Page 84 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din toate tarile, unifl-vă!
Comitetului Central

al Partidului Comunist Român

Mult iubite şi stimate

tovarăşe Nicolae Ceauşescu

întrunită în atmosfera dc tornică a întregii activităţi porul nostru în anii con­
muncă însufleţită a întregu­ a asociaţiilor studenţilor co­ strucţiei socialismului, a de­
lui popor pentru înfăptui­ munişti şi pregătirea temei­ votamentului faţă dc Parti­
rea hotărîrilor Congresului nică pentru profesie şi via­ dul Comunist Român —
•££0* 'SUVA 3tCX5V$3**m conducătorul încercat al po­
al X-lcn şi Conferinţei Na­ ţă a viitorilor specialişti.
ANUL XXV Nr. 5 662 DUMINICA 25 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţionale ale partidului, a sar­ Stabilind, în spiritul ho­ porului —, a spiritului dc
cinilor dc plan pe anul 1073 tărîrilor partidului şi al dăruire şi abnegaţie cu care
— an hotărîtor pentru în­ preţioaselor indicaţii pe ca­ trebuie să slujească intere­
deplinirea cincinalului îna­ re ni le-aţi dat în Conferin­ sele şi aspiraţiile naţiunii
inte dc termen —, cea de-a ţa noastră, direcţiile şi sar­ noastre socialiste.
IX-a Conferinţă a Uniunii cinile asociaţiilor studenţi­ In numele tuturor studen­
Asociaţiilor Studenţilor Co­ lor comunişti, conferinţa a ţilor — români, maghiari,
Wk ! m~ munişti din România, desfă- adoptat un program con­ germani şi de alte naţiona­
şurîndu-şi lucrările în lumi­ cret de acţiune îndreptat lităţi — delegaţii la cea
Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal! na preţioaselor indicaţii cu­ spre integrarea şi mai acti­ de-a IX-a Conferinţă a U-
vă a întregii studenţimi în
Asociaţiilor
Studen­
niunii
prinse în vibranta dumnea­
voastră cuvîntare rostită la viaţa economică şi social- ţilor Comunişti din Româ­
deschiderea forumului stu- politică a patriei, spre for­ nia încredinţează conduce­
denţimii, a analizat, în spi­ marea şi afirmarea fiecărui rea partidului, pe dumnea­
rit comunist exigent, întrea­ student ca militant activ în voastră personal, stimate
ga activitate a organizaţiei înfăptuirea neabătută a tovarăşe secretar general, că
noastre şi a stabilit sarcini­ vastei opere de edificare a hotărîrea lor de a munci
a
le de viitor, organic legate României socialiste. fără preget, în de spiritul acţiona
permanent
Sîntem hotăriţi să răspun­
nor­
de făurirea societăţii socia­
INIŢIATIVELE COLECTIVITĂŢILOR DE MUNCA liste multilateral dezvoltate dem grijii şi dragostei cu melor vieţii şi muncii co­
muniştilor. ale eticii şi echi­
în patria noastră.
care
sîntem
înconjuraţi
dc
Conferinţa a reafirmat, partid, de clasa muncitoare tăţii socialiste, care au fost
într-o unanimă adeziune de şi de întregul popor prin- încorporate organic în Sta­
efort
ataşa­
tr-un
tutul
res­
continuu,
şi
noastre
inimi
conştiinţe,
organizaţiei
SE AFIRMĂ CA FORŢĂ MOBILIZATOARE mentul total al studenţimii ponsabil, de nivelul ne pregătirii comuniste, va primi pretu­
ridica
a
fap­
acoperire
prin
tindeni
permanent
la politica internă şi exter­
nă. marxist-leninistă, a Par­ de specialitate şi politice, te, că promoţiile pregătite
tidului Comunist Român, prin activitatea efectivă în dc şcoala superioară româ­
care întruchipează cele mai atelicrele-şcoală, în fabrici nească, pe baza principiilor
înalte idealuri şi aspiraţii şi uzine, pe marile platfor­ materialismului dialectic şi
Consemnăm ale comuniştilor, voinţa în­ me industriale, în unităţi istoric, a celor mai înainta­
tregului popor, politică în­ agricole, in şcoli şi institu­ te cuceriri ale ştiinţei şi teh­
o La recenta plenară a Co­ chinată înfloririi multilate­ ţii cultural-sociale, să facem nicii contemporane, vor în­
mitetului judeţean de partid, rale a patriei, cauzei socia­ din întreaga noastră mun­ deplini cu dăruire şi com­
minerul şef de brigadă Con­ lismului, păcii şi progresu­ că şi comportare dovada petenţă sarcinile majore ce
stantin Grădinarii, de la E.M.
Uricani, şi-a reînnoit chema­ lui social în întreaga lume. supremă a conştiinţei de fii le revin în procesul de fău­
rea lansată către toate bri­ Dînd glas sentimentelor credincioşi ai patriei noas­ rire a societăţii socialiste
găzile de pregătiri şl deschi­ profunde pe care le nutreş­ tre socialiste, să ne consa­ multilateral dezvoltate.
deri de la minele din Valea te întregul tineret universi­ cram întreaga energie şi ca­ îndeplinind năzuinţa tutu­
Jiului : In fiecare lună • a- tar, într-o manifestare de pacitate de muncă creşterii ror studenţilor dc afirmare
vansare de cel puţin 100 me­ puternic entuziasm. Confe­ bunăstării materiale şi spiri­ şi mai puternică în întrea­
tri. rinţa noastră a exprimat tuale a poporului nostru, ga lor activitate social-poli-
—• Doresc — «punea acest dragostea fierbinte şi înal­ viitorului comunist al Româ­ tică, a spiritului revoluţio­
destoinic miner de la Uri­ ta preţuire faţă de condu­ niei. nar, Conferinţa a adoptat
cani — să ne întrecem, toţi cerea partidului, faţă de Asociaţiile vor milita pen­ în unanimitate hotărîrea ca
minerii din Valea Jiului, în dumneavoastră, mult iubite tru cultivarea în rîndurile organizaţia noastră să se
realizarea unor performanţe tovarăşe Nicolae Ceauşescu. tuturor studenţilor a senti­ numească de acum înainte
cît mai mari la pregătirea de pentru grija stăruitoare pe mentelor de profund patrio­ Uniunea Asociaţiilor Studen­
noi fronturi de cărbune. eare o manifestaţi faţă de tism socialist, de preţuire a ţilor Comunişti din Româ­
Iniţiativa sa a găsit ecou modernizarea şcolii superi­ glorioaselor tradiţii revolu­ nia. denumire care dă ex­
în bazin, fiind îmbrăţişată de oare. pentru unirea sa or­ ţionare ale clasei muncitoa­ presie menirii organizaţiei
numeroase brigăzi de mineri. ganică cu producţia şi şti­ re şi partidului, a realizări­
• Tinerii din cadrul S.M.A. inţa. pentru îndrumarea sta- lor istorice obţinute de po- (Continuar« in pag. a 4-a)
Haţeg şi-au propus şi acţio­
nează pentru ca din piesele
rezultate de la trei tractoare
trecute la casare să asam­
bleze unul căruia să i se a- încheierea lucrărilor Conferinţei
sigure o durată de funcţio­
nare de cel puţin doi ani.
• Verificarea cunoştinţelor Uniunii Asociaţiilor Studenţilor
privind normele de tehnica
securităţii muncii se face la
C.E.T. Mintia printr-o Insta­ Comunişti din România
laţie originală de testare.
Sîmbătă au luat sfîrşit lu­ ce o contribuţie tot mai ac­ In plen şi în comisii, în
crările celei de-a IX-a Con­ tivă la înfăptuirea întregului timpul celor două zile de lu­
Puternica efervescenţă po­ s-a pornit hotărît la treabă. ferinţe a Uniunii Asociaţiilor program de ridicare a patriei crări, cei 137 participanţi la
litică şi economică declanşa­ Au fost întocmite planuri „Fiecare echipă de oţelari Studenţilor Comunişti din pe noi culmi de progres şi dezbateri au evidenţiat ade­
tă de Conferinţa Naţională a concrete de măsuri, s-au sta­ România, ale cărei lucrări au civilizaţie. ziunea deplină a delegaţilor,
partidului din iulie 1972 a bilit atribuţiuni precise pe stat sub semnul înaltelor e- Largul forum reprezentativ şi, prin ei, a întregii studen­
găsit larg ecou în toate co­ echipe, schimburi, muncitori xigente, al recomandărilor al studenţimii noastre a ana­
lectivităţile de muncă. Ani­ şi, nu după mult timp. acti­ să producă zilnic peste plan cuprinse în cuvintarea secre­ lizat în acest spirit, cu înal­ ţimi la politica internă şi
externă a partidului şi sta­
maţi de documentele Confe­ vitatea secţiei' a cules prime­ tarului general al partidului, tă responsabilitate comunis­
tului,
dragostea
rinţei, hotărîţi să le materia­ le rezultate. încurajaţi de pri­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tă, întreaga activitate de pî- lor profunde faţă şi de preţuirea
partid
lizeze exemplar în viaţă, oa­ mele izbînzi, furnaliştii de la cel puţin 2 tone de metal“ vibrant mesai adresat studen­ nă acum a organizaţiei revo­ şi conducerea sa, faţă de to­
menii muncii au căutat, gă­ Călan şi-au sporit eforturile, ţilor de a se pregăti temeinic luţionare a tineretului uni­ varăşul Nicolae Ceauşescu. A
sit şi aplicat noi forme şi pentru a fi demni continua­ versitar, rolul şi sarcinile de
metode de muncă menite să au acţionat in continuare cu Această iniţiativă dc va­ simplu condei, la depăşirea şi luăm în continuare ma- 1 tori ai înfăptuirilor poporului mare tăspundere care îi re­ reieşit cu pregnanţă ea prin­
asigure calitate şi eficienţă energie şi abnegaţie, reuşind loare, menită să intensifice planului maximal cu cîte suri de intensificare a ela- i cipală concluzie faptul că ex­
întrecerea socialistă a oţe- 2 tone zilnic pe echipă, re­ borării oxigenului prin in- \ nostru, oameni de nădejde ai vin în făurirea omului nou, punerea tovarăşului Nicolae
larilor hunedoreni în bătă­ zultă anual pentru econo­ suflare, de optimizare a i societăţii noastre socialiste, înaintat al naţiunii noastre, Ceauşescu, rostită la deschi­
lia pentru a îndeplinirea e- mia naţională mai bine de turnării şi evacuării meta- J care să trăiască şi să mun­ în procesul construirii socie­ derea conferinţei, constituie
socialiste
tăţii
multilateral
cească în chip comunist, în­
xemplară
planului
15 000 de tone de oţel pe­
maxi­
„Toată fontă dată peste plan- ma] şi angajamentelor pe ste plan. Materializarea faptică lului, de organizare cît mai \ ' demn însufleţitor de a-şi adu­ dezvoltate în patria noastră. (Continuare in pag. a 4-a)
i
fiecă-
a
muncii
judicioasă
1973 şi realizarea cincina­
—
rei echipe.
lului înainte de termen, are ?. acestei iniţiative, izvorî- — După lansarea iniţia- ţ
polivalente semnificaţii tă din hotărîrea oţelarilor tivei — ne-a declarat mai- l
elaborată cu cocs economisit“ pentru economia naţională. metal mai mult şi de bună strul Victor Petroiese, sc- , Stabilirea normelor unitare de structură pentru
produce
de
pentru
a
ţară
— Cînd au luat iniţiativa
cretarul comitetului de par- )
ca fiecare echipă de oţelari
să dea în fiecare zi, deci în calitate, impune asigurarea ticl din oţelărie — toţi co- 1
pentru
necesare
condiţiilor
noştri
au
făcut-o
!
muniştii
fiecare schimb, peste pla­ ca la toate cuptoarele să cunoscută în toate schim- I unităţile economice - o necesitate impusă de accelerarea
nul maximal cel puţin 2 se lucreze intens, neslin- burile. Oamenii noştri au ţ
activităţii economice. să realizeze peste sarcinile de tone de metal — ne-a spus gherit, în fiecare schimb. reacţionat prompt şi în i
In marele colectiv al Uzi­ plan ale anului 1972 mai prim-topitorul Ioan Bănces- Ce s-a întreprins in acest modul ccl mai pozitiv. Do- J
nei „Victoria" Căluţi, furna­ mult de 3 500 tone de fontă cu, de la cuptorul nr. 1 al sens ? vadă că la ora actuală sin- ţ dezvoltării economico-sociale a ţării
liştii s-au întrunit la sfat. Ei cu cocs economisit. oţelăriei Martin nr. 2 de la — Cadrele tehnice din o- tem la un nivel de depă- l
au analizat cu matură res­ Sigur că lucrurile nu au Hunedoara — ne-am gîndit ţelărie au îmbrăţişat aceas­ şire de 7 000 de tone de o- /
ponsabilitate posibilităţile teh­ mers chiar atît de simplu, de că numai în acest mod vom tă iniţiativă muncitorească, ţel peste prevederi. O cifră ) Rolul maistrului în
nice, materiale şi umane de uşor. Au mai fost întîmpinate răspunde concret sarcinilor mai aies că ea se înscrie care ne îngăduie, acum în l Cercetarea şi proiectarea vor
care dispun şi au hotărît să unele greutăţi, s-au mai înre­ trasate de tovarăşul Nicolae şi pe linia sarcinilor tra­ final de prim trimestru, să ,
elaboreze fontă de mai bună gistrat şi anumite nereguli, Ceauşescu la recenta ple­ sate dc tovarăşul Nicolae revizuim angajamentul a- j conducerea şi
calitate, cu un consum redus dar de fiecare dată comite­ nară a Comitetului Central Ceauşescu, cu prilejul vi­ nual care era iniţial de k
de cocs. Din confruntarea de tul de partid, organizaţiile de al partidului. zitei făcute la Hunedoara 8 000 de tone. In aceste , organizarea
soluţii, idei şi propuneri s-a bază pe schimburi au inter­ — In ce se exprimă con­ în septembrie anul trecut condiţii noi vom realiza în ' primi oamenii de care au nevoie
născut iniţiativa : „Toată fonta venit cu energie, au elucidat cret iniţiativa luată de e- — ne-a declarat inginerul acest an, cu aceleaşi capa- \ nemijlocită
dată peste plan — elaborată la timp stările de lucruri ne­ chipa pe care o conduceţi ? Constantin Dan. De aceea citaţi de producţie şi cu a- i
cu cocs economisit". Era o gative şi iniţiativa şi-a ur­ — In foarte mult metal nc-am şi mobilizat pentru ceiaşi oameni, un spor de ’ Măsurile referitoare la îm­ lizîndu-sc şi redueîndu-se a producţiei
angajare de mare răspundere, mat cursul normal. peste plan. Gîndiţi-vă că la a asigura îmbunătăţirea producţie care depăşeşte în ' bunătăţirea structurii orga­ substanţial treptele ierarhice
dar comuniştii, întreg colec­ noi în oţelărie sînt opt greutăţii medii pe şarjă şi, nizatorice a unităţilor eco­ din centrale şi> întreprinderi,
tivul secţiei au fost de la în­ DUMITRU GHEONEA cuptoare, deservite în trei în mod deosebit, pentru timp cu cel puţin o lună ^ nomice stabilite în recentul care vor avea ca efect di­ Este de o însemnătate deo­
ceput convinşi că vor reuşi. schimburi de cîte opt e- scurtarea timpului de ela­ — --------------------------- t Decret dezbătut şi adoptat minuarea numărului de spe­ sebită faptul că, din iniţia­
O dată iniţiativa declanşată, (Continuare în paa a 2-a) chipe de oţelari. Dintr-un borare a acestora. Am luat (Continuare in pag. a 2-a) ( de Consiliul de Stat vin să cialişti care ocupau funcţii tiva conducerii partidului,
personal a tovarăşului Nicolae
asigure o perfecţionare şi mai mult administrative. Ceauşescu, s-au stabilit în
__________________ \ simplificare a structurilor or­ Care este efectul remedie­ mod ştiinţific normele uni­
ganizatorice, o raţională re­ rii acestei situaţii ? Printre tare de structură pentru toa­
— T.a început — adică acum în primele 9 luni ale anului 1972, partizare a funcţiilor de con­ alte compartimente ale pro­ te unităţile economice.
cinci luni — noi, minerii d'in fron­ BRIGADA DE PRODUCŢIE pe întreaga mină Lonea, indicii de ducere la centrale şi Între­ ducţiei materiale, vor avea Consider că Decretul adu­
talul 65, am hotărît să ne consti­ utilizare a fondului de timp înre­ prinderi, creşterea operativi­ de cîştigat cercetarea şi pro­ ce precizări şi delimitări ri­
tuim într-o brigadă de producţie şi gistrau 90,5 la sută, in trimestrul tăţii în conducerea activită­ iectarea care, aşa cum se guroase privind rolul mais­
educaţie. Era la scurtă vreme du­ Şl EDUCAŢIE IV acesta a crescut la 92,5 iar pe ţii economice prin elimina­ sublinia şi la recenta ple­ trului în conducerea şi orga­
pă vizita de lucru făcută de tova­ lunile ianuarie şi februarie din a- rea verigilor intermediare şi nară a C.C. al P.C.R., duceau nizarea nemijlocită a pro­
răşul Nicolae Ceauşescu la noi, în cest an a ajuns la 93,5 la sută. a paralelismelor în muncă. lipsă de cadre tehnice, pe cesului de producţie. Deşi,
Valea Jiului. Trebuia să răspun­ noastră şi profesională, şi politică, partid pe mină, tovarăşul Andrei Faptul că învoirile, plecările în Aşa cum se sublinia şi ia cînd un mare număr de spe­ despre această problemă se
dem minereşte imboldului pe care şi culturală. Şi strădaniile noastre Colda. concediu se fac numai cu aproba­ Plenara C.C. al P.C.R. din cialişti erau angajaţi în lu­ discută de mai multă vreme,
ni l-a dat în muncă. Simţeam ne­ n-au fost zadarnice. Roadele mun­ — Toate brigăzile de la exploa­ rea şefului de brigadă a dus, o februarie-martie a.c., un fe­ crări administrativ-funcţio- pot spune că maistrul n-a a-
voia să răspundem. Am chibzuit, cii şi educaţiei făcute în abataj tarea noastră au luat exemplul mi­ dată cu creşterea competenţei bri­ nomen care trebuie înlăturat năreşli. Mărirea numărului vut în mînă, în totalitate,
ne-am sfătuit şi iniţiativa s-a năs­ le-am cules In fiecare lună, din nerilor conduşi de Ion Cojocariu. gadierului, la reducerea simţitoare este acela al treptelor ierar­ celor care lucrează în sfera conducerea formaţiilor de lu­
cut din dorinţa noastră, a fiecărui octombrie încoace. Spuneam că la Şi dacă sectorul III al minei — a învoirilor, a absenţelor nemoti­ hice intermediare între con­ producţiei, a cercetării şi cru, n-a putut să le dirijeze
comunist, a fiecărui miner de a început am fost numai noi — mi­ din care face parte brigada autoa­ vate, chiar a absenţelor de boală. cepţie şi producţie. Funcţiile proiectării constituie o con­ şi coordoneze corespunzător
face ceva mai mult pentru locul nerii din frontalul 65. Astăzi, 48 re a iniţiativei — şi-a îndeplinit Astăzi avem brigăzi întregi care de acest gen, deşi erau de­ diţie esenţială în vederea nevoilor producţiei Aceasta
de muncă, pentru mina noastră, de brigăzi de la mina noastră au de pe acum angajamentul luat au lichidat nemotivatele. Este vor­ numite — de conducere — creşterii productivităţii mun­ fie din cauza nerespectării
pentru noi înşine. Scopul ei este îmbrăţişat iniţiativa. pentru întregul an 1973 — plusul ba de brigăzile conduse de Marin şi ocupate de personal cu cii sociale, în final a ridică­ atribuţiilor, fie din pricina
realizarea şi depăşirea sarcinilor Afirmaţiile brigadierului Ion Co­ de 2 200 tone de cărbune — aş dori Ciubăr, din sectorul I, Traian Mol- pregătire superioară, nu prea rii bunăstării materiale şi
de plan, a angajamentelor, întări­ jocarii! de la Exploatarea minieră să arăt că se înscriu rezultate me­ nar, din sectorul II, Constantin aveau nimic cu producţia, spirituale a întregului popor. DUMITRU STROIE
rea ordinii şi disciplinei, statorni­ Lonea, autorul iniţiativei „Briga­ ritorii şi în ce priveşte indicii de Chiţoiu, din sectorul V, Dumitru ci se rezumau doar la ve­ maistru principal
cirea relaţiilor de întrajutorare în­ da de producţie şi educaţie",' le în­ utilizare a fondului de timp, şi în Costinaş, din sectorul VI, de majori­ hicularea diverselor infor­ Dr. ing. ILIE GHIŢĂ la laminoarele bluming
tre membrii brigăzii, ridicarea tăreşte secretarul comitetului de ce priveşte disciplina muncii. Dacă tatea brigăzilor din sectorul III. maţii la diferite niveluri. directorul Centrului de cerce­ a C.S. Hunedoara
Măsurile recentului Decret, tări şi proiectări din cadrul
dat publicităţii, remediază Centralei minereurilor neferoase
tocmai acest aspect, raţiona- Deva (Continuare în pag. a 2-a)
în oagina a ll-a
COMPLETAREA FONDU­ re şi modernizare. Numai O.C.L. Produse industria­ în judeţul noslru, numără
con­
ani
In dezbatere publică LUI DE MARFA în ultimii dat In s-au folosinţă le Deva organizarea măsuri in prezent 27 730 membri. ne transmite pioniera VREMEA
luat
a
struit
şi
şi
pentru
DESTINAT PIEŢEI 46 noi unităţi comerciale deschiderea unor expoziţii Aceste unităţi an acordat Viorica Sav, membră a Pentru 24 ore
—
locuitori
al
membrilor
Proiectele legilor privind dezvoltarea construc­ întreprinderea de Indus­ şi de alimentaţie publi­ cu vînzare. satelor — In ultimii ani, cercului de corespondenţi. for­
de
Juriul
o
cu
că,
concursului,
suprafaţă
ţiei de locuinţe, administrarea fondului loca­ trie locală din Petroşani 6 300 mp. Intre acestea se va Ieri, s-au deschis in De­ 22,5 milioane lei Împru­ mat din membrii coman­ Vreme frumoasă şi căl­
asemenea
trei
expozi­
a deschis o secţie de numără supermagazinele ţii. Este vorba de o ex­ muturi pentru construc­ duroasă. cu cerul mai
tiv de stat şi reglementarea raporturilor dintre confecţionat plapume cil din Dobra, Băiţa, Criş- poziţie de mobilă, lina de anexe damentului unităţii, a re­ mult senin. Vint slab din
o capacitate de circa 1 000 cior. Zam, magazinele u- tricotaje, pălării şi galan­ ţia de locuinţe, marcat cele mai reuşite
sud-vest.
lună.
pe
O
proprietari şi chiriaşi bucăţi producţia secţiei parte niversale cu etaj din terie bărbătească şi o a gospodăreşti, cumpărarea lucrări : „Meseria mea în sud şi minime vor Tempera­
Bata de Crlş şi Pui, ma­
din
e
turile
oscila
contractată pentru piaţa gazinele universale cu bu­ treia de marochinărie. de mobilă, obiecte electro- anul 2 000“, „Satul meu in
prezintă
internă, iar cealaltă e des­ fet din Hărţăgani, Luncolu Flecare expoziţie casnice de folosinţă înde­ anul 2 000“, „Excursie în între minus 5 grade şi 3
tinată exportului. de Jos. Leşnic, Sarmize- cele mai recente modele lungată, precum şi pentru lună“, „Noi pe planeta grade, iar cele maxime
„Sora“ sa de la Orăş- getusa, restaurantul „Izvo­ şl tipuri de produse şi cumpărarea de animale de intre 8 grade şi 18 grade.
In pagina a lll-a tie a realizat o trusă-şu- rul rece“ — Aurel Vlaicu, articole din domeniile prăsită şi producţie. Marte“, „La clasă“. S-au
rubelniţă mult căutată şi precum şi magazinul u- respective. evidenţiat pionierii: Mă­
a încheiat cu comerţul ria Diniş, Ioană Mirică, Pentru următoarele
contracte pentru 15 000 niversal cu bufet dat In „NOI, IN ANUL 2 000" Rodica Bodca, Dorina Stră-
garnituri. folosinţă in săptămina tre­ două zile
cută la Lăpuşnic. ÎMPRUMUTURI ACOR­ Pionierii detaşamentului uţ, Dorina Gros. Nicuşor
EXTINDEREA REŢELEI DATE DE COOPERATI­ clasei a Vl-a dc la Şcoa­ Vasiu. Vremea se menţine fru­
COMERCIALE LA SATE EXPOZIŢIE CU ViNZARE la generală din Păuliş au Cele mai bune lucrări
VELE DE CREDIT moasă şi călduroasă cu
organizat un Interesant vor fi expuse în cadrul cerul mai mult senin.
Baza tehnico-materială In scopul sondării şl sa­ unei expoziţii şcolare ş!
a comerţului cooperatist tisfacerii gusturilor cum­ Cele 15 cooperative de concurs de desene Intitu­ trimise revistei „Cuteză­ Temperatura staţionară.
este In continuă dezvolta­ părătorilor, conducerea credit, care fnneţionează lat „Noi, în anul 2 000“*— torii“ şi „Luminiţa“. Vlnt slab din sud-vest.
V,