Page 80 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 80
71b^lT7 ¿ ,;uRfc
Primirea de către tovarăşul
r Prolefarl din toafe fărlle, uniţi-vă !
NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general
al Partidului Comunist Român, a
delegaţiei Partidului
Socialist Desturlan din Tunisia
dintre
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
AL P.C.R. SI Al secretar general al Partidu la rlndul său, preşedintelui porturile cooperarea cele două
partide, de a activiza în mod
un
salut
Bourguiba,
Habib
economi
deosebit
lui Comunist Român, a pri
cordial, urări de sănătate, iar
mit, vineri după-amiază, de poporului tunisian, prosperi că, pe baza interesului reci
legaţia Partidului Socialist tate şi progres. proc, în spiritul înţelegerii şi
Desturian din Tunisia, con întrevederea a prilejuit un convorbirilor dintre preşedin
dusă de Habib Chatti, mem schimb de informaţii asupra ţii Nicolae Ceauşescu şi Ha
bru al C.C. al P.S.D., direc principalelor probleme care bib Bourguiba.
ANUL XXV Nr. 5 661 . SIMBÀTÂ 24 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI torul Cabinetului preşedinte se află în centrul activităţii In cursul convorbirii, s-a
lui Republicii Tunisia, Habib şi preocupărilor Partidului subliniat că în numeroase
Bourguiba, care, la invitaţia Comunist Român şi ale Par probleme internaţionale pozi
C.C. al P.C.R., face o vizită tidului Socialist Desturian, ţiile celor două ţări sînt co
prietenească în ţara noastră. ale dezvoltării relaţiilor din mune sau foarte apropiate.
Lucrările celei de-a IX-a conferinţe a Uniunii Ştefan Andrei, secretar al tre cele două partide, ţări şi In deplin consens, s-a relevat
Au fost de faţă tovarăşii
necesitatea promovării în ra
popoare, precum şi un schimb
C.C. al P.C.R., Suzana Gâdea, de păreri în legătură cu une porturile dintre state a unor
membru supleant al C.C. al le probleme ale situaţiei in relaţii de tip nou, întemeiate
P.C.R., preşedinta Consiliului ternaţionale actuale. pe principiile egalităţii în
Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România Naţional Vasiliu, adjunct Con niat faptul că în ultimii ani drepturi, şi respectului indepen
al
Femeilor,
In acest cadru, s-a subli
denţei
de
suveranităţii
naţio
stantin
şef de secţie la C.C. al P.C.R.,
tre
nale,
în
Republica
interne,
dintre
Stelian Grindeanu, secretar al raporturile de prietenie şi burile neamestecului avantajului
colaborare
Comitetului municipal Bucu Socialistă România şi Repu reciproc, continuarea eforturi
reşti al P.C.R. blica Tunisia, dintre Partidul lor In vederea întăririi cursu
Cu acest prilej, conducăto Comunist Român şi Partidul lui spre destindere şi colabo
In prezanja tovarăşului Nicolae tru a deveni cadre de nădejde cători de partid şi de stat - statului sîrvt întîmplnaţi la in Exprlmind, in numele delega rul delegaţiei P.S.D. a trans Socialist Desturian au cunos rare, a rezolvării pe calea
Cmuşsscu, secretarul general al ale construcţiei societăţii socia Paul Nlculescu-Mlzil, Gheorghe trarea în sală. Minute în şir se ţilor şi invitaţilor, al întregii stu- mis tovarăşului Nicolae cut o evoluţie pozitivă, as tratativelor a problemelor li
Partidului Comunist Român, pre liste multilateral dezvoltate şi Pană, Gheorghe Rădulescu, Vir- scandează „Ceauşescu-P.C.R.", denţlmi din patria noastră, cele Ceauşescu un mesaj de prie cendentă. In acelaşi timp, s-a tigioase dintre state.
şedintele Consiliului de Stat, a comunismului in România, gll Trofin, Iile Verdeţ, Emil Dră- „Ceauşescu şi p o p o r u l " , mal vil mulţumiri, adînca recu tenie din partea preşedinte menţionat că există largi po S-a apreciat că vizita dele
s-a deschis, vineri dimineaţa, la Timp de două zile, forumul or gănescu, Janos Fazekas, Leonte „Ceauşescu şi studenţii". noştinţă şl bucuria de a inau lui Republicii Tunisia, Habib sibilităţi de extindere • şi a- gaţiei Partidului Socialist
Palatul Marii Adunări Naţiona ganizaţiei tineretului studios va Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan In sală se află delegaţi ai gura lucrările conferinţei în pre Bourguiba, împreună cu urări dîncire, în diverse domenii, Desturian va contribui la im
le, cea de-a IX-a Conferinţă a dezbate o sferă largă de pro Voitec, Cornel Burtică, Ştefan studenţilor din întreaga ţară şl zenţa conducerii partidului şi de fericire personală, iar po a acestor raporturi în intere pulsionarea şi lărgirea cola
Uniunii asociaţiilor studenţilor bleme care privesc imprimarea Andrei - este salutată cu en un mare număr de Invitaţi re statului nostru, in frunte cu to porului român noi succese în sul ambelor ţări şi popoare, borării multilaterale româ-
comunişti din România, eveni unui profund conţinut revoluţio tuziaste aplauze. Sute de stu prezentanţi al conducerilor unor varăşul Nicolae Ceauşescu, vor dezvoltarea sa social-econo- al cauzei păcii şi colaborării no-tunisiene.
ment ou profunde şl multiple nar întregii activităţi a Uniunii, dente şi studenţi, aflaţi în faţa ministere, Instituţii centrale şl or bitorul a spus : „Noi vedem în mică. internaţionale. In legătură cu întrevederea s-a desfăşurat
semnificaţii în viaţa studenţimii, corespunzător exigenţelor zilelor Palatului Marii Adunări Naţio ganizaţii obşteşti, secretari ai u- prezenţa dumneavoastră la celf Mulţumind, t o v a r ă ş u l aceasta, s-a exprimat hotărl- într-o atmosferă cordială,
a întregului tineret din patria noastre, în spiritul indicaţiilor nale, ovaţionează îndelung, in nor comitete de partid, rectori mal ¡nalt forum al studenţimii, Nicolae ^Ceauşescu a adresat, rea comună de a întări ra prietenească.
noastră. secretarului general ai partidu tonează imnul „Partid ne eşti ai Instituţiilor de învăţămint su prezenţă devenită tradiţională,
Lucrările conferinţei au loc în lui privind creşterea rolului ei slăvit conducător", dau glas perior, academicieni, activişti de o expresie grăitoare a grijii pă
atmosfera de muncă însufleţită în viaţa universitară a ţării şi profundelor lor sentimente de re partid şl de stat, cadre didacti rinteşti cu care partidul, clasa
a poporului nostru pentru rea a contribuţiei la perfecţionarea cunoştinţă pentru grija pe care ce, studenţi fruntaşi la învăţă muncitoare, întregul popor,
lizarea obiectivelor stabilite de partidul o acordă tineretului tură şi în activitatea obştească, dumneavoastră personal încon
Congresul al X-lea şi Conferin învăţămintului superior, mai studios, dezvoltării şi perfecţio tineri muncitori şl elevi. juraţi tineretul universitar, tînă Stabilirea normelor unitare
ţa Naţională ale Partidului, sub strînsa sa legare cu cercetarea nării invăţămîntului universitar, Cuvîntul de deschidere a con ra generaţie a ţării, o nouă di-
semnul angajării depline a stu şl producţia, la pregătirea pro pentru preţuirea şl încrederea ferinţei a fost rostit de Ion Tro menisune a răspunderilor socia
denţilor ţării - români, ma fesională şi educaţia comunistă de care se bucură tînăra gene ian Ştefănescu, prlm-secretar al le şi politice care ne revin, un de structură pentru unităţile
ghiari, germani şl de alte na a studenţilor. raţie. C.C. al U.T.C., ministru pentru îndemn de a conferi dezbateri
ţionalităţi - în înfăptuirea sar problemele tineretului, preşedin lor şl hotă rîrilor conferinţei
cinilor de mare răspundere so Sosirea tovarăşului Nicolae In aceeaşi atmosferă insufle- tele Consiliului Uniunii asociaţi
cială şi politică ce le revin pen Ceauşescu, a celorlalţi condu ţltă, conducătorii partidului şl ilor studenţilor comunişti. (Continuare în pag. a 2-a) economice-o necesitate impusă
de accelerarea
u v î n t a r e a t o v a r ă ş u l u i economico-sociale a ţarii
i V »■
Progresul accelerat al eco domeniu au avut o influenţă Pentru înlăturarea acestos
funcţiona
nomiei optimă a mecanismului binefăcătoare asupra progre fenomene, pentru crearea u-
româneşti,
sului
ramurilor
rea
pro
N I C O L A E C E A U Ş E S C U creşterii economic, naţional şi ducţiei, au dat şi mo conomie capabil să asigure
tuturor
nui cadru organizatoric în e-
puternice
în
scopul
nostru
venitului
impulsuri
îna
dezvoltării
cincinalului
Îndeplinirea
al ridicării nivelului de trai
construcţiilor,
al poporului, sînt determina dernizării în ritmuri înalte inte de termen, intensificarea
industriei,
a
activităţii
şi
economice
ridi
te în mod necesar de solu transporturilor şi celorlalte carea eficienţei întregii acti
ţionarea problemelor com activităţi. „Cu toate rezulta vităţi, Decretul Consiliului
Dragi tovarăşi şi prieteni, plauze puternice, prelungite). s-au obţinut succese remarca sa, nu se mai află printre noi. culturilor, pentru a putea ob plexe ale perfecţionării orga tele obţinute în ultimii ani de Stat, privind stabilirea
Doresc să încep prin a vă Aş dori, la această confe bile în înfăptuirea sarcinilor Dar aş dori ca această ţine şi în acest an recolte nizării şi conducerii econo în perfecţionarea şi simplifi
adresa vouă, participanţilor rinţă, să menţionez activita puse de partid în faţa învă- coincidenţă să însemne un sporite. miei. carea structurilor organizato normelor unitare de structu
la cea de-a IX-a Conferinţă tea intensă, multilaterală, ţămîntului în România. Cu îndemn de a imprima Putem, deci, spune că mun Pornind de la această ne rice, în apropierea conduce ră pentru întreprinderi şi
a Uniunii Asociaţiilor Stu desfăşurată de cadrele didac această convingere, sper că un spirit mai revoluţionar în citorimea. ţărănimea, ingine cesitate obiectivă. Conferinţa rii de producţie, lichidarea centrale, dat ieri publicităţii,
denţilor Comunişti din Româ tice din institutele de învăţă- conferinţa voastră, la care întreaga voastră activitate. rii şi tehnicienii, toţi oamenii Naţională a partidului a e- centralismului excesiv, a u- constituie un complex de
nia, tuturor studenţilor din niînt superior, care acţionează participă şi cadrele didactice, Să înţelegeţi că a fi comu muncii, fără deosebire de na laborat un ansamblu de mă măsuri de majoră însemnă
patria noastră, un călduros activ atît în direcţia bunei va elabora şi măsurile în a- nist, a fi student comunist, ţionalitate, înfăptuiesc în mod suri menite să asigure în nor paralelisme şi verigi in tate. Se distinge din această
salut din partea Comitetului pregătiri profesionale a stu ceastă direcţie. (Aplauze pu înseamnă a fi revoluţionar, a minunat programul elaborat toate compartimentele vieţii termediare în conducerea ac nouă structurare a organiză
Central al Partidului Comu denţilor cît şi pentru integra ternice). fi întotdeauna pentru tot ceea de Congresul al X-lea şi de tivităţii economice — sublinia rii şi conducerii preocuparea
nist Român, a Consiliului de rea învăţămintului cu cerce E necesar să înţelegeţi, to ce este nou, a fi permanent Conferinţa Naţională ale par noastre economice structura tovarăşul Nicolae Ceauşescu deosebit de stăruitoare a con
Stat, a guvernului şi a mea tarea şi producţia, contribu varăşi. — şi mă adresez atît pentru înlocuirea vechiului tidului. De aceea, dorbsc să rea producţiei materiale pe la plenara C.C. al P.C.R. din ducerii partidului pentru o-
.personal.' (Aplauze puternice, ind astfel' la înfăptuirea .poli cadrelor didactice; cît 'şi' stu care nu mai corespunde nece folosesc şi acest prilej pentru principiile organizării şi con februarie-mârtie a.c. — în a- rientarea tuturor forţelor în
prelungiţi). ticii partidului nostru în acest denţilor şi organizaţiilor lor sităţilor pentru reînnoirea, pe a adresa cele mai calde feli ducerii ştiinţifice. Măsurile ceste domenii mai dăinuie ____________________■ • ■ ■ ■ ■
Conferinţa Uniunii Asocia important sector de activita — că înfăptuirea dezideratu baza materialismului dialectic citări şi urări de noi succese încă serioase lipsuri, anoma
ţiilor Studenţilor Comunişti te. Doresc, de aceea, ca, de lui pus de Congresul al X-lea şi istoric, deci pe cale revo clasei noastre muncitoare, fă-' adoptate de partid în acest lii şi fenomene negative". (Continuare in pag. a 2-a)
din România — forul demo la această tribună, să adresez şi Conferinţa Naţională, de luţionară a societăţii. -Noi rănimii, intelectualităţii, tu
cratic al studenţimii — are calde felicitări şi cele mai .integrare a învăţămintului cu construim socialismul, sîntem turor oamenilor muncii din
menirea să facă bilanţul acti bune urări de noi succese producţia şi ştiinţa, presupu revoluţionari şi permanent patria noastră care, in strîn-
vităţii desfăşurate în perioa tuturor cadrelor didactice din ne nu o acţiune formală, nu trebuie să rămînem revoluţio să unitate, dau viaţă cu cin
da care a trecut de la confe învăţămîntul superior din pa de a lua măsuri sporadice, de nari, dacă dorim victoria co ste politicii partidului nostru Campania agricolă de primăvară
rinţa precedentă, să analizeze tria noastră. (Aplauze puter a iniţia la zile mari unele ac munismului în România ! A- comunist. (Aplauze puternice,
în spirit critic şi autocritic nice, prelungite). ţiuni de participare la activi ceasta cerem noi studenţimii, prelungite).
activitatea desfăşurată în ve De asemenea, adresez cele tatea de producţie, ci de a intelectualităţii de mîine a Odată cu dezvoltarea gene
derea înfăptuirii sarcinilor mai călduroase felicitări tu face în aşa fel îneît întregul patriei noastre! Sîntem con rală a societăţii, partidul şi
puse de partid privind ridi turor studenţilor din Româ proces de învăţămint să fie vinşi că veţi face aceasta, to guvernul acordă o atenţie
carea nivelului de pregătire nia, organizaţiilor lor comu axat pe cercetare şi produc varăşi ! (Aplauze puternice. Se deosebită realizării prevederi Transportul îngrăşămintelor organice
de specialitate şi politică a ti niste — şi le doresc succese ţie, pentru ca, realmente, tî- scandează „Ceauşescu-P.C.R.). lor legate de ridicarea în con
nerei generaţii studenţeşti, şi, tot mai mari in întreaga lor nărul de astăzi, viitorul inte Dragi tovarăşi şi prieteni, tinuare a bunăstării materiale
totodată, să stabilească măsu activitate. (Aplauze puternice, lectual de mîine, să poată că Conferinţa Uniunii aso şi spirituale a întregului po
rile necesare în vederea îm păta atît cunoştinţele teore ciaţiilor studenţilor comu por. Există toate premisele în cîmp trebuie urgentat
bunătăţirii în continuare a îndelung repetate). tice, cît şi cele practice care nişti are loc la înce ca, pe baza dezvoltării pro
activităţii asociaţiilor, a creş Dragi tovarăşi, , să-i permită, după termina putul celui de-al treilea
terii rolului lor în formarea Apreciind rezultatele bune rea anilor de studii, la intra an al planului cincinal — ducţiei materiale, să înfăp
profesională şi politică a în obţinute pînă acum, nu pot rea sa în producţie, să se în 1971-1975 — în condiţiile în tuim întregul program de
tregii studenţimi, în activita să nu menţionez că în orga cadreze imediat şi nemijlocit care întregul popor desfăşoa creştere a veniturilor oame in toate unităţile agricole socialiste
construcţii
nilor
de
tea generală a tinerei genera nizarea şi desfăşurarea acti în acţiunea generală a între ră o activitate intensă pen sociale, muncii, îmbunătăţire a
de
ţii din România. vităţii din institute şi univer tru transpunerea în viaţă a condiţiilor de viaţă ale între 9 întreaga cantitate de gunoi — urgent transportată
După cum se ştie, în ulti sităţi, a însuşi procesului de gului popor de dezvoltare hotărîrilor celui de-al X-lea gului nostru popor — şi vom preocupării organizaţiilor de
mii ani, în institutele de in- învăţămint, mai sînt o serie multilaterală a ţării. Numai Congres şi ale Conferinţei face totul ca aceste obiective şi cît mai operativ încorporată în sol. partid,' consiliilor de condu
• Mijloacele mecanice şi atelajele, folosite cu randa
văţămînt din ţara noastră s-a de lipsuri şi neajunsuri. De aşa se va putea spune că a- Naţionale a partidului, în ve fundamentale, care constituie ment sporit. cere şi specialiştilor, prevede
desfăşurat o intensă activita aceea, pornind de la marile cest deziderat, acest obiectiv derea făuririi societăţii socia însuşi scopul întregii activi rile planului de fertilizare a
te de perfecţionare a organi- • sarcini puse de Congresul al esenţial pentru dezvoltarea liste multilateral dezvoltate tăţi a partidului nostru co O In fiecare unitate să fie fertilizate cu gunoi supra terenului cu gunoi de grajd
zării şi de ridicare a conţinu X-lea şi de Conferinţa Naţio învăţămintului, va fi reali în România. munist, să poată fi înfăptui feţe cît mai mari de teren. au fost îndeplinite şi depăşi
tului învăţămintului, de lega nală a partidului cu privire zat. Am convingerea că voi Vă sînt cunoscute realizări te cu succes. te. Intre aceste unităţi se
veţi acţiona cu toată fermi
re mai strînsă a acestuia cu la dezvoltarea învăţămintului, tatea, veţi face totul pentru le din primii doi ani ai cin îmbunătăţirea stării vremii cît mai scurt, organele loca numără cooperativele agrico
cercetarea şi producţia. ştiinţei şi culturii în patria a realiza în acest fel integra cinalului, de aceea nu mă voi Conferinţa Naţională a par impune luarea de măsuri pen le de partid şi de stat, con le de producţie din Ostrov,
Se poate afirma că, pe a- noastră, este necesar să se referi la ele. Pe primele .1 tidului şi plenarele Comitetu tru urgentarea transportului ducerile unităţilor agricole Geoagiu, Cigrnău, Dîncu Ma
cest drum, s-au obţinut deja acţioneze cu hotărîre pentru rea învăţămintului cu pro luni ale acestui an, se poate lui Central au acordat o aten în cîmp a îngrăşămintelor or socialiste au luat o serie de re, Băieşti şi altele. Exem
o serie de rezultate pozitive lichidarea acestor lipsuri, ducţia şi ştiinţa. (Aplauze spurie că sarcinile planului ţie deosebită problemelor per ganice. Trebuie depuse toate măsuri pentru ca mijloacele plul pe care-1 dau aceste coo
eforturile pentru a se recupe
puternice ; se scandează înde
— deşi trebuie spus că sîn- pentru îmbunătăţirea întregii lung ..Ceauşescu-P.C.R."). Nu sînt realizate în bune condiţi- fecţionării continue a condu ra cît mai grabnic rămîneri- mecanice, atelajele şi forţa perative trebuie urmat şi de
cerii întregii activităţi econo
tem de abia la primii paşi. activităţi de perfecţionare a doresc ca la această conferin uni De asemenea, avem suc mice şi sociale. Sînt cunoscu le în urmă cauzate de intem de muncă să fie folosite cît alte unităţi agricole socialiste
Trebuie să acţionăm în con •învăţămintului românesc. In ţă să adresez critici — dar cese în toate domeniile de te măsurile luate în această perii. La transportul gunoiu mai deplin la transportul gu din judeţ. In fiecare unitate
tinuare cu toată fermitatea şi centrul acestor preocupări nu pot să nu menţionez că activitate, ceea ce dă garan direcţie. S-au creat premisele lui trebuie să se aibă în ve noiului Aceste măsuri au trebuie să se fertilizeze su
energia pentru a obţine o le trebuie să stea în continuare în această direcţie ne miş ţia că prevederile de plan necesare ca pînă la sfîrşitul dere priorităţile. De aceea, condus la obţinerea, în mul prafeţe cit mai mari de te
gare organică a întregului integrarea organică a învăţă- căm foarte încet. De aceea pe 1973 — an hotărîtor pen acestui an să poată fi înfăp este necesar să se fertilizeze te unităţi agricole socialiste, ren, folosindu-se întreaga can
proces de învăţătnînt cu cer mîntului cu. cercetarea şi pro mă adresez studenţimii, vouă, tru realizarea întregului cin în primul rînd suprafeţele de rezultate pozitive. titate de gunoi de care dispu
cetarea şi producţia, aceasta ducţia. Pornind de la rolul reprezentanţilor studenţilor cinal — vor fi îndeplinite cu tuite prevederile principale pe destinate culturii legumelor, ne unitatea cît şi cetăţenii in
care le-am stabilit în acest
constituind una din condiţi tot mai important pe care îl adunaţi aici, de a lua voi în succes. domeniu. cartofului, sfeclei de zahăr, UNITĂŢI FRUNTAŞE LA propriile lor gospodării.
ile esenţiale pentru progresul are ştiinţa ca factor al dez şivă în mîini realizarea aces După cum se ştie, oamenii Sînt demne de evidenţiat
porumbului şi apoi celorlalte
învăţămintului românesc, pen voltării producţiei materiale tei sarcini puse de partid şi muncii şi-au luat angajamen Actualmente se desfăşoară culturi. TRANSPORTUL GUNOIU interesul şi preocuparea ma
tru dezvoltarea generală a ţă şi a întregii societăţi, este ne guvern. Aşa a acţionat întot tul de a realiza cincinalul în- o intensă acţiune în vederea LUI nifestate pentru realizarea
rii noastre pe calea socialis cesar să ne preocupăm per deauna tineretul — a fost în tr-un termen mai scurt. De îmbunătăţirii activităţii orga Acţionînd cu toată răspun planului de fertilizare a tere
mului şi comunismului. Sc manent ca formarea noilor primele rînduri ! Eu am o pe acum, un mare număr de nelor centrale ale administra derea pentru finalizarea a- In multe unităţi agricole nului cu gunoi de grajd de
poate aprecia că, în această generaţii de intelectuali ai mare încredere că tineretul întreprinderi, de judeţe, de ţiei de stat şl ale tuturor cen cestei acţiuni într-un timp socialiste, datorită grijii şi către comitetele comunale de
perioadă, asociaţiile studen patriei noastre să ţină seama român, studenţimea noastră organizaţii de partid, au ob tralelor şi unităţilor economi partid şi consiliile popu
ţeşti au desfăşurat o activi de cerinţele pe care le pune va acţiona ca un sprijin de ţinut rezultate remarcabile în ce şi sociale. Scopul acestor lare comunale Dobra, Hia,
tate intensă, au adus o con dezvoltarea societăţii socialis nădejde al partidului în toa această direcţie. Avem toate măsuri este de a apropia con Gurasada, Toteşti, Sarmizege-
tribuţie activă la realizarea te româneşti, revoluţia tehni- te domeniile, inclusiv în per condiţiile ca aceste angaja ducerea de unităţile de bază, In pagina a lll-a tusa şi altele. In aceste co
sarcinilor privind perfecţio co-ştiinţifică contemporană. fecţionarea învăţămintului. mente să fie înfăptuite cu de de a suprima unele verigi mune, s-a transportat pînă
narea procesului de învăţă Tineretul, studenţii trebuie (Aplauze puternice, prelungi plin succes. intermediare, de a deplasa în
rii înt. Rezultatele obţinute de să-şi sporească exigenţa faţă te. Se scandează: „Ceauşescu Avem de asemenea rezul mai mare măsură tortele de la data de 23 martie între
absolvenţii institutelor noas de ei înşişi muncind cu sîr- şi studenţii"). tate bune, şi în domeniul a- specialişti spre producţie, a- IN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTELE 80-90 la sută din cantitatea
tre de învăţămint demon-, guinţă pentru însuşirea a tot griculturii. Ţăranii coopera colo unde se hotărăşte pînă LEGILOR PRIVIND DEZVOLTAREA CON de gunoi planificată. Aşa de
strează cu prisosinţă aceasta. ce este mai valoros, mai îna îmi amintesc de studenţi tori, toţi oamenii muncii din
intat în tehnica şi ştiinţa mea de acum 40 de ani cînd agricultură depun eforturi la urmă soarta dezvoltării ge STRUCŢIEI DE LOCUINŢE, ADMINISTRA exemplu, pe ogoarele C.A.P.
De asemenea, asociaţiilor contemporană, pentru a se eu am intrat în rîndul U.T.C.- pentru a recupera rămînerea nerale a economiei ţării. Tot
studenţilor comunişti le-a re pregăti temeinic şi a putea ului şi în partid, de spiritul în urmă datorită condiţiuniior odată se are în vedere de a REA FONDULUI LOCATIV DE STAT ŞI RE Dobra, Lăpuşnic, Răduleşti şi
venit sarcina de a desfăşura astfel aduce mîine o contri revoluţionar al studenţilor climatice din această primă Roşcani, s-au transportat 3 561
o largă activitate educativă. buţie tot mai activă, în toate comunişti de atunci. Unii sînt vară, în vederea realizării la reduce pe ansamblu aparatul GLEMENTAREA RAPORTURILOR DINTRE tone gunoi de grajd cu care
Sub conducerea organizaţi domeniile de activitate, la prezenţi aici — alţii, din pă timp şi în bune condiţiuni a PROPRIETARI ŞI CHIRIAŞI
ilor de partid, ele au adus o progresul României socialiste, cate, ca Grigore Preotea- însămînţărilor, a îngrijirii
însemnată contribuţie la for la ridicarea nivelului de civi (Continuar* In pag. a 2-a) (Continuare în paq. a 2-a)
marea conştiinţei socialiste, la lizaţie şi bunăstare a între —
ridicarea nivelului de cunoş gului nostru popor.
tinţe generale al tuturor stu Este necesar' ca la baza în NOI MĂRCI DE mentar, o slfonărie şl o fesională, de activitatea
denţilor. tregii activităţi a învăţămîn- OJELURI ALIATE carmangerie. Noile unităţi susţinută pe linie A.S^'a- 7 CONTRA 7 cunoaştere între oamenii VREMEA
de la catedră, la Împărtă
In toţi aceşti ani, studenţii tului nostru, a asociaţiilor urmează să asigure o mal flăm de la studentul A- La Şcoala generală nr. 1, şirea unor idei, metode, Pentru 24 ore
bună
şi
aprovizionare
ser
drian
Rovinaru,
unul
au fost prezenţi la toate ma studenţilor comunişti, să stea Zilele acestea la oţelărl- vire a populaţiei din sat. tre animatorii acestui din din Hunedoara, a avut loc rezultate obţinute în mun
mult
s-au
Vreme călduroasă, cu ce
rile acţiuni întreprinse de‘ materialismul dialectic .şi is lle Hunedoarei tone de elabo aşteptat cerc. concursul 7 contra 7, în ca didactică, la deconecta rul variabil. Vîntul va su
primele
oţel
rea acestora.
rat
. partid, au participat la lucră toric, concepţia cea mai îna dintr-o nouă marcă. In CERC AUTO LA tre elevii şcolilor generale fla în general slab din
nr. 1 şi nr. 5.
rile de pe marile şantiere in intată despre lume şi viaţă, acest an s-au asimilat in I. M. PETROŞANI CENTRU DE PREDARE- Au cîştigat la o diferen CONCURS PE TEME sectorul nord şi nord-est.
dustriale şi agricole, aduOîrid care dă- perspectivă, orizont producţie la C. S. Hune Pe lingă catedra de ter- PRIMIRE ţă de o bilă albă, elevii PROFESIONALE Temperatura minimă va fi
doara 3 noi mărci de oţe
şi
între
minus
4
cuprinsă
o contribuţie tot mai însem şi asigură-' pregreşui general luri, urmlnd ca pînă la motehnlcă a Institutului şcolii nr. 5, care vor par 1 grad, iar cea maximă
ticipa la faza următoare a
acestea,
Ieri
orga
nată la dezvoltarea generală al omenirii;. ’ (Aplauze puter finele primului semestfu de mine Petroşani — şef se Zilele deschide la Simeria concursului. nizat s-a desfăşurat, comitetul intre 9 grade şi 14 grade.
va
un
centru
către
de
dr.
ing.
catedră,
de
Emil
a ţării noastre. Studenţimea' nicei prelungite), să fie introduse în fabri Stoica — Îşi va începe, In de predare-primire a hai U.T.C. al I. M. Barza, un Dinincaţa, local ceaţă şi
caţie alte 4 noi mărci de
brumă.
1
poate, deci, spune că este i Dispunem, de o puternică, m, oţeluri. curînd, activitatea cercul nelor şl lenjeriei la spălat SEARA DISTRACTIVA concurs „Cine ştie, ctştigă“
şi curăţat chimic. In felul
participantă activă, împreună; forţă. aţii', umană’, .cît şi ma m h auto. Cinci studenţi cu ve aceasta, cetăţenii care au PENTRU CADRELE între preparatorii de Ia Pentru următoarele
şteampuri şi cei de la flo-
cu întregul popor, la tot ceea terială ih acest domeniu. — SPAJII COMERCIALE chime la volan ii vor Ini nevoie de asemenea servi DIDACTICE taţie, concurs desfăşurat
cii nu vor mal trebui să
ce se înfăptuieşte în patria şi ne putem exprima convin La Mintia, o clădire ca ţia pe colegii lor în acest vină pînă la Deva pentru în faţa schimburilor. Pe două zile
plăcut sport care este au
Inspectoratul
noastră şi că, prin contribu gerea că în următorii ani. in- re a servit ca local pen tomobilismul. Pînă acum, a-şi preda hainele la spă tn Azi. colaborare cu şcolar lingă cei cîte patru con Vreme călduroasă, cu ce
Co
curenţi
reprezentanţi
ţia ei activă, alături de clasa văţămintul superior din pa tru şcoală s-a eliberat ei au adaptat maşina- lat sau curăţat, ci se vor mitetul municipal U.T.C. secţiilor antrenate In con ai rul variabil. Vîntul va su
fla
potrivit
piuă
la
slab
In
şcolii
muncitoare, sub conducerea tria noastră va parcurge o e- prin mutarea nou. In spa şcoală la şi cerinţele se dublei prezenta la centrul unde Deva, organizează, pen curs au fost stimulaţi la din nord şi nord-est. Tem
des
pre
tr-un spaţiu
comenzi
acum
In
chis
oraşul
lor,
co
partidului, pune cîte ceva din tapă importantă pe calea per ţiul rămas disponibil, co gătesc pentru examenul vor preda hainele, iar la tru seară cadrele didactice, studierea tematicii au şl format peratura minimă va fi cu
Acţiu
o
distractivă.
care
lor,
legii
operativa
de
Ve-
consum
entuziasmul şi elanul tinere fecţionării sale, că la viitoa ţel, cu sprijinul consiliu de instructor. La selecta data stabilită le vor ridi nea, aflată, fără Îndoială, galeria. Prin acest gen de prinsă între minus 4 gra
de şi 2 grade, iar cea ma
rea celor înscrişi in prima
tului la temelia făuririi so rea Conferinţă a Uniunii A- lui popular comunal, ame seile s-a ţinut cont, pe ca, spălate şl curăţate chi în premieră pe judeţ, va concurs s-a contribuit la ximă între 10 grade şl 15
najează nn mazuri n ali llnfţă buna pregătire pro mie. îmbogăţirea cunoştinţelor grade. Dimineaţa, local,
cietăţii socialiste multilateral sociaţiilor Studenţilor Comu contribui la o mal bună tehnice ale tinerilor ut^ciştl. ceaţă şl brumă.
dezvoltate în România. (A- nişti vom pute« eonstat« el