Page 79 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 79
aKasHsœwBwasmiPsr-iiP'i'Viw»
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 660 © VINERI 23 MARTIE 1973
BBMBBBaSBaSBWBB—WBWWBBWBWW BMztroauumsm
zitorul săptămînii — Anlonin
Cinema Dvorak. Simfonia a IX-a în mi
D E C R E T DEVA: Războiul Iul Murphy minor „Din Lumea Nouă“; 14,41
Muzică
de
promenadă;
15,00
Radio-
15,05
Buletin
de
ştiri;
(„Patria“);
(„Ai - -
Născut
liber
Constructo
ta“); SIMBRIA: A venit un sol ancheta economică. pe şantie
rii
intensifică
ritmul
dat de pe i ronţ („Mureşul“); re. Cum îi sprijiniţi ?; 15,20
HUNEDOARA- Adio arme. Sfîn- Muzică de estradă; 16.00 Radio
se
privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unităţile economice la 'ţereza şi CALAN: Explozia aleasă“ — cîntece populare; bucu-
(„Siderurgistul“);
riile
I-II
„Trandafir,
16,15
floare
jurnal;
diavolii
(„Con
structorul").
16.30
Ştiinţa la zi; 16,35 Ansam
Ro-
(„11 Iunie“); TELIUC:
bluri
corale
de
tineret
Hood
PE
bin
Publicitate
16,50
TROŞANI 1 („Minerul“); mărilor reştene; Pentru patrie; 17,30 radio;
Lupul
17,00
Con
şi Răzbunarea („7 Noiem cert de muzică populară: 18,00
brie“). 20 000 de leghe sub mări Orele serii: 20.00 Zece melodii
(Urmare din pag. 1) tare şi a structurilor tip ; în ART. 13. — întreprinderi cu peste 100 de persoane se Capitolul IV (..Republica''); LUPENI: Quei- preferate; 20.05 Consemnări de
(„Cultural“);
cazul în care aceste unităţi le de .producţie, transport şi pot constitui ateliere de pro mada („Muncitoresc“) Mania gran ; prof. univ. Constantin C. Giu-
dorii
LONEA
sînt situate în alte localităţi alte unităţi economice simi iectare, dacă specificul unor Vedere de pe pod („Minerul") ; rescu; 20,50 Un virtuoz al naiu
legate intre ele din punct dc probleme necesită o delimita Personalul unităţilor economice lui — Radu Simion; 21,00 Re
Ferma
din
Arizo-
21,25
vedere tehnologic, dacă volu decît cele în care îşi are se lare cu personalitate juridică, re organizatorică distinctă ; ANINOASA: I-II („Muncitoresc“); vista şlagărelor; din lirica Moment
seriile
na.
din subordinea centralelor, se
Tălmăciri
uni
poetic.
mul de activitate necesită cel diul unitatea din care fac organizează şi funcţionează c) secţia de cercetare-pro ART. 20. — Personalul din de unităţile la care persona PETRILA: Directorul. seriile versală de A. E. Baconsky ;
VULCAN:
puţin 3 ateliere de produc parte, ele pot avea în struc potrivit dispoziţiilor legale iectare se organizează în toa unităţile economice se com lul va fi încadrat. l-II („Muncitoresc“); („Muncito 21.30 Bijuterii muzicale. Pies<*
hoinăreală
Marea
ţie ; de asemenea, se pot con tura lor organizatorică un nu privind organizarea şi condu te cazurile unde se impune o pune din următoarele cate Personalul prevăzut la ali resc“); URICANI: Noi doi băr simfonice de Granados: Concert 22.no de
Radiojurnal:
22.30
stitui secţii în care şefii aces măr minim de compartimen îmbinare strînsă a activităţii gorii ; neatul 1 care, neavînd o pre baţii şi Micul scăldător („7 No seară; 24.00*Buletin de ştiri; 0,03
tora conduc direct un număr te funcţionale strict necesa cerea unităţilor socialiste de de cercetare cu cea de pro gătire de specialitate, se re iembrie“): ORAŞTIE: lui Bariera —5,00 Estrada nocturnă.
(„Patria“);
Balada
Cable
de cele puţin 6 formaţii de re, care să le asigure o acti stat ; in cazuri deosebite, la iectare, dacă volumul de ac a) muncitori ; califică pentru a presta o Hogue („Flacăra“); GEOAGIU-
lucru conduse de cîte un vitate normală. centralele cu volum mare de tivitate necesită cel puţin 60 b) personal de conducere muncă direct productivă va BA7: Cinci pentru infern; HA Televiziune
ART. 9. — Biroul este un
maistru. compartiment funcţional care export şi un număr foarte persoane ; în secţii mai mari directă a producţiei şi alt. primi, timp de 6 luni, de la ŢEG: Am încălcat legea („Popu
lar“):
BRAD:
Nevăzut,
necu
Activitatea în secţie se des se poate constitui pentru în mare de sortimente se pot în se pot organiza, după caz, la personal de specialitate din data aplicării prezentului de noscut („Steaua roşie“); GURA- 9,00 Curs de lima rusă. Lecţia
fiinţa, în subordinea centrale
a 46-a ;
BARZA:
făşoară pe schimburi. Ea este deplinirea unor lucrări sau lor, întreprinderi de comerţ boratoare de cercetare sau a- secţiile de producţie : cret, salariul tarifar avut la (..Minerul“): Trei din Virginia nr. 9,30 O viaţă pentru o idee :
Agentul
ILIA:
condusă de un şef de secţie activităţi omogene care nece exterior. telierc de proiectare cu res c) personal de conducere a acea dată, recunoscîndu-i-se 1 („Lumina"). C. I. Parhon (TI) :
coordonator şi de şefi de sec sită o organizare distinctă. Bi pectarea condiţiilor de mai unităţii, precum şi şefii de vechimea neîntreruptă în a- 10,C0 Telex ;
ţie pe schimburi. Se numesc roul poate fi constituit inde ART. 14. — Institutele şi sus şi a celor prevăzute la serviciu şi şefii de birou ; ceeaşi unitate. Radio Bucureşti 10.05 Publicitate : scurt ; „Discurs
Teatru
10.10
şefi de secţie pe schimb nu pendent dacă volumul de centrele cu personalitate ju art. 5 şi 16. d) personal de execuţie de Conducerile centralelor, în pentru o floare“ dc Paul
mai dacă schimbul respectiv muncă necesită un număr mi ridică, de cercetare, proiec ART. 18. — Birourile şi ser specialitate exclusiv cel pre treprinderilor şi altor unităţi PROGRAMUL I: 5,00 Buletin Everac ;
lucrează cu întreaga capaci nim de 5 persoane ; de ase tare sau cercetare-proiectare viciile centralei industriale văzut la lit. b ; economice sînt obligate să a- de ştiri; 5,05 Cîntec şi .ioc pe 11.10 Portativ ’73 : din emisiunea
Selecţiuni
11.50
tate a secţiei. Şeful de secţie menea, se pot constitui, în se organizează ca unităţi de se pot constitui cu respecta e) personal de execuţie ad sigure repartizarea în mun plaiurile ţării; 5,30 Jurnal a- „Seară pentru tineret“;
estradă;
5,40
grar;
Piese
de
coordonator îndeplineşte şi mod excepţional, birouri în specialitate în subordinea rea elementelor normative ministrativ ; că a personalului care devine 6.00—8,08 Rndioprogramul dimi 12.30 Moment folcloric cu tara
atribuţia de şef de secţie pe cadrul unor servicii cu nu centralelor industriale şi a al prevăzute la art. 9 respectiv f) personal de deservire. disponibil ca urmare a apli neţii; 8,08 Matineu muzical. ful „Chirea“ din comuna
lancu Jianu - judeţul Olt:
pă
Potpuriu
schimb. Şeful de secţie co măr mare de persoane. tor unităţi similare, a minis art. 10. Nomenclatoarele funcţiilor cării prevederilor prezentului puşii“ de din baletul „Zîna ..Ca 12.40 Municipalitatea răspunde
Bayer
şi
Josef
ordonator ajutat de ceilalţi ART. 10. — Serviciul este terelor şi celorlalte organe din activitatea industrială şi decret ; pînă la transferarea priciu catalan“ de Isaac Albe- bucureşteanuiui ;
şefi de schimb răspunde de un compartiment funcţional centrale de stat, cu respec ART. 19. — Direcţiile cu celelalte ramuri ale econo lor în interesul serviciului în niz; 8,25 Moment poetic. Pa 13.00 Telejurnal ;
16,00-17,00 Tcleşcoală ;
microfon,
La
asigurarea condiţiilor necesa care se poate organiza pen tarea normelor unitare de prind mai multe birouri, ser miei naţionale prevăzute altă unitate, dar nu mai mult triei; 8.30 9,00 Buletin de melodia 17.30 Curs de limba engleză.
ştiri;
preferată;
re pentru buna desfăşurare a tru îndeplinirea unor activi structură specifice acestora, vicii, secţii sau ateliere de pentru categoriile de perso de trei luni, salariaţii respec 9,30 Memoria pămîntului româ Lecţia a 45-a ;
activităţii în toate schimbu tăţi importante, cu volum ma prin hotărîri ale Consiliului proiectare şi de producţie, u- nal de la alin. 1, lit. b-e sînt tivi vor beneficia de salariul nesc; 9,50 Muzică uşoară; 10,00 18.00 Telex ;
18.05 Tragerea Loto ;
rile, precum şi pentru reali re de muncă, sau pentru mai de Miniştri. nităţi de cercetare şi alte cele prevăzute în anexele ca tarifar avut şi, acolo unde Buletin de în ştiri; 10,05 Muzică 18,15 Cum vorbim ;
interpretarea
struc
populară
an
zarea planului pe întreaga multe activităţi complementa ART. 15. — Uzinele, fabri compartimente potrivit aproba re fac parte integrantă din este cazul, şi de indemniza samblului ..Ciprian Porumbes- 18,35 La volan — emisiune pen
organizatorice
turilor
tru conducătorii auto :
secţie. re care trebuie conduse uni cile, exploatările şi alte uni te ; direcţiile ce se pot orga prezentul decret. ţia de conducere. cu“ din Suceava, dirijor Geor 18.50 Teleconferinţă de presă;
ge Sîrbu: 10,30 Melodii de Va-
ART. 8. — Uzinele, fabrici tar, dacă volumul de muncă tăţi economice similare fără niza la centralele industriale Consiliul de Miniştri va Pentru persoanele care re sile V. Vasilache şi Johnny Ră- 19.20 1001 de seri ;
le. exploatările şi celelalte necesită cel puţin 15 persoa personalitate juridică se or şi unităţile asimilate acesto prezenta spre aprobare Con fuză fără o justificare temei ducanu: 11.00 Buletin de ştiri ; 19.30 Telejurnal ;
cînteccle
şi
11.05
Din
unităţi similare fără persona ne ; în cadrul unui serviciu ganizează în condiţiile prevă ra sînt Direcţia tehnică şi de siliului de Stat nomenclato nică repartizarea în muncă popoarelor; 11,15 Litera dansurile 20.10 „In cronica ta, ţară“ ; Sea
cîntece
ră
şi
versuri
de
spi
şi
litate juridică se pot înfiinţa cu cel puţin 20 persoane, da zute de art. 8, alin 2 şi 3. producţie şi Direcţia comer rul funcţiilor specifice unor oferită, plata drepturilor pre ritul legii; 11,30 Medalion cora! muncitoreşti consacrată a-
în mod excepţional, în cadrul că există o activitate care Atelierele şi secţiile de pro cială : la centralele mari şi ramuri şi subramuri ale eco văzută în prezentul articol — Achim Stoia; 12.00 Discul niversării P.S.D.M.R.:
Film
Cornel
întreprinderilor foarte mari necesită o organizare distinc ducţie, montaj, service şi cu activitate complexă se pct nomiei. încetează pe data emiterii re zilei — Recital de Constantiniu ; 20.40 Scott“ ; artistic ; „Marele
12,15
Sylvia
operă
şi complexe avînd procese de tă se poate înfiinţa şi un bi pentru alte activităţi produc organiza şi direcţii economi ART. 21. — Personalul partiţiei. Geszty; 12,30 Intîlnire cu melo 22.20 Imagini din Pakistan ;
producţie diferite, cu aproba rou ; la serviciile mai mari tive, atelierele de proiectare ce. transferat în interesul servi Persoanele transferate în dia populară şi interpretul pre 22.30 „24 de ore“ ;
22.40 Teleglob : Irak :
13,15
rea Consiliului de conducere pot fi organizate mai multe şi laboratoarele de control şi La centralele constituite pe ciului sau trecut în aceeaşi interesul serviciului . în altă ferat; 13,00 Radiojurnal; 13,27 23.00 Cîntecele pe care le-am
Avanpremieră cotidiană ;
al ministerului, pe baza acor birouri. cercetare se constituie potri unitate, în funcţii cu niveluri localitate beneficiază de drep Concert ^de prînz; 14,00 Compo- iubit (Alexandru Grozuţă).
dului Consiliului pentru pro ART. 11. — întreprinderile vit normelor prevăzute la art. structura unei mari întreprin de salarizare mai mici, ca ur turile prevăzute în H.C.M. nr.
blemele organizării economi- sau combinatele de grad spe 4, 5, 6 şi respectiv 7. deri, directorul acesteia este mare a aplicării prevederilor 253/1973.
co-sociale, ce urmează a lua cial şi I sînt ’ conduse de un ART. 16. — Laboratorul de şi director general adjunct al prezentului decret, are drep Personalul de conducere şi
directorul
general
;
centralei
fiinţă. director care este ajutat de cercetare se poate constitui adjunct al centralei poate fi tul — timp de 3 luni de la execuţie încadrat în funcţii
Uzinele, fabricile, exploa un director adjunct tehnic şi dacă volumul activităţii ne ajutat de un inginer şef. data transferării sau trecerii inferioare va beneficia cu Tragerea specială loto
tările şi celelalte unităţi si de producţie, un director ad cesită un număr de cel pu în asemenea funcţii — la sa precădere de majorarea sa
milare fără personalitate ju junct comercial şi un conta ţin )20 persoane, din care mi La centralele cu volum lariul- tarifar avut şi, acolo lariilor planificate pentru ac
ridică sînt conduse de cîte un bil şef. nimum 6 cercetători, la care mare de activitate de export- unde este cazul, şi la indem tualul cincinal. Majorarea va din 27 martie 1973
director sau inginer şef. întreprinderile de gradul II se adaugă personalul ajutător import şi care, potrivit legii, nizaţia de conducere. Dife fi aplicată la noua funcţie în
Unităţile economice prevă şi III sînt conduse de un di de cercetare. efectuează direct operaţii de renţa de salariu se suportă care s-a făcut încadrarea. /
zute în alin. 1 au în compo rector ajutat de un inginer ART. 17. — Secţia de cer comerţ exterior, directorul
comercial poate fi ajutat de
nenţa lor mai multe ateliere şef, un director adjunct co cetare, de proiectare sau de Capitolul V ATRIBUIE IN NUMĂR NELIMITAT :
sau secţii de producţie, mon mercial şi un contabil şef. cercetare-proiectare se poate un director adjunct pentru
taj şi pentru alte activităţi Celelalte întreprinderi au constitui după cum urmează : export care poate avea în Dispoziţii comune şi finale - autoturisme : ,,Dacia 1 300" şi „Skoda S 100" ;
productive corespunzător a- în conducerea lor cîte un di a) secţia de cercetare se subordine 2-3 servicii speci
tribuţiilor care le-au fost sta rector, un inginer şef, sau, constituie dacă volumul de fice. ART. 22. — întreprinderile ART. 23. — Se aprobă lis - excursii de cîte 2 locuri în Turcia ;
bilite potrivit legii, de către după caz, un conducător teh activitate necesită cel puţin La centralele care au în şi centralele industriale pot ta anexă cuprinzînd centra - excursii de cîte un loc în Turcia ;
organul ierarhic superior şi nic, precum şi un contabil 50 persoane din care mini subordine întreprinderi de avea în subordinea lor şi u- lele înfiiţate ca urmare a re - bani premii de valoare fixă şi variabilă ;
cu respectarea normelor uni şef. mum 15 cercetători la care comerţ exterior, nu se mai nele unităţi cu alt specific organizării şi unificării unor - se extrag 36 numere ;
se adaugă personalul ajutător organizează compartimente decît cel industrial cum sînt centrale existente.
Capitolul III de cercetare ; în secţiile mai de export sau import. şantiere de construcţii, sec ART. 24. Se recomandă or - se atribuie 25 categorii de premii,
mari se pot constitui labora La centralele care au în ţii sau staţii de transport, de ganelor centrale ale organi Vînzarea biletelor pentru această tragere se face
toare de cercetare dacă spe planul lor un volum mare cîe pozite, oficii sau centre de zaţiilor de masă şi obşteşti să pînă luni 26 martie 1973, la orele de închidere a
Norme de structură pentru centralele cificul unor probleme de cer lucrări de investiţii se poate calcul, unităţi şcolare, maga aplice în mod corespunzător unităţilor loto-pronosport.
o
necesită
organiza un birou sau servi
delimitare
cetare
organizatorică distinctă ; ciu de investiţii în cadrul Di zine de prezentare şi desfa dispoziţiile prezentului decret. (09)
— Prevederile
ART. 25.
industriale b) secţia de proiectare se recţiei economice care să a- cere şi altele similare, care prezentului decret vor fi adu
poate constitui dacă volumul sigure rezolvarea tuturor pro se organizează potrivit nor se la îndeplinire pînă la data
activităţii necesită cel puţin melor specifice. de 10 aprilie 1973.
ART. 12. — Centrala este o b) institute sau centre de 80 de persoane ; de regulă, în blemelor ce revin unităţii
unitate economică autonomă, cercetare-proiectare sau, după cadrul secţiilor se organizea respective în calitatea sa de
de producţie,'-^constituită prin caz, de cercetare ori de pro ză colective de proiectare ; in beneficiar sau de executant Preşedintele Consiliului de Stat, Centrala cărbunelui Petroşani
gruparea unor întreprinderi, iectare ; ’ NICOLAE CEAUŞESCU
pe baza criteriilor omogenită c) uzine, fabrici, exploatări cadrul secţiilor de proiectare de lucrări in regie proprie.
ţii produselor şi al tehnologi şi alte unităţi similare fără Valea Jiului
ilor de fabricaţie, al cooperă personalitate juridică :
rii, al integrării pentru reali d) subunităţi de producţie cu sediul în Petroşani, str. 23 August, nr. 2
zarea unor produse finite sau şi concepţie prevăzute pentru Hotărîre a Consiliului de Miniştri privind ANGAJEAZA
în funcţie de amplasarea teri întreprinderi la art. 3, pct. A., muncitori necalificaţî, bărbaţi, pentru lucrări miniere
torială a unităţilor compo lit, a, b şi c ;
nente. Centrala asigură în e) laboratoare de cercetare; normele de ocupare a terenurilor agricole in subteran între vîrsta de 18-45 ani.
mod nemijlocit conducerea f) secţii de cercetare-proiec REGIM DE LUCRU IN SUBTERAN : 6 ORE PE ZI
întreprinderilor şi a celorlal tare sau, după caz, secţii de SE ASIGURĂ URMĂTOARELE CONDIŢII :
te unităţi din componenţa sa. cercetare şi secţii de proiec Consiliul de Miniştri a a- şi celelalte organe cenţi ale, şi a altor condiţii stabilite de sau propuse în viitor, aplica
tare. probat normele sintetice pri consiliile populare judeţene, lege. In cazuri cu totul ex rea tehnicii moderne, re- I. Salarizarea. In perioada de instructaj pentru
Centrala se constituie, de B) Structura funcţională. vind gradul de ocupare a te municipale, orăşeneşti şi co cepţionale şi bine justificate, strîngerea drumurilor, plat
regulă, pe structura unei mari renurilor agricole cu obiecti munale, beneficiarii lucrări se vor folosi terenuri impro formelor şi a tuturor con subteran faza I de 10 zile se asigură salariu tarifar de
întreprinderi. In funcţie de ■ a) birouri ; ve de investiţii productive şi lor de investiţii, organizaţi prii producţiei agricole, iar strucţiilor auxiliare, reduce 56 lei/post. După efectuarea instructajului în perioada
b) servicii;
volumul, complexitatea, im c) direcţii. neproductive, precum şi de ile de proiectări, institutele în lipsa acestora — slab fer rea terenurilor ocupate de de acomodare în subteran —se acordă un salariu ta
portanţa şi specificul activi producţie. de studii şi cercetări, precum tile. Se recomandă comasarea organizarea şantierelor. De rifar de 63 lei/6 ore — echivalent cu 1606 lei lunar.
Compartimentele
funcţiona
tăţii, structura organizatorică le din structura organizatori In vederea restrîngerii şi şi pentru comisiile de siste şi concentrarea lucrărilor de asemenea, se prevede să fie
a centralelor industriale cu că a centralelor industriale şi folosirii cit mai eficiente a matizare. Intre acestea se construcţii de toate tipurile, întreprinse măsuri în vederea — După perioada de acomodare în subteran
prinde : a celorlalte unităţi similare a- terenurilor în alte scopuri de menţionează obligativitatea căutarea mijloacelor şi meto asigurării studiilor şi a cer beneficiază de un salariu de 75 lei/6 ore — echivalent
A) Structura dc producţie sigură îndeplinirea atribuţi cît producţia agricolă, hetă- amplasării obiectivelor dc in delor de edificare a construc cetărilor care să conducă la cu 1 912 lei lunar, ¡ar cei ce se integrează direct în
şi concepţie. ilor necesare pentru buna rîrea Consiliului de Miniştri vestiţii în perimetrul con ţiilor pe mai multe niveluri, conservarea mediului am brigăzi la lucrările miniere în acord beneficiază de
a) întreprinderi (combinate) desfăşurare a activităţii în prevede sarcini, potrivit com struitul al oraşelor sau în hale monobloc, utilizarea mai biant, vegetal şi animal pe un salariu de 84 lei/6 ore - echivalent cu 2 142 lei lu
de producţie, transport, co treprinderii pe structura că petentelor şi profilului de vatra satelor, cu respectarea intensivă a spaţiilor tehnolo terenurile folosite la ampla nar, plus sporul de depăşire a normei.
merţ exterior ; reia s-au constituit. activitate, pentru ministere prevederilor de sistematizare gice şi a incintelor existente sarea obiectivelor.
NOTĂ : NOII ANGAJAŢI SE OBLIGA PRIN CON
TRACT SĂ LUCREZE CEL PUŢIN 3 ANI IN SUBTERAN.
I.A EXPLOATAREA MINIERĂ UNDE SINT REPARTI
»telegrame » note ■ informaţii * ZAT! BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAŢIE DE INSTALA
RE NERAMBURSABILĂ, IN VALOARE DE :
— 714 !ei pentru cei necăsătoriţi ;
— 1 428 lei pentru cei căsătoriţi, fără copii ;
A — 2 142 Iei pentru cei căsătorit! şi au copii ;
încheierea sesiunii speciale Vizita ministrului Lucrările Comitetului inierguverna- în căminele muncitoreşti de confort I şi II ale exploa
II. CAZARE : PENTRU NEFAMILIŞTI se asigură
de externe mental al ştiinţei şi tehnologiei tărilor miniere contra cost în valoare de 60—80 lei
a Consiliului de Securitate lunar.
ai României WASHINGTON 22. — Co că stabilirea opţiunilor poli — PENTRU FAMILIŞTI, în funcţie de posibilităţi,
respondentul Agerpres, C. A- ticii ştiinţei şi tehnologiei se asigură apartamente cu gratuitate de încălzire
CIUDAD DE PANAMA 22 întărirea păcii şi securităţii reafirmate drepturile exerci în Danemarca lexandroaie, transmite : La face parte din dreptul suve şi chirie.
Trimisul special Agerpres, în America Latină, în confor tării suveranităţii depline de Palatul Naţiunilor Unite din ran al fiecărui stat de a-şi
ihai Fabian, transmite : mitate cu principiile şi dis către Republica Panama a- New York se desfăşoară, în formula propriile strategii III. MASA. La cantinele exploatărilor miniere
snsiliul de Sjecuritate, în- poziţiile Cartei O.N.U. Mem supra întregului teritoriu na COPENHAGA 22 — Trimi prezent, lucrările Comitetului ale dezvoltării social-econo- contra cost la preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi.
.init în sesiune specială la brilor Consiliului de Securi ţional, a întrunit 13 voturi. sul special Agerpres, N. S. interguvernamental al ştiinţei mice, de a stabili direcţiile e- IV. CALIFICAREA. După perioada de acomoda
datul Legislativ din Ciudad tate le-au fost supuse spre Delegaţia Marii Britanii s-a Stănescu. transmite: Minis şi tehnologiei pentru dezvol voluţiei sale, în conformitate re muncitorii noi angajaţi au posibilitatea să se in
- Panama, între 15 şi 21 dezbatere şi aprobare două abţinut de la vot. Documen trul afacerilor externe al Ro tare, din care face parte şi deplină cu nevoile şi necesi
artie, la invitaţia guvernu- proiecte de rezoluţie : unul tul a fost însă respins ca mâniei, George Macovescu, a România. tăţile sale imediate şi dc tegreze în cursuri de calificare cu durata de 1 an,
i Republicii Panama, şi-a referitor la Canalul Panama, urmare a faptului că delega fost primit, joi dimineaţa, de Pînă în prezent au avut loc perspectivă şi în concordanţă organizate pe lingă fiecare exploatare minieră, dună
cheiat lucrările. La sesiune prezentat de Peru, Iugosla ţia S.U.A., membru perma Majestatea Sa Regina Mar- dezbaterile generale privind cu linia generală a politicii care pot fi încadraţi ca mineri 4, cu un salariu de 97
i luat parte reprezentanţii via, Indonezia, Guineea, Ke nent al Consiliului dc Secu grethe a Il-a a Danemarcei, sarcinile şi obiectivele ştiin sale. El a evidenţiat progre lei/6 ore, echivalent cu 2 474 lei lunar.
■rmanenţi ai ţărilor membre nya, Sudan şi Panama, iar ritate, a făcut uz de dreptul căreia i-a transmis urări de ţei şi tehnologiei în cadrul sele înregistrate de România
e Consiliului, precum şi ob- al doilea cu privire la drep său de vot. In continuare, fericire şi prosperitate din celui de-al doilea Deceniu al pe tărîm ştiinţific, în ultimii V. ECHIPAMENT DE PROTECŢIE. Se asigură gra
rvatori din aproape 30 de turile suverane ale ţărilor a fost supus la vot proiectul partea preşedintelui Consiliu Naţiunilor Unite pentru Dez ani, referindu-se, în context, tuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere.
ri. Din România, în calita- latino-americane asupra bo de rezoluţie cu privire la lui de Stat al ţării noastre, voltare, precum şi asupra ro la importanţa deosebită acor VI. ACTE NECESARE OBLIGATORIU LA ANGA
de observator, a fost pre- găţiilor lor naturale şi la ac drepturile suverane ale ţări Nicolae Ceauşescu. lului important al ştiinţei şi dată integrării învăţămîntu- JARE. Carnet de muncă şi nota de lichidare dacă au
■nt Ion Datcu, reprezentan- tivitatea acelor întreprinderi lor Americii Latine asupra La rindul său, regina a urat tehnicii în dezvoltarea naţiu lui, cercetării şi producţiei în lucrat la unităţi socialiste.
1 permanent al ţării noas- care, în mod deliberat, exer bogăţiilor lor naturale, care poporului român şi conducă nilor, temă adusă în atenţia accelerarea progresului eco
e la Naţiunile Unite. A cită presiuni asupra ţărilor a fost aprobat cu 12 voturi. torului său sănătate, fericire şi preocupările Organizaţiei nomic şi social în ţara noas — Pentru cei ce nu au mai lucrat : adeverinţă
îrt.icipat, de asemenea, se din America Latină. Delegaţiile S.U.A., Franţei şi şi prosperitate. Naţiunilor Unite din iniţiati tră. In încheiere, vorbitorul de la consiliul popular din care să reiasă ultima o-
ctarul general al O.N.U., După deliberări care au Marii Britanii s-au abţinut La Copenhaga, au continuat va României la cea de-a 25-a a relevat importanţa cooperă cupaţie ; extras de naştere ; certificat de căsătorie ;
urt Waldheim. durat şase zile, miercuri sea de la vot Potrivit recoman convorbirile de lucru între sesiune a Adunării Generale, rii internaţionale în domeniul extrasul de naştere al copiilor ; actul de studii (ulti-
Pe ordinea de zi a sesiunii ra, s-a trecut la votarea celor dărilor acestei rezoluţii, Con George Macovescu şi K. B. din anul 1970. ştiinţei şi tehnologiei pentru m p şcoală absolvită) ; buletin de identitate, livretul
fost înscrisă problema pri două documente. Proiectul siliul cere statelor ca, în in Andersen, ministrul afaceri Poziţia ţării noastre faţă dezvoltarea naţiunilor, sub
itul examinarea măsurilor de rezoluţie cu privire la teresul menţinerii şi consoli lor externe al Danemarcei. de problemele aflate în dez liniind faptul că România militar, respectiv adeverinţa de recrutare, cu menţiu
rientate spre menţinerea şi Canalul Panama, în care sînt dării păcii şi securităţii în baterea Comitetului intergu este gata să participe la un nea scoaterii din evidenţă de către Centrul militar
America Latină, să se abţină Acestea au decurs intr-o at vernamental al ştiinţei şi larg schimb de valori ştiin
mosferă de înţelegere recipro tehnologiei pentru dezvoltare pe raza căruia domiciliază.
de la folosirea măsurilor cu ţifice şi tehnologice în condi
că. constatîndu-se dorinţa de a fost prezentată de prof. dr. “ Cei interesaţi se vor adresa oficiilor de repar
caracter coercitiv împotriva a dezvolta şi lărgi cooperarea Alexandru Spătaru. Vorbito ţii de reciprocitate, echitabile tizare a forţei de muncă in raza cărora domiciliază
Consultările multilaterale ţărilor latino-americane. între cele două ţări. rul a subliniat, între altele, şi nediscriminatorii. sau delegaţilor recrutori ai Centralei cărbunelui Pe
troşani.
de la Helsinki WASHINGTON. — In capita anunţat la Ciudad de Pana eană le-a avut cu preşedinte “ Cheltuielile de transport pentru cei repartizaţi
la Statelor Unite au început ma. le chilian şi cu o delegaţie exportatoare de petrol (OPEC), prin oficiile D.P.O.M.S. se suportă de exploatarea mi
consacrată examinării unor
HELSINKI 22 — Trimisul rea sarcinilor generale ale lucrările Conferinţei anuale a guvernamentală chiliana, au măsuri pentru compensarea nieră din cadrul C.C.P.
pecial Agerpres, Radu Gre- comisiei care se va ocupa de Comitetului pentru schimburi SANTIAGO DE CHILE. - fost abordate probleme ale pierderilor suferite de ţările (18)
eanu, transmite: Grupul de această arie de probleme în internaţionale de cercetători Preşedintele Republicii Chile, dezvoltării relaţiilor de prie exportatoare de ţiţei in urma
ucru constituit în cadrul timpul celei de-a doua faze ştiinţifici, la care participă re Salvador Allende, a primit de- tenie şi cooperare intre cele recentei devalorizări a dolaru
prezentanţi din numeroase ţări
onsultărilor multilaterale de a conferinţei europene, pre lui american.
a Helsinki pentru pregătirea cum şi cu analizarea aspecte ale lumii, printre care şi Ro întreprinderea comerfului cu ridicata
mânia.
:onferinţei în problemele se- lor legate de dezvoltarea STOCKHOLM. - In cadrul
■urităţii şi cooperării în Eu- schimburilor comerciale între Pentru prima dată această unei declaraţii guvernamenta pentru produse mefalo-chimlce
■opa a continuat joi, sub statele participante. conferinţă abordează ca temă le asupra politicii externe, fă
Dreşedinţ.ia reprezentantului Au fost, de asemenea, în principală a dezbaterilor sale legaţia guvernamentală a cută miercuri in Parlamentul şi materiale de construcfii Deva
rinlandei, să dezbată proble- registrate noi contribuţii con „Noile tendinţe ale politicii R.P.D. Coreene, condusă de două ţări precum şi alte pro suedez, ministrul de externe al
ne circumscrise punctului structive din partea unor de externe a Statelor Unite". Kim Eun Hwan, ministru de bleme de interes comun. acestei ţări, Krister Wickman, str. 23 August nr. 11
loi al agendei viitorului fo- legaţii la alcătuirea cadrului externe adjunct al R.P.D. Co BEIRUT. — In capitala Liba a anunţat că Suedia va sta
•um general-european. S-a orientativ pentru definirea CIUDAD DE PANAMA. - bili relaţii diplomatice cu Re A N G A J C - A Z A
:recut la discutarea concretă măsurilor menite să ducă la Republica Panama şi Republi reene, care a făcut o vizită nului a avut loc joi o nouă publica Populară Democrată — UN JURISCONSULT, salarizare conform
a componentelor cooperării îmbunătăţirea şi intensificarea ca Populară Bulgaria au sta în Chile. In cursul convorbiri reuniune a Consiliului Minis Coreeană în cel mai scurt
Dconomice între statele repre relaţiilor comerciale între bilit relaţii diplomatice - s-a lor, pe care delegaţia core- terial al Organizaţiei statelor timp. H.C.M. 914/1968.
zentate, începînd cu defini- statele europene. (74)
Redacţia fi administrado ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (sodal-audienţe-scrisori), 12317 (culturó-sport). - Tiparul: t P. Deva