Page 81 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 81
32313
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 661 9 SIMBÄTÄ 24 MARTIE 1973
Cuvîntarea tovarăşului Grupa sindicală - cadru de exprimare îndeplinesc i
A
obligafiile
deschisă a opiniilor, problemelor ce vizează
contractuale
NICOLAE CEAUŞESCU Cetăţenii din comuna
soarta producţiei Bucureşcl, mobilizaţi de
organizaţiile de partid, de i
(Urmare din pag. 1) crelnd, în acest sens, şl ca Nu aş dori să mă opresc cărei naţiuni, fiecărui om, con deputaţii săteşti, se preocu- !
pă cu stăruinţă de a-şi a- j
drul organizatoric corespun prea mult asupra problemelor diţii demne şi egale de
funcţionăresc, de a elimina o zător. Dezvoltarei democraţi internaţionale, deoarece, la re viaţă. Această activitate Primele două luni ale anu sei lemnului de mină în aba lui judeţean de partid, al Co duce contribuţia la reali
serie de activităţi birocratice, ei socialiste constituie o latu centa plenară a Comitetului internaţională trebuie să lui în curs au consemnat re taj. Lucrul se datora posibili mitetului municipal Hunedoa zarea obligaţiilor contrac
care devin o frînă în calea ră inseparabilă a activităţii de Central, im expus pe larg a- constituia o preocupare mai zultate diferite în realizarea tăţilor reduse de transport pe ra, s-a rezolvat problema tuale pe care le are comu
progresului general al societă făurire a societăţii socialiste ceste probleme. Este de înţe activă a Uniunii asociaţii sarcinilor de plan la E. M. care le oferă actualul puţ ce transportului muncitorilor pe na de îndeplinit. Astfel, ei
ţii. multilateral dezvoltate. După les că, preocupîruTu-ne de în lor studenţilor comunişti Ghelar : ianuarie — neînde nu reuşeşte să facă faţă rutele Ghelar — Hunedoara, au contractat cu statul 70
Noi ne-am propus să fău cum cunoaşteţi, chiar în aces făptuirea politicii interne tra din România I Sînt con plinite (cu un minus de 2 400 transportului oamenilor, pro Florese şi Plosca. Şi aceasta, porci, 73 bovine adulte, 210
rim o societate avansată — şi te zile întregul popor dezbate sate de Congresul al X-lea, vins că activitatea voastră in tone), februarie — îndeplini ducţiei, cît şi materialelor. Si pentru toate cele trei schim tineret bovin, 74 ovine, can
este limpede că avem nevoie o serie de legi şi măsuri de noi nu uităm nici un moment ternaţională va fi o contribu te la toţi indicatorii. In func tuaţia o dată adusă la cunoş buri în care lucrează mina. tităţi însemnate de ouă.
de un aparat de stat bine or importanţă deosebită atît pen de sarcinile internaţionale. ţie tot mai însemnată la reali ţie de această situaţie, obiec tinţa conducerii, s-a alcătuit Faptul a însemnat mult pen carne de pasăre, legume şi i
ganizat, suplu, in care biro tru organizarea generală a Evenimentele, viaţa au confir zarea politicii generale a patri tivul pentru luna martie a un colectiv care a studiat tru randamentul oamenilor în zarzavaturi. Un aport deo
cratismul să fie redus şi, da statului, cit şi pentru îmbu mat şi confirmă justeţea apre ei noastre, la triumful ideilor devenit depăşirea sarcinilor cele semnalate. Urmarea ? subteran. sebit la mobilizarea şi în
că se poate, eliminat. Or, este nătăţirea condiţiilor de viaţă. cierilor şi orientărilor trasate de pace şi colaborare în lu lunare şi realizarea planului Peste aproximativ o lună, aşa La eforturile ce se fac pen drumarea cetăţenilor I-au
de înţeles că fenomenele care Acordăm o atenţie deosebi de Congresul al X-lej şi rie me. (Aplauze puternice, pre trimestrial. Acest lucru a ne după cum ne informează to tru Îmbunătăţirea condiţiilor adus deputaţii Constantin
au loc, de accentuare a unor tă realizării în viaţă a prin Conferinţa Naţională cu pri lungite). cesitat luarea unei serii de varăşul Carol A. Alic, secre de muncă, trebuie amintite Matieş, Victoria Popa, Moi-
forme birocratice, devin pînă cipiilor eticii şi echităţii so vire la activitatea pe plan in Dragi tovarăşi şi prieteni, măsuri organizatorice. Multe tarul comitetului de partid, fondurile ce se alocă pentru sc Tiu, Viorel Dcmian, Pe
la urmă o piedică foarte se cialiste, creării condiţiilor co ternaţional. România va acţio In încheiere, aş dori, încă dintre ele erau rodul dezba se va da în folosinţă un nou protecţia muncii. Realizarea tru Oprean, Gheorghe To-
rioasă în calea înfăptuirii po respunzătoare pentru o mai na în continuare cu toată fer o dată, să exprim convinge terilor din adunările grape puţ ce va cobori pînă la ori ei necesită însă şi o continuă ma, Ioan Giurgiu.
liticii noastre generale şi o justă şi echitabilă repartiţie mitatea pentru a contribui la rea mea, a conducerii de par lor' sindicale. zonturile X şi XI. Acesta va pregătire a tuturor minerilor, VIOREL DEMIAN
transformă într-o forţă care se a veniturilor în raport cu mun afirmarea in lume a noilor tid şi de stat, că întreaga stu- Sporirea rolului acestor or duce Ia degrevarea fluxului ajutorilor mineri, artificieri primarul comunei Bucureşci
ocupă de hîrtii, uită de oa ca şi cu rolul pe care fiecare principii de relaţii între foaie dentime va depune eforturi ganizaţii cunoscuse deja aici, pe actualul puţ, la o mai bu lor, restului salariaţilor. In a-
meni, de problemele esenţia îl are în activitatea socială, statele, bazate pe deplina ega sporite în vederea ridicării la Ghelar, un început de ex nă organizare tehnico-mate- ceastă lună, în toate adună
le ale dezvoltării societăţii. combătînd cu hotărîre orice litate in drepturi, respectul in pregătirii sale de specialitate perienţă bună, care se cerea rială la locul de muncă. In rile de grupă sindicală au
De aceea, reducerea aparatu manifestări rie nesocotire a dependenţei şi suveranităţii şi politice, învăţînd cu temei însă extinsă, aprofundată în plus, oamenii vor fi scutiţi fost discutate şi analizate
lui birocratic, simplificarea lui, acestor principii, de parazitism naţionale, neamestecul în tre nicie pentru a-şi putea asuma sensul ea grupa sindicală să de a mai face deplasări, u- problemele de protecţia mun
apropierea de masele popu social. burile interne, avantajul reci marile răspunderi ce-i vor re devină tot mai mult un ca neori parcurgînd pînă la 7 cii. Aceasta a fost deter
lare constituie o condiţie ca Un rol deosebit în întrea proc, renunţarea la forţă şi veni in producţie, în întreaga dru de exprimare deschisă a lcm în subteran, pentru a a- minată de existenţa unor a- Pentru prevenirea
acest aparat de stat necesar să ga noastră activitate îl are la ameninţarea cu forţa în ra activitate de făurire a socie opiniilor şi problemelor ce junge la locul de muncă. bateri de la normele stabili
nu se poată rupe de mase, să munca politico-educativă de porturile internaţionale. tăţii socialiste multilateral vizează soarta producţiei, în Greutăţi în realizarea unui te : nu întotdeauna se exe incendiilor
nu uite de misiunea s a d e a ser ridicare a conştiinţei socia Considerăm că popoarele, dezvoltate, a societăţii comu primul rînd de către aceia flux continuu al producţiei cută perforajul umed, pe sui |
vi poporul, de a fi întotdeau liste a întregului popor, a ti masele populare au un cuvînt niste în România. care în fond o hotărăsc. Ast produceau şi capurile detaşa tori mai există scări defecte, i La căminul cultural de
na în serviciul poporului. A- neretului patriei noastre. In a- tot mai important în viaţa In Sint convins că, împreu fel, în grupele conduse de bile de la burghiurile de per se mai întîlnesc poduri necu- i centru din comuna Zam
cesta este pină la urmă sco ceastă direcţie, aşa cum am ternaţională, că ele trebuie să nă cu întregul tineret, studen organizatorii Gheorghe Vlă- forare, confecţionate dintr-un răţate, la polizoare unele lu şi-au dat recent întîlnire
pul esenţial al măsurilor pe menţionat, Uniunii asociaţi acţioneze tot maf unit pentru ţimea patriei noastre va adu zan, Ilie Roşea (orizontul IX), oţel special. Acestea erau a- crări se execută fără ochelari mai mult de 500 localnici,
care le înfăptuim in momen ilor studenţilor comunişti îi a asigura continuarea cursului ce şi în viitor o contribuţie Ion Subţirelu (orizontul VI), duse din import. In aprovi ş.a. vîrstnici şi tineri, copii pri
tul actual. Toate aceste mă revin sarcini de mare răspun destinderii pe arena mondială, tot mai activă la înfăptuirea Gheorghe Vasiu (orizontul zionarea cu ele, se întîmpla Faţă de neajunsurile sem eteni ai pompierilor, unde
suri au o însemnătate deose dere atît în ce priveşte edu pentru a se pune capăt politi întregului program de ridicare X), Ioan Z. Alic (sectorul e- să apară de multe ori goluri. nalate, oamenii au luat atitu au dezbătut împreună cîte
bită pentru dezvoltarea în carea tineretului cît şi, în ge cii imperialiste de forţă şi dic a României pe noi culmi de lectromecanic, puţul II est), Pe de altă parte, erau des dine hotărîtă. Faptul că la a- va dintre cauzele care pot
ritm mai intens a industriei şi neral, pentru participarea sa tat, pentru a asigura înfăp progres şi civilizaţie, inclusiv precum şi în altele, oamenii tul de scumpe. Indicaţia dată dunările grupelor sindicale declanşa incendii în pădu
agriculturii, a ştiinţei, culturii' mai activă la întreaga muncă tuirea în viaţă a dreptului fie la îndeplinirea prevederilor au început să semnaleze o de conducerea superioară de participă membri ai comite rile, gospodăriile oameni
pentru ridicarea bunăstării în educativă. cărui popor rie a-şi hotărî dez actualului plan cincinal, la rea serie de neajunsuri, ca unii partid şi de stat privind mai tului sindicatului, conducerii lor şi cum pot fi ele pre
tregului popor, pentru întrea M-am referit la cîteva din voltarea corespunzător voin lizarea prognozelor de dezvol care le simţeau direct efec buna identificare şi valorifi exploatării, a condus la lua venite. In discuţiile lor ce
ga activitate de construcţie a preocupările actuale ale prr- ţei sale, fără nici un amestec tare generală a ţării, la tri tul. La multe dintre aceste care a resurselor interne, a rea unor măsuri concrete de tăţenii şi-au propus să
societăţii socialiste multilate tidului, ale întregului nostru din afară. umful comunismului în Ro adunări se dau modalităţi de găsit, la E.M. Ghelar, ecou. evitare a lor. Aceasta în respecte întocmai fiecare
ral dezvoltate în ţara noastră, popor, deoarece întreaga voas Desigur, acordăm o mare a- mânia. (Aplauze puternice, rezolvare. Altele, prin inter Urmarea ? In momentul de seamnă că în grupa sindica prevedere pe linie de p.c.i.,
care este şi trebuie să fie o- tră activitate se desfăşoară şi tenţie relaţiilor cu toate ţă prelungite; se scandează mediul organizatorilor de faţă, aceste piese se execută lă problemele nu rămîn nu pentru ca în comună să nu i
pera poporului ins.uşi, stăpîn este condiţionată de progresul rile socialiste, extinderii co „Ceauşescu — P.C.R.“). grupe sau al unul membru în cadrul exploatării. mai la stadiul semnalării lor se înregistreze nîcî un in- j
deplin pe destinele sale. general al societăţii noastre laborării economice, politice, De la această tribună do din comitetul sindicatului re Au fost şi alte aspecte pe ci li se caută o soluţionare ccndiu.
(Aplauze puternice, prelungite). socialiste. In măsura în care culturale — aceasta reprezen- resc să mă adresez vouă, par partizat pentru a participa la care oamenii le-au semnalat cît mai temeinică, adecvată.
înfăptuirea tuturor hotărîri- întreaga noastră societate se tînd un factor important pen ticipanţilor la conferinţă, în fiecare adunare, se aduceau in şedinţele de grupă sindi Se dă, de asemenea, răspuns NICOLAE CORNACIU
lor Congresului al X-lea şi va perfecţiona, îşi va ridica tru dezvoltarea cooperării şi tregii sludenţimi, cu îndemnul la cunoştinţa comitetului de cală. E vorba de îmbunătă la întrebările ridicate. A spo secretarul Comitetului execu- ;
ale Conferinţei Naţionale im nivelul de conştiinţă şi de or destinderii în viaţa interna de a învăţa şi iar a învăţa, de partid, a conducerii exploa ţirea muncii în sectorul elec rit în felul acesta rolul edu tiv al Consiliului popular
pune îmbunătăţirea perma ganizare, în aceeaşi măsură şi ţională. Totodată, acţionăm cu a vă însuşi tot ceea ce a fău tării. tromecanic, amenajarea sau cativ al adunărilor. comunal Zam
nentă a activităţii organelor în activitatea învăţământului, hotărîre pentru întărirea co rit mai valoros omenirea pî- Una dintre problemele extinderea unor grupuri so
de partid şi de stat, creşterea a ştiinţei şi culturii, în mun laborării cu toate statele ca nă în prezent, toate cuceririle semnalate a fost aceea a lip ciale. Cu sprijinul Comitetu M. BODEA
continuă a rolului partidului ca ideologică se va obţine o re au păşit pe calea dezvoltă ştiinţei şi tehnicii, ştiinţa cea
in organizarea şi conducerea autoperfecţionare, va creşte rii Independente, cu celelalte mai înaintată despre lume —
întregii vieţi sociale, întărirea rolul tuturor acestor domenii ţări ale lumii, cu ţările capi materialismul dialectic şi Is
continuă a unităţii sale şi a în întreaga noastră viaţă socia taliste dezvoltate, în spiritul toric — de a nu uita nici un
unităţii întregului popor în lă. Există deci o strînsă inter principiilor coexistentei paş moment că sînteţi fii al po Campania agricolă de primăvară
Jurul său. Trebuie să spunem dependenţă dialectică între nice, conslderînd că participa porului care v-a născut, care
că partidul îşi îndeplineşte cu toate aceste domenii de acti rea la diviziunea internaţiona vă creşte, că atît astăzi, cit
cinste misiunea sa istorică de vitate, — ele nu se pot dez lă a muncii, colaborarea activă şi mîine aveţi obligaţia de a
forţă politică conducătoare, volta decit în mod unitar şi cu toate statele constituie o face totul pentru a vă dovedi
organizind activitatea întregu armonios. De aici şi necesita necesitate a vieţii internaţio că sînteţi demni fii ai popo Transportul îngrăşămintelor organice in cîmp
lui nostru popor — şi tocmai tea ca învăţămîntul — înţe- nale contemporane, o condi rului, de a servi poporul în
aceasta explică marile succe legînd prin aceasta atît cor ţie pentru afirmarea în lume orice împrejurări! Aceasta tre
se pe care le avem în toate pul didactic cît şi studenţimea a relaţiilor noi, a înţelegerii buie să fie dovi/a fiecărui
domeniile de activitate, atît in — să participe activ la întrea şi păcii între popoare. student, a fiecărui intelectual, trebuie urgentat în toate unităţile agricole socialiste
politica internă cît şi în cea in ga activitate care se desfăşoa Consider că in condiţiile rie a fiecărui cetăţean, ra parte a
ternaţională. Creşte, rie ase ră în patria noastră, să ac astăzi un rol important revine, poporului — de a nu uita,
menea, rolul statului nostru ţioneze în strînsă legătură ru alături de celelalte forţe so niciodată şi în nici o împre (Urmare din pag. 1) tău, Toteşti, Clopotiva, Sil- nu s-a transportat nici 50 la să mulţumească pe nimeni.
socialist în conducerea şi în întregul nostru popor. Numai ciale, tinerei generaţii, tinere jurare, de popor. M3 adresez vaş, Pui, Sîmpetru şi altele. sută din cantitatea de gunoi Transportul gunoiului în
drumarea întregii activităţi, aşa vom putea obţine succese lului universitar de pretutin vouă, tineretului — să nu ui planificată. O situaţie cu to cîmp trebuie şi mai mult in
Toate acestea impun, totoda deosebite! Sînt convins că, deni, care constituie o forţă taţi să vă serviţi întotdeauna s-a fertilizat o suprafaţă de tul nesatisfăcătoare se întîlneş- tensificat în aceste zile pen
tă, sporirea spiritului de răs într-adevăr, învăţămîntul nos tot mai activă în lupia pentru poporul, să vă serviţi patria, 154 ha, iar pe ogoarele RÀMINERILE IN URMA te în comunele Beriu, Zam tru ca să se poată crea front
pundere al tuturor cadrelor, tru va acţiona în continuare orogres şi pace, pentru trans să serviţi partidul, să serviţi C.A.P. Ilia, Bretea Mureşană, TREBUIE GRABNIC LICHI <• şi Densuş. Din cele -394'ba larg de lucru mecanizatori
al tuturor oamenilor mun într-o mai strînsă unitate cu formarea revoluţionară a so comunismul! (Aplauze puter-, Brîznic şi Sîrbi ş-au transpor DATE. ..planificate a fi fertilizate) tpu lor la pregătirea terenului şi
cii, al fiecărui cetăţean, muncitorimea, ţărănimea, cu cietăţii. De aceea, Uniunea a- nice, prelungite ; se scandea tat 3 620 tone gunoi cu care gunoi de către unităţile agri însămînţarea culturilor. Gu
întărirea ordinii şi disciplinei, întregul nostru popor, contri sociaţiilor studenţilor comu ză „Ceauşescu şi poporul“). s-au fertilizat 113 ha teren. Sînt, din păcate, numeroase cole socialiste din raza co noiul transportat trebuie îm
astfel ca fiecare la locul său buind astfel ia progresul ge nişti din România va trebui să Avind convingerea că veţi La C.A.P. Gurasada şi Sur- unităţi agricole socialiste în munei Densuş nu s-au ferti prăştiat şi încorporat sub
de muncă să-şi îndeplinească neral al patriei noastre so dezvolte larg colaborarea cu acţiona în acest sens, vă urez duc s-au transportat 2 100 to tre care amintim C.A.P. Zam, lizat decît 83 ha, iar la Be brazdă, în primul rînd pe te
neabătut sarcinile, misiunea cialiste. (Aplauze puternice, to-ate organizaţiile studenţeşti vouă, participanţilor ia confe ne gunoi cu care s-a fertili Holdea, Nucşoara, Ohaba, riu 81 ha din 194 planifica renurile destinate culturilor
ce-i revine în cadrul diviziu prelungite). In acest sens, îmi din ţările socialiste, din ţările rinţă, întregii studenţii™, noi zat o suprafaţă de 80 ha. Leşnic, Densuş, Peşteana, te. Cele două unităţi din co de legume, sfeclă de zahăr şi
nii muncii în societatea noas exprim speranţa că şi organi europene, din toate statele lu şi noi succese la învăţătură, Bune rezultate s-au obţinut Mărtineşti, Orăştie, Beriu, muna Zam n-au fertilizat cu cartofi, la însămînţarea căro
1
tră socialistă. zaţia voastră va participa mai mii, contribuind la unirea e- în pregătirea de specialitate şi de alte unităţi agricole so Romos, Pişchinţi, Romoşel, gunoi decît o suprafaţă de 23 ra se va trece începînd de
Pornind de la faptul că so activ la înfăptuirea programu forturilor tineretului de pretu şi politică, în viată, multă să
cietatea socialistă este rodul lui de perfecţionare a învă- tindeni în lupta pentru o po nătate şi fericire. (Aplauze cialiste între care amintim Şerel, Sălaşu de Sus, Gîn- ha. săptămîna viitoare într-un
activităţii conştiente a po ţămînlului, cît şi la întreaga litică de pace şi colaborare, puternice, urale şi ova pe cele din Ocolişu Mic, Căs- ţaga, Ruşi, Rîu Alb, In care Situaţia existentă nu poate ritm tot mai susţinut.
porului însuşi, acordăm o activitate desfăşurată de po pentru securitate europeană, ţii : se scandează minute
mare atenţie participării tot porul român, în vederea dez pentru a asigura tinerei gene în şir : „Ceauşescu — P.C.R.”,
mai largi a maselor popu voltării economico-sociale a raţii condiţii tot mai bune de „Ceauşescu şi poporul“. întrea
lare, j tuturor oamenilor ţării, a ridicării României so a se dezvolta, de a-şi pune în ga asistenţă ovaţionează în Însămînţează
muncii la dezbaterea măsuri cialiste pe noi culmi de pro vgloare elanul şi priceperea, delung pentru partid, pentru
gres şi civilizaţie , îndepli- Comitetul său Central, pentru culturile din epoca !
lor şi legilor de bază ale socie de a participa activ la orga
nindu-şi astfel rolul său de nizarea mai echitabilă a so secretarul oeneral al parti
tăţii noastre, la înfăptuirea în organizaţie revoluţionară a cietăţii. la făurirea uneî lumi dului, tovarăşul N i c o l a e întîi |
viaţă a tuturor hotărîrilor, studenţimil. n-mi bune, care să asigure fie- Ceauşescu).
Tot mai numeroase sînt ;
cooperativele agricole de i
producţie care au început j
(Urmare din pag. 1) taior da adine ataşament, de îneît fiecare organizaţie să de Au luat cuvîntul : Ion Sasu, pre însămînţări’e în această săp- ;
adeziune unanimă a studenţimii vină într-adevăr un colectiv de şedintele Consiliului U.A.S.C. - tămînă. La C.A.P. Ilia, mc- !
noastre un profund spirit revo la politica marxist-leninistă, in luptă pentru educarea comu Bucureşti, Lucian Moga, vice canizatorul loan Joldea a •
luţionar, comunist, de a acţio ternă şi externă a partidului şi nistă a studenţilor, pentru în preşedintele Consiliului U.A.S.C. însămînţat în ziua de 23 j
na cu şi mai multă fermitate, statului, hotârîrîi sale de a mi făptuirea sarcinilor puse de - Institutul de mine Petroşani, martie o suprafaţă de 7 I
pe măsura entuziasmului şi for lita pentru înflorirea patriei - partid în faţa invăţămintului Mihai Timofte, preşedintele Con ha eu orzoaică. De aseme- i
ţelor noastre, pentru înfăptuirea Republica Socialistă România. nostru superior. In acest cadru siliului U.A.S.C. laşi, Kovacs De- nea, la C.A.P. Brănişca j
neabătută a programului parti Sint alese apoi prezidiul şi se înscrie, dealtfel, şi propune zideriu, preşedintele Consiliului s-au însămînţat 2 ha cu i
dului de făurire a societăţii so celelalte organe de lucru. In rea însuşită cu deosebit entu U.A.S.C. - I.M.F. Tg. Mureş, ovăz, iar la C.A.P. Gura- ;
cialiste multilateral dezvoltate. unanimitate, a fost adoptată ur ziasm de întreaga studenţime loan Anton, rectorul Institutu sada 2 ha cu sfeclă fura- j
Studenţimea patriei vă mulţu mătoarea ordine de zi a Con privind schimbarea denumi lui politehnic — Timişoara, Va- jeră. Mecanizatorul loan |
meşte din toată inima pentru o- ferinţei. : rii organizaţiei noastre în Uni sile Bontaş, preşedintele Con Pătrulcscu a însămînţat 8 ;
rientările de excepţională în 1. Raportul Consiliului Uniunii a- unea Asociaţiilor Studenţilor Co siliului U.A.S.C. — Universita ha cu ovăz la C.A.P. Bîr- j
semnătate date învăţămîntulu! sociaţiilor studenţilor comunişti munişti din România, denumire tea Bucureşti ; Andrei Morga, cea Mică, Florea Petru, 5 i
superior, pentru condiţiile mi din România cu privire la activi care, exprimînd în mod nemij preşedintele Consiliului U.A.S.C. ha cu ovăz la C.A.P. De- i
nunate de studiu şi viaţă de tatea dintre Conferinţe a VI11 - a locit caracterul revoluţionar al — Universitatea „Babeş Bolyai" — C.A.P. Rapoltu Mare. Aici se des iăşoară o activitate intensă la tra nsportul gunoiului de grajd pen va, iar Sevastian Pădurea- ;
încărcatul
transportul
gunoiului
fertilizarea
culturilor
primăvară.
care dispune, ca rezultat al a- şi Conferinţa a IX-a şi sarcini organizaţiei, trăsăturile moral- Cluj ; Alexandru Roşu, direc tru fac mecanizat terenurilor destinate toriştil Todor de Romulus, Nicolae Gllgor, şl Marin Preoteasă, Ioan nu a însămînţat 8 ha cu i
trac
către
se
de
tenţiei şi eforturilor partidului, le de viitor in pregătirea pro politice ale studenţimii, semni tor general al Uzinelor „23 Au Nlţu şi Ioslf Buda. orzoaică Ia C.A.P. Ilărău. j
□ le clasei muncitoare şl între fesională şi educarea comunis fică hotărîrea tineretului univer gust" - Bucureşti ; Maria Ono- i
gului nostru popor. Studenţimea tă a tineretului universitar ; sitar de a se forma în spiritul friciuc, secretara Consiliului
patriei vă este profund recunos 2. Raportul Comisiei de cen normelor vieţii şi muncii comu U.A.S.C. din Institutul pedago
cătoare pentru contribuţia dum zori ; niştilor, de a dobîndi o temei gic — Constanţa ; Sorin Stan-
neavoastră remarcabilă la ela 3. Adoptarea unor modificări nică pregătire pentru muncă şi ciu, vicepreşedinte al Con Stabilirea normelor unitare de structură
borarea şi înfăptuirea politicii la Statut ; viaţă. siliului U.A.S.C. - Universitatea
partidului, pentru dinamismul 4. Alegerea noului Consiliu şl Vă încredinţăm că studenţii Craiova ; Terezia Wendl, mem
pe care-1 imprimaţi dezvoltării a Comisiei de cenzori. patriei sînt hotărîţi să se pre bru al Consiliului U.A.S.C. —
economice şi sociale a patriei, Primit cu puternice ovaţii şi gătească asiduu, la înălţimea Institutul politehnic Timişoara ;
pentru abnegaţia cu care vă urale a luat cuvîntul tovarăşul exigenţelor imprimate de con Horia Bolboceanu, preşedin pentru unităfile economice-o necesitate
dăruiţi împlinirii celor mai înal Nicolae Ceauşescu. ducerea partidului, de dumnea te al Consiliului U.A.S.C. —
te aspiraţii ale poporului şi mi Cuvîntarea secretarului gene voastră personal, dezvoltării I.A.T.C. Bucureşti ; Pavel Crişan,
litaţi pentru aşezarea relaţiilor ral al partidului a fost sublinia npastre economice şi sociale, in preşedintele Consiliului U.A.S.C.
din societatea noastră pe baza tă, în repetate rinduri, cu vii şi vederea integrării lor active in din institutul pedagogic - Ora impusă de accelerarea
principiilor eticii şl echităţii so îndelungi aplauze, care, la sfîr- producţie, pentru a contribui dea ; Jiga Rada, vicepreşedin
cialiste. Sintem mîndri că dum şitul expunerii, nu contenesc mi cu tot elanul la efortul întregu tele Consiliului U.A.S.C. — Uni
neavoastră, cel mal Iubit fiu al nute în şir. Cei prezenţi scan lui popor de a înfăptui cincina versitatea laşi ; Constantin Ră-
poporului, personalitate proemi dează necontenit „Ceauşescu — lul înainte de termen, de a da doi, vicepreşedinte al Consiliu
nentă a vieţii politice Interna P.C.R.”, „Ceauşescu şi poporul", viaţă programului de făurire a lui U.A.S.C. — Institutul peda dezvoltării economico-sociale a tării
ţionale, acţionaţi neabătut pen „Ceauşescu şi studenţii". Se aud societăţii socialiste multilateral gogic din Bacău ; Aurora Tor-
tru promovarea spiritului de aclamaţii, urale. Studenţii îşi dezyoltqte, sin, vicepreşedinte al Consiliului
justiţie în relaţiile dintre state manifestă direct, apropiat, dra U.A.S.C. din Institutul de subingi- (Urmare din pag. t) gentă a lichidării balastului hunedorene, aceste îmbună tăţl birocratice fără legătură
şi popoare, pentru cauza socia gostea, ataşamentul lor neţăr Ca fii ai poporului, ca gene neri - Baia Mare ; Ion Mache- organizatoric, a complicării tăţiri sînt de stringentă ne directă cu producţia. Toate a-
lismului, păcii şl progresului so murit faţă de secretarul gene raţie de intelectuali care îşi da don, preşedinte al Consiliului sfera producţiei materiale, in artificiale a aparatului de cesitate, date fiind anomaliile cestea s-au repercutat nega
torează condiţia sa transformă
cial în lume. ral al partidului, faţă de Parti rilor înnoitoare ale socialismu U.A.S.C'. al Facultăţii de silvicul locurile unde se creează ve conducere şi decizie econo existente în organizarea şi tiv asupra activităţii de an
Pentru toate acestea, pentru dul Comunist Român, angaja tură a Universităţii din Brgşov; mică, înlăturării ferme a fe conducerea lor. Complicarea samblu a unităţilor, diminu-
tot ceea ce faceţi în permanen mentul de a răspunde atenţiei lui, grijii conducerii partidului, Ştefan Radu, preşedintele Con nitul naţional, avuţia poporu nomenelor de birocratism. In structurilor organizatorice la înd creşterea producţiei şi
ţă, scrutînd cu optimism şi cu cu care sint înconjuraţi de în vă făgăduim, mult iubite tova siliului U.A.S.C. din Facultatea lui, spre domeniile de activi spiritul sarcinilor cuprinse centralele industriale de la
tezanţă viitorul, reprezentanţii tregul popor prin rezultate deo răşe secretar general, că vom de mecanică a Institutului po tate socială care hotărăsc în cuvîntarea rostită de se Deva, Hunedoara şi Petro productivităţii muncii, obţi
tineretului studios vă aduc pri sebite in studiu, in munca şi în face din exemplul strălucit al litehnic - Galaţi. traducerea în viaţă a progra cretarul general al partidu şani a condus la concentra nerea unor indicatori de efi
nosul lor de recunoştinţă fier viaţa lor, de a se conduce nea vieţii şi activităţii dumneavoas Pentru a se crea posibilitatea mului partidului de ridicare lui la recenta plenară a C.C. rea în aparatul de conduce cienţă ridicaţi.
binte şl vă asigură că vor con bătut în activitatea lor după tră, închinată fericirii poporului, unui număr cit mai mare de a bunăstării şi civilizaţiei al P.C.R., acest deziderat re şi funcţionăresc a unui Eliminarea acestor carenţe,
firma prin fapte de muncă ho- normele vieţii şi muncii comu propriul nostru crez, că vom delegaţi şi invitaţi de a partici naţiunii noastre socialiste. mare număr de ingineri, e- structurarea organizării şi
tărîrea lor nestrămutată de a niştilor, eticii şi echităţii noas munci neobosit să ducem mai pa la discuţii, la fundamenta Urmărind să asigure o mai major se realizează cu prio conducerii pe criterii rigu
participa activ la propăşirea tre socialiste. departe înfăptuirile inaintaşilor, rea măsurilor şi hotărîrilor con raţională repartizare şi uti ritate prin reducerea perso conomişti şi alte cadre cu ros ştiinţifice, aşa cum sînt
studii
superioare,
în dauna
patriei, la realizarea aspiraţi In numele participanţilor, al ale generaţiei de comunişti pe ferinţei, lucrările s-au desfăşu lizare a forţelor, o judicioa nalului funcţionăresc şi mă formulate în Decret, vor con
ilor şl năzuinţelor naţiunii noas întregului tineret univerşitar, care o reprezentaţi cu cinsţe în rat, în continuare, pe comisii, să distribuire a cadrelor de rirea proporţiei celor care producţiei, a cercetării şi duce în mod cert la ridicarea
tre, de edificare a socialismu primul secretar al C.C. al U.T.C. fruntea partidului şi statului pentru următoarele probleme : conducere şi de specialişti, în lucrează direct în producţie, proiectării. In unele între activităţii productive la am
lui şi comunismului pe pămîn- a mulţumit pentru aprecierile şi nostru. profesional-ştiinţifice ; politico-i- favoarea activităţii directe ide prin diminuarea substanţială prinderi cum sînt I.E.C. De plitudini cantitative şi cote
tul României. indicaţiile date activităţii asocia In continuarea lucrărilor, to deologice şi cultural-educative ; producţie, Decretul dă un a personalului de conducere va, I.R.E. Deva, I.M.C. Bîr- calitative superioare, vor de
Studente şi studenţi aduc în ţiilor studenţilor comunişti; Vă a- varăşul Ion Troian Ştefănescu a sportive, turistice şi de pregătire răspuns clar necesităţii im şi crearea tuturor condiţiilor cea, „Marmura" Simeria, termina o intensă mobilizare
personalul
ca
conducere
de
sală drapelele Partidului Comu şigurăm, tovarăşe secretar gene prezentat Raportul Consiliului pentru apărarea patriei ; social- perioase de a îndrepta toate şi de specialitate să se poa I.I.C. Deva, întreprinde a forţelor umane şi resurse
nist Român, Republicii Socialis ral, că, pe baza sarcinilor pe care Uniunii asociaţiilor studenţilor gospodăreşti şi de asistenţă forţele spre întreprinderi, tă consacra în întregime rea de industrializarea lap lor de care dispune economia
te România şi Uniunii Tinere ni le-aţi trasat, a observaţiilor comunişti din România. medico-sanitară ; viaţa de orga spre proiectare şi cercetate, muncii de concepţie, de telui Simeria, Trustul de judeţului ia realizarea exem
tului Comunist. In această at critice, vom realiza o analiză e- Raportul Comisiei de cenzori nizaţie şi modificări la Statut. spre domeniile de care depin control şi îndrumare. construcţii Deva, întreprin plară a planului maximal a
mosferă solemnă, cei prezenţi xigentâ a activităţii desfăşurate a fost expus de tovarăşul Paul In cadrul comisiilor, au luat de sporirea producţiei, mo Din toate aceste puncte de derea teritorială de apro angajamentelor asumate în în
interpretează imnul „Steagul de organizaţîâ noastră revolu Bran. cuvînţul un mare număr de dernizarea acesteia, creşterea vedere, • reglementările pre vizionare Deva şi altele, trecerea socialistă şi îndepli
partidului" şi cîntecul patriotic ţionară în ultimii doi ani, vom delegaţi şi invitqţi. productivităţii muncii socia,- ponderea personalului admi nirea cincinalului înainte de
„Tricolorul". Răsună puternice stabili măsurile necesare pen Conferinţa a trecut, apoi, la Lucrările conferinţei se reiau le, a eficienţei întregii acti văzute în Decret vor aduce şi nistrativ şi funcţionăresc în termen, la angrenarea plena
aplauze, se dă glas cu genero tru îmbunătăţirea radicală a dezbaterea generală a proble sîmbăţă dimineaţa, în şedinţă vităţi. în întreprinderile şi centra comparaţie cu numărul mun ră a întreprinderilor şi cen
zitate şi elan tineresc sentimen- stilului nostru de muncă, astfel melor înscrise la ordinea de zi. plenară. In mod firesc, din aceasFă lele din judeţul nostru îmbu citorilor este mare, ceea ce tralelor hunedorene în proce
relevă că In aceste unităţi a
orientare realistă, profund nătăţiri considerabile. Pentru avut loc o deplasare nesănă sul de accelerare a progresu
ştiinţifică derivă nevoia strin că, şi în unităţile economice toasă a forţelor spre activi lui economic al patriei.