăptui buna păstrare a produselor, informează Bujorel Mărcii, i fl ia hectar
cu cinste şi responsabilitate realizarea de economii. Vom directorul căminului cultural
In
Ilia.
acestşi
cătinii
din,
am hotărît în unanimitate să pune accent mai mare pe sa­ acţiuni, duminică, 25 martie,
ne sporim eforturile, să răs- tisfacerea cerinţelor şi gustu­ arc loc, pe scena căminului In anul 1972, C.A.P. Sime­ perea răsăririi s-a repartizat vind tehnologia ce se va a-
o
• pundem prin fapte de muncă rilor cumpărătorilor, în aşa cultural din Sîrlii. teatru, intîlnire ria a obţinut la cultura sfe­ cultura pe membri coopera­ plica în acest an. Intre alte­
dan­
formaţiilor
a
de
deosebite îndemnurilor pe ca­ fel ca din unitatea noastră suri populare. formaţii or­ clei de zahăr o producţie me­ tori, care au aplicat prima le, sc are în vedere modifica­
re ni lc-a adresat secretarul nici un om să nu iasă nemul­ chestrale şi solişti din satele die la hectar do 45 143 kg de praşilă, fără a executa rări- rea schemei de semănat eu
Bacea.
Mu-
general al partidului. ţumit. Săcămaş. SÎH» şi Bretea Specta­ pe suprafaţa de 52 ha în cul­ tul — operaţiune ce s-a e- semănătoarea SPC-6 pe 7 sec­
reşană.
ilia.
In magazin lucrăm patru colul — schimb de experien­ tură, recolta situîndu-se cu fectuat la praşila a doua ma­ ţii, la distanţa de 45 cm in­
comunişti. Fiecare avem răs­ VIORICA DIACONU ţă de la Sîrbi urmează altor 21 000 kg la hectar peste me­ nuală. Prăşitul mecanic s-a tre rînduri, lăsînd 50 cm în­
punderi concrete în procesul gestionara magazinului două spectacole similare sus­ i dia ultimilor patru ani. Ce realizat de două ori pe în­ tre rînduri numai pentru ur­
Săcănias
ţinute
satele
in
şi
muncii noastre. Personal mă alimentar nr. 65, Băcea şi vă fi continuat, in j factori au condus la un ase­ treaga suprafaţă înainte dc ma roţilor tractorului. In n-
preocup de ridicarea nivelu­ membră în biroul organizaţiei duminica următoare, pe sec- ; menea rezultat? praşila a doua, s-a adminis­ cest mod, densitatea va creş­
lui politic şi profesional al de partid de la O.C.L. na căminului cultural din j Amplasarea sfeclei s-a fă­ trat fazial azotatul de amo­ te cu peste 6 000 plante la
vînzătoarelor nemembre de Alimentara Hunedoara Utilaje moderne vin în sprij inul iluminatului public din ora­ Brcted Murcşană. niu, în doză de 180 kg la
şul reşedinţă de judeţ. Foto: V. ONOIU cut după cultura griului, pe hectar, astfel asigurîndu-se o
..............................J toată suprafaţa. Terenul a hectar. producţie suplimentară de
fost arat adine din vara anu­ In perioada de vegetaţie circa 4 000 kg rădăcini la ha.
lui 1971. In iarna anului 19'"J, s-a urmărit în permanentă Fertilizarea se face în doze
pe toată suprafaţa s-a trans­ starea fitosânitară a culturii, mai mari de îngrăşăminte
portat gunoi de grajd în can­ apllcîndu-se tratamentele cu­ chimice, folosindu-se în me­
Cămine muncitoreşti... titate de 32 000 kg la hectar. venite. die 450 kg superfosfat, 400
Imprăştierea gunoiului s-a Producţia obţinută a dat kg azotat de amoniu şi 200
realizat cu 1-2 zile înainte posibilitate cooperativei să kg sare potasică la hectar.
în impas de executarea arăturii de predea în contul contractu­ Totodată, să se urmărească
cifice primăvară, sub care s-a ad­ lui cantitatea de 2 036 tone extinderea prăşitului meca­
nic, în aşa fel îneît să se e-
sfeclă de zahăr, cu 836 tone
ministrat, pe suprafaţa dc 33
La Orăştie, urmează să fie date în folosinţă foarte curind hă, şi superfosfat, în cantita­ mai mult faţă de contract, xecutc 3-4 praştie mecanice.
două cămine muncitoreşti : unui pentru sa lari d ţii T.C. Deva, te de 295 kg la hectar. După obţinîndu-se venituri supli­ Pregătirile pentru recolta
altul pentru cei de la U.C. Orăştie. La ambele cămine lucră­ execdtaréa arăturii, terenul mentare de peste 340 000 lei. acestui an s-au început din
rile s-au poticnii. s-a discuit unde a fost ne­ Pentru depăşirea producţiei vreme, acum aflîndu-se a-
Şi intr-un caz şi în citul, Banca, de investiţii se menţine voie, iar apoi toată suprafaţa planificate, în afară de re­ prOape de finalizare. Aplica­
pe poziţie şi recomandă constructorului parcurgerea filierei s-a nivelat cu nivelatorul. tribuirea cooperatorilor în rea tehnologiilor înaintate va
da
posibilitatea
îndeplinirii
bani şi în natură, pînă Ia ni­
legale pentru clarificarea situaţiilor create. Drumul lung — Deoarece sămînţa folosită velul planului, s-a acordat ea exemplare a angajamentului
C.S.P.', Ministerul Finanţelor, Ministerul Aprovizionării Tehnico- avea germinaţia sub 70 la su­
Esté cunoscut că principa­ bolile aparatului cardio-vas- de viaţă şi de muncă ale retribuţie suplimentară suma pe care cooperatorii şi l-au a-
lele probleme demografice cular, ale aparatului respira­ populaţiei. Dar, în această Materiale... - pe care trebuie să-l parcurgă documentele „în­ tă, iar condiţiile climatice de 124 000 Iei, fapt impor­ sumat în întrecere, de a de­
sînt legate de mişcarea natu­ tor şi tumorile, adică cele direcţie, mai sînt multe pro­ spre aprobare", putea fi evitat, dacă la T.C. Deva planifica­ fiind nefavorabile, cu sece­ tant pentru sporirea cointe­ păşi planul cu 5 000 kg sfe­
rală a populaţiei, adică de care dau numărul mare de bleme de rezolvat, probleme rea judicioasă a fondurilor băneşti şi organizarea muncii pe tă pronunţată, a existat o resării niembrilor cooperatori clă de zahăr la hectar, spo-
natalitate, mortalitate gene­ decese şi în ţară şi în lume. ce se află în atenţia organe­ şantiere n-ar Ti capitole deficitare. grijă maximă la semănat. în creşterea producţiei de rindu-şi astfel contribuţia lâ
rală şi sporul natural. In con­ Evoluţia mortalităţii in­ lor de partid locale şi centra­ Pină una-alta, viitorii locatari trebuie să mai aştepte şi După însămînţare, s-a fă­ sfeclă de zahar. îndeplinirea sarcinilor pe ca­
diţiile evoluţiei actuale a fe­ fantile reflectă o activitate le, în atenţia comisiei jude­ ne întrebăm cu ce sînt aceştia vinovaţi ? Considerăm că o in­ cut tăvălugitul cu tăvălugul Există încă însemnate re­ re plenara C.C. al P.C.R. din
nomenelor demografice, nata­ susţinută în sectorul ocroti­ ţene de demografie. tervenţie promptă din partea factorilor răspunzători ar scoate neted. In continuare, s-a ur­ zerve pentru sporirea produc­ noiembrie 1972 le-â pus în
litatea reprezintă factorul cel rii mamei şi copilului, indice­ In urma acestor scurte pri­ din impas căminele mult aşteptate de muncitori. mărit cultura în perioada ră­ ţiei de sfeclă de zahăr. Pen­
mai important şi cel mai di­ le fiind în continuă scădere. viri asupra principalelor pro­ săririi, pentru depistarea aba­ tru fructificarea lor s-au sta­ faţa lucrătorilor din agricul­
namic în creşterea număru­ Notăm că în judeţul nostru bleme demografice din judeţ, cului de dăunători. La înce- bilit o serie de măsuri pri- tură.
lui populaţiei. sînt create toate posibilităţi­ se conturează sarcinile şi a-
In judeţul nostru, natalita­ le de reducere şi mai mult tribuţiile comisiei judeţene
tea a avut o evoluţie asemă­ a acestui indicator al morta­ de demografie. Sînt necesare
nătoare cu cea pe ţară. Dacă lităţii infantile, care este li­ studii complexe cu privire la
între anii 1948—1956 acest fe­ nul dintre cele mai semnifi­ comportamentul demografic
nomen demografic prezintă o cative privind nivelul şi cali­ al populaţiei, cunoaşterea de primăvara
tendinţă de scădere, în anul tatea asistenţei medico-sani- concretă a realităţilor judeţu­
1967 se ajunge la cel mai ri­ tare. lui, a perspectivelor de dez­
dicat indice, de 26,5 la mie, Creşterea natalităţii, para­ voltare a localităţilor, din (Urmare din pag. 1) Monica Soos, şeful fermei, gunoi de grajd. La fertiliza­ Eufimia Bota, Letiţia Miheţ,
ca în anii următori, procen­ lel cu scăderea mortalităţii toate punctele de vedere, stu­ ne-a relatat că din cei 810 rea terenului şi transportul nerea unor producţii sporite.
tul să înregistreze din nou o generale, au ca scop final a- dii care să permită indica­ mp răsadniţe s-au însămîn- gunoiului şi-au adus contri­ Ecaterina Bota, Neta Vos şi
scădere, în 1972 fiind de 17,7 sigurarea unui spor natural rea celor mai eficiente mă­ perit şi închis solarul. Să ţat 90 mp cu gulioare, 180 buţia mecanizatorii Ioan Bog­ Verghelia Cosma, — lucrau O zi irosită în zadar
Ia miè. necesar reproducţiei popu­ suri social-economice pentru nu mai vorbim de fertilizarea mp cu varză timpurie, 60 mp dan, Ilie Dumitraş, • Traian la amenajarea în continuare
Există deosebiri mari de la laţiei. Evidenţiem în această îmbunătăţirea situaţiei din şi pregătirea terenului. S-ar cu tomate. Mai sînt de semă­ Marcu, Iacob Popa şi Aurel a 300 mp răsadniţe pentru La C.A.P. Lăpuşnic o zi
o localitate la cealaltă, în privinţă municipiile Hune­ teritoriu. recupera, cultivîndu-1 chiar nat 264 mp cu ardei gogoşâri, Cîmpureanu. Pînă acum s-au ardei gras. Aici s-a amenajat bună de muncă a fost iro­
ceea ce priveşte natalitatea. doara, cu 15,5 la mie, şi Pe­ Avînd în vedere sarcinile şi parţial, O parte din chel­ şi 216 mp cu ardei gras. In fertilizat cu gunoi de grajd şi un solar In suprafaţă de sită în zadar. La răsadniţe
Lâ Deva, Hunedoara şi Pe­ troşani, cu 11,6 la mie. In trasate de Conferinţa Naţio­ tuielile făcute pentru realiza­ ziua de 22 martie, aici se 30 hectare iar cu îngrăşămin­ 300 mp în care s-au însămîn- nu lucra nimeni. Aici, nu
troşani, indicele este între schimb, sporul natural este nală a partidului, cu privire rea unui obiectiv care, aşa muncea, ca şi în alte zile, cu te chimice 50 hectare. ţat pe 190 mp roşii, iar pe s-au însămînţat decît 58 mp
16,8 şi 22,2 la mie, în schimb scăzut la Brad şi Orăştie, la elaborarea prognozelor, la cum a dovedit experienţa al­ multă hărnicie. Cooperatoa­ restul de suprafaţă urmează cu varză timpurie. Pentru
la Brad, Haţeg, Ilia nu trece doar 1,7 lâ mie. Intr-o situa­ orientările şi liniile directoa­ tor cooperative agricole, este rele din echipa condusă de să se însămînţeze, în zilele vinete şi ardei — 116 mp —
de 13,9 la mie. ţie aparte se găseşte zona re ale dezvoltării României deosebit de rentabil. Sidoniâ Prisecan lucrâu la Au început semăna­ următoare, ardei gras.
In ultimele două decenii, Iliei, unde de peste 10 ani în următoarele decenii, este întreţinerea răsadurilor de tul în cîmp la rădăci- Ia satul Săcămaş — unde s-au montat numai tocurile.
mortalitatea generală a ma­ nu sé înregistrează nici _ un necesară studierea dinamicii Toate răsadurile — brigada are o parte din teren Dc însămînţat încă nu poate
nifestat o evoluţie favorabilă, spor natural al populaţiei. A- de creştere a populaţiei, im­ gulii şi var£ă iar cele din noase şi plantatul la pentru legume — s-au ame­ fi vorba. Este adevărat că
de scădere, ajungîndu-se a- ceastă situaţie are o serie de plicaţiile acesteia în diferite asigurate din producţie echipa condusă de Ana Ber- najat 230 mp răsadniţe în ca­ aici_ nu se cultivă cu legume
riul trecut la numai 9,5 dece­ cauze complexe : trecerea in­ sectoare de activitate: sănă­ proprie da munceau lâ amenajarea ceapă re s-au însămînţat varză tim­ decît o suprafaţă de 10 hec­
se la 1 000 de locuitori. Cel tensă a populaţiei din activi­ tate, învăţămînt, producţie, răsadniţelor. Cooperatoarele purie şi ardei gogoşâri. Şi tare, din care 3 ha ardei, 4
mai mic indice se înregis­ tatea agricolă în cca indus­ utilizarea forţei de muncă Ferma legumicolă a C.A.P. din echipa condusă de Leti- însoţiţi de tovarăşul Alexe aici se lucra la amenajarea ha roşii, 1 hectar vinete şi
trează la Hunedoara — 6,7 trială, fenomenul de îmbă- etc. Sînt doar cîteva dintre din Dobra cultivă în acest an ţia Oprâan se aflau lâ îm- Mareş, vicepreşedinte al Con­ a încă 72 mp răsadniţe pen­ 2 ha castraveţi. Dar se pune
la mie, Petroşani — 7,6 la trînire a populaţiei rămase, sarcinile imediate şi de per­ prăştierea îngrăşămintelor na­ siliului popular comunal Ilia, tru ardei gogoşâri. Interlocu­ întrebarea cînd vor să iasă
mie, iâr cel mai mare la Ilia şi, firesc, procentul tot mai spectivă ale activităţii demo­ o suprafaţă de 80 hectare diri turale şi organice. In aceas­ am făcut o vizită la brigada torii noştri ne spuneau că cooperatorii din Lăpuşnic cu
— 16,2 la mie. scăzut de femei de vîrstă fer­ grafice din judeţul nostru, a- care 5 ha tomate, 28 ha văr- tă zi s-au făcut lucrări de legumicolă a cooperativei din — profitînd de timpul priel­ produsele pe piaţă ? Atunci
Aceasta se datoreşte, în tilă. supra cărora comisia jude­ zoasc. 10 ha rădneinoase, 8 .întreţinere la gulii şi varză localitate. Aici am întîlnit nic — s-a însămînţat în cînd se caută, sau cînd nu
primul rînd, structurii do Numărul cazurilor noi dc ţeană de demografie are o- ha ardei gras şi gogoşâri, 4 pe 270 mp răsadniţe, s-au a- pe tovarăşul Iulius Mica, pre­ cîmp o suprafaţă de 2 ha cu mai sînt solicitate ? Trebuie
vîrstă a populaţiei în aceste îmbolnăvire, adică morbidita­ bligaţia să se pronunţe cît ha gulii 10 ha castraveţi şi menajat 120 mp răsadniţe şedintele cooperativei şi Do­ pătrunjel şi s-au plantat 3 ha depuse eforturi pentru recu­
zone, mortalitatea fiind mai tea generală a populaţiei, se mai conform cu realitatea. 15 ha fasole verde. Ce s-a pentru ardei graşi şi s-au fer­ rina Suba, brigadier legumi­ cu ceapă. Munca se desfăşoa­ perarea grabnică a rămînerii
crescută în zonele cu o in­ situează în judeţul nostru făcut pînă acum pentru rea­ tilizat 20 ha cu îngrăşămin­ col. Numeroase femei — în­ în urmă şi asigurarea inte­
dustrializare slabă şi cu o sub nivelul pe ţară. Aceasta Dr. THEODOR BADÂU lizarea planului şi â produc­ te chimice şi 1,5 ha cu gunoi tre care se aflau Catiţa Bog­ ră cu spor peste tot, dove­ grală a răsadului necesar
populaţie vîrstnică. Cauzele reflectă îmbunătăţirea asis- directorul Direcţiei sanitare ţiei planificate? de grajd De asemenea, s-au dan, Victoria Petrcscu, Roza- dind grija şi preocuparea plantării întregii suprafeţe
principale ale deceselor sînt : tenţiei medicale, a condiţiilor a judeţului Hunedoara Interlocutorul nostru, ing. transportat în cîmp 70 tone lia Mărcuţ, Septimia Crişan, legumicultorilor pentru obţi­ planificate.