Page 85 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 662 0 DUMINICĂ 25 MARTIE 1973

In subteranul minei Lupeni s-a produs, în una din zi­ mai corespunzător. Merită subliniată grija deosebită pen­ dată spre locul primejdiei. împreună cu comuniştii Mihai tăţi, manifestîndu-şi mai relevant ca oricind unitatea, răs­
lele lunii februarie, un eveniment. Nu unul de genul ce­ tru salvarea oamenilor. Aşa ar fi trebuit să se comporte Retezan şi Gheorghe Bogdan, mecanici la benzi, cu elec­ punderea, disciplina, curajul, spiritul de sacrificiu şi dă­
lor cu care ne-am familiarizat în anii noştri — realizarea orice comunist. tricianul Ioan Iosa, prim-maistrul miner Chiriac Puşcaşu, ruire pentru o cauză comună. Sînt convins că numai da­
unui record, introducerea unui utilaj modern ori sărbăto­ Locul incendiului devenise punctul nevralgic către ca­ inginerul stagiar Antoniu Roşoiu de la serviciul electrome­ torită acestui fapt am reuşit să încheiem acţiunea cu bi­
rirea unui veteran al adîncurilor — ci un eveniment cu re era îndreptată întreaga atenţie. La toate nivelurile s-a canic, tehnicianul Nicolae Cojocaru, locţiitorul şefului sectoru­ ne, să izolăm şi să facem inofensiv incendiul, să înlătu­
totul ieşit din comun, care poate avea loc la douăzeci de acţionat fulgerător. Echipele de salvatori, în frunte cu in­ lui VI cu problemele electromecanice, minerii din brigăzile răm pericolul unui accident.
ani sau chiar niciodată Intr-o galerie s-a aprins un cablu. ginerul Constantin Teodorescu, şeful serviciului de aeraj conduse de comuniştii Dionisie Andraş, Ştefan Molnar, Ra­ Incendiul a fost înăbuşit, acţiunea s-a încheiat cu bi­
Învelişul său incombustibil a cedat şi, în contact cu huila şi protecţia muncii, şi inginerul Gheorghe Modoi, au in­ du Damian şi alţii au sărit în sprijinul echipelor de salva­ ne. Comuniştii de la Lupeni nu socotesc însă misiunea lor
inflamabilă, flacăra care s-a produs a dat naştere unui foc. trat în acţiune cu cea mai mare viteză. La foarte scurt tori, înfruntînd cu mult curaj greutăţile, riscurile, oboseala. încheiată. Un obiectiv important este acum înlăturarea e-
O porţiune din stratul de cărbune s-a transformat repede fectelor negative pricinuite de flăcări. Repunerea în func­
într-o masă de jar. Cazul este extrem de rar, poate unic. ţiune a capacităţilor de producţie îndiguite, readucerea si­
Dar la o mină de cărbune toată lumea ştie ce înseamnă un tuaţiei la normal, recuperarea producţiei pierdute, preîn-
foc într-o galerie „Evenimentul" a ridicat toată mina In tîmpinarea unor evenimente asemănătoare — sînt numai
picioare. După o luptă de 50 de ore cu natura dezlănţui­ ¡OII COMUNIŞTII AU FOST IA DATORIE cîteva din problemele care absorb o mare parte a preocu­
tă, în care ş-au depus eforturi supraomeneşti şi riscurile părilor organizaţiei de partid, ale comuniştilor din sec­
nu au fost mici şi nici puţine, minerii au învins fără a torul VI.
se produce vreun accident sau măcar vreo zgîrîietură. Zo­ A ' * Tovarăşul Ioan Raczek, secretarul comitetului de par­
na incendiată a fost complet îndiguită şi inundată cu apă, tid pe mină, mi-a relatat pe larg despre modul cum au
iar mina şi-a continuat activitatea normală In deplină -In activitatea din mină se ivesc fost abordate aceste probleme în ultima adunare genera­
Siguranţă. lă a organizaţiei de partid din sectorul VI.
Cum s-au comportat comuniştii într-p asemenea îm­ Iniţial, la ordinea de zi era prevăzută dezbaterea al­
prejurare? In rîndurile ce urmează înfăţişăm cititorilor tor probleme — spunea interlocutorul. Noile condiţii in­
imagini, întîmplări, fapte relatate de participanţi dirpct şi cazuri mai deosebite— tervenite au necesitat schimbarea programului. Biroul or­
la epopeica acţiune de stingere a incendiului subteran. ganizaţiei, conducerea sectorului au prezentat un material
Ele pun în evidenţă înaltele calităţi morale ale comunişti­ cuprinzător asupra situaţiei, s-au făcut propuneri pentru
lor, înaltul patriotism, eroismul colectiv, atitudinea teme­ luarea unor măsuri ferme şi repartizarea de sarcini con­
timp, au sosit la faţa locului directorul minei, inginerul — Lucrul cel mai emoţionant, spunea tovarăşul Con­
rară în faţa primejdiei, profundul umanism al unor oa­ Vasile Ciriperu şi directorul tehnic Ioan Popescu. stantin Năstase, preşedintele comitetului sindicatului, a crete, pe oameni. Adunarea a aprobat întru totul poziţia u-
meni care au făcut totul pentru a feri de primejdie — Printre primii salvatori care au început lupta cu fost spiritul de dăruire colectivă, puternica solidaritate u- nor comunişti ca Gheorghe Aşteleanu, Iosif Ersenyi, Con­
viaţa semenilor lor, promptitudinea, competenţa şi fermi­ focul, relatează inginerul Constantin Teodorescu, au fost mană în faţa primejdiei, înalta responsabilitate pentru stantin Sirop ş.a., care au cerut ca toţi membrii organiza­
tatea organizaţiei de partid în coordonarea acţiunii. comuniştii Simion Ponoran, Ioan Bouaru şi alţii Pe Ion vieţile oamenilor şi pentru avutul obştesc. Personal, m-a ţiei să depună eforturi suplimentare pentru recuperarea
cît mai grabnică a producţiei pierdute, să acţioneze cu şi
Observînd izbucnirea flamei de la care s-a aprins stra­ Ardeleanu, membru de partid şi el, l-am găsit în zonă. impresionat în mod deosebit modul în care au acţionat şi mai multă fermitate şi vigilenţă, să fie în permanenţă e-
tul de cărbune, comunistul Iosif Ersenyi, prim-maistru mi­ Fiind bun cunoscător al reţelei de apă, l-am cooptat în întregul comportament al inginerilor Constantin Teodores­ xemplu în faţa colectivului. Aceste probleme preocupă, în
ner, a alertat imediat conducerea minei, a luat măsuri echipele de salvatori, dar cum nu era pregătit pentru in­ cu şi Gheorghe Modoi în calitatea lor de specialişti, ca­ prezent, nu numai pe comuniştii din sectorul VI ci în­
pentru evacuarea rapidă din zona periculoasă şi punerea tervenţie i s-a dat echipamentul special de protecţie al u- dre de conducere şi salvatori, dar mai presus în calitate treaga organizaţie de partid a minei. Organizaţia de bază
la adăpost sigur a minerilor, apoi s-a deplasat în cea mai nui alt salvator. de comunişti. Practic ei au fost tot timpul prezenţi la lo­ şi conducerea tehnico-administrativă a sectorului V — ca­
mare grabă la stingerea incendiului, rămînînd în mină şi Gheorghe Modoi, Simion Gaşpar, Teodor Butelecan, Ni­ cul incendiului, au făcut tot ceea ce le-a stat în putinţă, re în anul trecut şi în primele două luni din acest an s-a
în schimbul următor. colae Vărzaru, şi alţi salvato ri au luptat eroic cu focul. folosind la maximum resursele fizice şi intelectuale. Ei au situat în frunte — au luat iniţiativa, prin aplicarea unor
— Tovarăşul Iosif Ersenyi este unul din oamenii de Alături de ei a fost întregul colectiv — mineri, mecanici, fost un minunat exemplu pentru toţi ceilalţi. măsuri de organizare mai bună a producţiei, să extragă
nădejde ai minei, priceput în meserie, disciplinat, conşti­ electricieni, simpli muncitori sau cadre tehnico-ingincreşti. — In această împrejurare deosebită, spunea tovarăşul în fiecare zi peste plan 60—70 tone de cărbune, pentru a
Cînd a aflat că „s-a întîmplat ceva în subteran", tehnicia­ Ioan Sav, secretarul organizaţiei de bază din sectorul VI, contribui la diminuarea şi lichidarea în timp cît mai scurt
incios — spunea Ioan Sav, secretarul organizaţiei de bază s-a adeverit că omul la necaz, la greu se cunoaşte mai bi­
nul Mircea Suba, secretarul comitetului de partid din sec­ a urmărilor incendiului. Credem că acest exemplu relevă
din sectorul VI. El a apreciat bine situaţia, şi-a păstrat torul de transport, era liber, în oraş. A alergat într-un su­ ne. Comuniştii din sector şi — urmîndu-le exemplul — bine fizionomia comuniştilor.
sîngele rece, nu s-a pierdut şi a procedat în modul cel flet la mină, unde, aflînd despre ce-i vorba, a pornit în­ toţi membrii colectivului nostru au dovedit înalte cali­ M. CRISTIAN

ÎN D E Z B A T E R E P U B L I C Â
CATEDRA OBŞTEASCA—formă
Proiectele legilor privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, administrarea
superioară în legarea

locativ de stat şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi învăţămînlului de practică,

omul grijă de casă cînd este împotriva celor care nu au multe niveluri, chiar un pra calităţii lucrărilor sau în orientarea profesională
Răspunderi majore pentru a Iui, în altul cînd locuieşte înţeles această sarcină de „turn" cu 8 etaje, şi cuprind impulsionării ritmului de lu­ Se împlinesc două săptă- tehnice şi maiştri din
seamă. Părerea mea este că
apartamente de confort I sau
cru la unele obiective.
în casa statului.
de
—
şi în această privinţă proiec­
Solicitărilor
loturi
Am convingerea că locuin­
ţele din fondul de stat vor tele de legi au o importanţa confort I îmbunătăţit. Se va pentru construirea de locuin­ mlni de cînd microîntre- întreprinderea patronatoare,
urmări ca blocurile să aibă o
fi mai bine întreţinute, lo­ deosebită. linie arhitectonică armonioa­ ţe proprietate personală le prinderea elevilor de la cooptaţi pe baza unor prin­
buna întreţinere şi conservare este de datoria lor să nu de­ DUMITRU VLAD să, să se încadreze bine în puteţi face faţă ? foarte multe şi Şcoala generală de 10 ani competenţă, pasiunea calificare,
cipii
evidente:
dîndu-şi
catarii
că
seama
Orăştie
fiinţează,
produce,
muncii
peisajul nostru.
Sînt
—
terioreze instalaţii, pereţi, maistru — Aveţi dificultăţi cu pro­ pentru a le satisface am fă­ se autoperfecţionează, in­ cu elevii, ataşamentul faţă
etc., să facă opinie colectivă la I.G.C.L. Hunedoara iectantul sau cu constructo­ cut demersurile necesare In tr-un cuvînt — trăieşte din de şcoala în care învaţă
chiar copii ai lor, devotaţi
plin. Rezultat practic al mă­
rul ?
terenului
şi
a fondului locativ Cum e pregătită acţiunea de gerat — şi acum insistăm a- vederea obţinerii loturi. Vom surilor stabilite de secretaria­ activişti obşteşti, membri ai
—
Proiectanţilor le-am su­
a
parcelării
in
comitetelor de părinţi — to­
tul Comitetului judeţean de
toate
consultarea
supra faptului — să fie mai
labilă
pregătirii
tehnico-
nătăţirea
şcolii
a
receptivi la cererile oameni­ încerca să satisfacem aparta­ partid cu privire la îmbu­ tul după conducerilor prea­
cererile,
pentru
atît
De cîţiva ani lucrez la sec­ împotriva lor, supraveghea­ lor asupra diversificării tipu­ mente cît şi pentru loturi în productive a elevilor, ca­ şi uzinei.
torul clădiri al I.G.C.L. Hu­ ză cu atenţie buna funcţio­ rilor de apartamente într-un tedra obştească s-a materia­ Recent am vizitat micro-
nedoara, ca maistru la şan­ nare a instalaţiilor comune, construcţii de locuinţe vederea construirii de case lizat în constituirea micro- întreprinderea şi, cu acest
tierul 2 instalaţii.-intervenţli. îi iau la rost pe cei negli­ bloc (garsoniere, apartamente proprietate personală. întreprinderii şeolare de la prilej, directorul adjunct al
In vremea aceasta, mi-am jenţi. cu două şl trei camere), pre­ Numărul solicitărilor e în Orăştie. şcolii, Remus Dănilă, ne-a
putut da foarte bine seama Consider deosebit de bine­ cum şi asupra unei mai po­ creştere. Avem deja cereri şi Studiul atent, minuţios a- împărtăşit din satisfacţiile
de modul cum este întreţi­ venită prevederea din capi­ pentru 1974, ceea ce înseam­ supra desfăşurării practicii tuturor membrilor şi facto­
nut fondul locativ proprie­ tolul VI al proiectului de le­ la ¡trai trivite Împărţiri a spaţiului nă că la Brad proiectele ce­ productive a elevilor In uzi­ rilor colaboratori la mate­
tate de stat. ge privind administrarea unui apartament. In ce pri­ lor două legi vor reglemen­ ne şi fabrici — în speţă U- rializarea acestei iniţiative
Voi spune că am avut pe­ fondului locativ. Aici se veşte constructorul — şantie­ ta o problemă deja de am­ zina chimică Orăştie — a de a constata că „aşa cum
rioade cînd cu cei 36 de spune clar : „Chiriaşii sînt Pentru a putea satisface şi amplasamentele. Blocurile rul nr. 4 Brad al T.C.H. —• ploare. dat la iveală o posibilitate a fost concepută, catedra ob­
muncitori de la intervenţii obligaţi la repararea şi înlo­ cerinţele creseînde de locuin­ în construcţie sînt cu mai nouă, cu un potenţial in­ ştească îşi desfăşoară plenar
nu puteam face faţă nenu­ cuirea elementelor de con­ ţe, în toate oraşele se va in­ mai avem unele discuţii asu­ D. COJOCARU structiv nefolosit: maiştrii menirea, fiind factor esen­
măratelor solicitări din cau­ strucţii şi instalaţii deterio­ tensifica ritmul construirii de din întreprindere oficiau, ţial în pregătirea tehnico-
za defecţiunilor ce se iveau rate ca urmare a folosirii lor locuinţe noi, punîndu-se toto­ pe lingă îndrumarea şi pre­ productivă şi în orientarea
în apartamente, bună parte necorespunzătoare. In cazul dată un accent crescut pe zentarea aspectelor şi pro­ şcolară a elevilor, de efi­
dintre ele din cauza unor lo­ neîndeplinirii de către chi­ îmbunătăţirea confortului. ceselor de la locurile de cienţă ridicată". Avînd ca
catari. Bineînţeles, după ce riaş a obligaţiilor pe care le Proiectele celor două legi în muncă, şi unele adevărate şef pe maistrul-instruetor
le remediam, locatarii refu­ are cu privire la întreţine­ lecţii despre producţie, or­ Aure] Popa, catedra obşteas­
zau plata, pretinzînd ca sta­ rea şi repararea locuinţei dezbatere se înscriu pe linia ganizare a muncii, etică şi că intervine în instruire
tul să suporte toate aceste proprietate de stat, lucrările satisfacerii acestor cerinţe. disciplină muncitorească, de prin acţiuni desfăşurate di­
cheltuieli pentru repararea necesare vor fi executate de Cum e pregătită acţiunea la producţie. Aşa a fost depis­ rect la locul de muncă, nu
defecţiunilor, repet, multe către unitatea sau organiza­ Brad ? Ne răspunde tovară­ tată posibilitatea valorifică­ în şcoală, cu explicarea ori­
pricinuite din neglijenţa ţia care închiriază, urmînd şul Voicu Stan, vicepreşedinte rii acestor iniţiative proprii căror probleme ce se ridică.
lor. ca contravaloarea acestor lu­ al consiliului popular orăşe­ ale rrţuncitorilor şi maiştri­ Acolo, maiştrii, membri ' ai
Voi da cîteva exemple: Lo­ crări să fie recuperată de la nesc. lor de a spune mai mult e- catedrei — Remus Micu,
— Ştim că se va construi
catarii blocului C.M. 3 au chiriaşi". foarte mult în oraşul Brad în levilor. Ca atare, printr-o Ioan Borza, Ioan Ducoi,
reclamat în ziua de 12 iulie Fiecare ne dăm seama că acest an şi în următorii. Vă sudură mai puternică a co­ Ioan Nanu, Iosif Micu şi
1972 că este înfundată co­ aceste prevederi sînt în spi­ rugăm să ne vorbiţi despre laborării şcoală-uzină, în Nicolae Cornea — îşi „pre­
loana. Am intervenit, am re­ ritul echităţii şi legalităţii condiţiile materiale concrete care ambele părţi erau se­ dau" lecţiile despre munco
mediat defectul, fără ca ei să socialiste. Tocmai de aceea, rios interesate, extinderea şi organizare, desfăşurare a
plătească, deşi în fond ele au creat opinie sănătoasă create pentru ca acţiunea să catedrei de instruire practi­ proceselor de producţie,
era vorba de neglijenţa u- în rîndurile cetăţenilor, au se desfăşoare cu succes, in că din şcoală în uzină, prin descriere şi explicare a
nora dintre ei, care înfundau fost primite cu aprobare. concordanţă cu proiectele ce­ asimilarea în ele a unor ca­ utilajelor, instalaţiilor şi u-
coloana cu lemne etc. După Deşi erau puţini cei care dis­ lor două legi. dre tehnice, specialişti şi neltelor.
două săptămâni a apărut a- trugeau din neglijenţă apar­ — Oraşul nostru se va ex­ maiştri, cu activitate vo­ Catedra obştească este o
celaşi defect. L-am remediat tamentele în care locuiau, au tinde dincolo de pîriul Luncoi. luntară, s-a materializat în formă deosebit do eficientă
din nou. In ziua de 3 octom­ început să se împuţineze tot Dealtfel, acolo se va deplasa aşa-numita „catedră obşteas­ în orientarea profesională şi
brie 1972, apoi în 5 octombrie mai mult, locatarii iuînd ati­ şi centrul civic al oraşului. instruirea prin şi pentru
la fel. Cel mai recent aseme­ tudine împotriva lor. Ansamblul, la care se lucrea­ că de pregătire tehnico- muncă, formă ce îşi justifi­
productivă".
nea defect a fost semnalat la Aş mai spune, tot ca un ză deja, cuprinde 570 apar­ că deja existenţa şi-şi im­
9 februarie a.c. După ce a exemplu edificator în ceea tamente pentru fondul de Astfel, în cele patru ca­ pune valoarea şi necesitatea
fost remediat, la plată au ce priveşte grija faţă de fon­ stat şi 210 apartamente pro­ tedre de coordonare a ate­
de extindere şi în alte uni­
fost puşi toţi locatarii, defec­ dul locativ, că solicitările prietate personală. Dintre a- lierelor microîntreprinderii. tăţi şcolare.
De zece ani de cînd lucrează la ferma zootehnică de la C.A
tul fiind la o instalaţie de noastre la repararea unor cestea, primele 50 vor fi gata rea Draia a realizat cele mal bune producţii de lapte. De pil dă, •P. Ilia, coopcratoarea Floa- pe lingă maiştrii-instructori
în anul 1972, ea a obţinut
folosinţă comună. Ce s-a în­ defecţiuni ivite în aparta­ la finele lunii mai. de la cele 29 de vaci pe care le-a îngrijit 34 000 litri lapte şl 29 de viţei. din şcoală activează cadre N. STANCIU
tîmplat atunci ? Locatarii mentele proprietate persona­ Documentaţiile sînt asigu­
care nu erau vinovaţi de lă sînt mult mai rare decît rate deja şi predate construc­
producerea defecţiunii au cele din apartamentele pro­
luat atitudine îippotriva ce­ prietate de stat. De unde se torului pentru întregul nu­ „Fiecare echipă de ofelari să
lor vinovaţi, au făcut opinie desprinde că Intr-un fel are măr de apartamente. La fel Stabilirea normelor unitare de structură pentru
producă zilnic pesie plan cel
unităţile economice—o necesitate impusă de accelerarea
Campania agricolă de primăvară puţin 2 tone de mda!“ dezvoltării economico-sodale a ţări
(Urmare din pag. 1) mult de 2 tone de metal,
astfel că ritmul mediu zil­
cantitatea de metal elabo­ nic al depăşirilor de plan
Cu toate forţele fa plantatul pomilor rată în anul trecut. la în această lună se situea­ Prin reducerea aparatului Rolul maistrului
ză la aproape 100 de tone
Iniţiativa
declanşată
cuptorul nr. 1 de la echi­ de metal. Este o probă
pa comunistului Ioan Bu- practică, de mare valoare, în conducerea
Extinderea suprafeţelor des­ arături şi la aplicarea tăieri­ festă conducerile C.A.P. şi nescu este acum generali­ a modului în care oţelarii administrativ - funcţionăresc va
tinate pomiculturii şi creşte­ lor prevederile nu sînt înde­ cadrele tehnice faţă de fruc­ zată. Fiecare echipă de o- de la Hunedoara traduc în şi organizarea
rea randamentului livezilor plinite nici in proporţie de 50 tificarea eficientă a tuturor ţelari a realizat peste pre­
existente constituie acţiuni de la sută. Totodată se semna­ resurselor de sporire a pro­ vederi în luna martie mai viaţă hotărîrile partidului. cTştîga nemijlocit
maximă importanţă cu care lează rămîneri în urmă la ducţiei de fructe. Organiza­ nemijlocită
sînt confruntaţi pomicultorii tratamentele fitosanitare şi la rea şi executarea lucrărilor „Toată fonta dată peste
în această perioadă. Volumul fertilizarea terenului — ac­ de primăvară în livezi con­ producţia materială
apreciabil al lucrărilor ce ţiuni care hotărăsc in mare stituie un serios examen în m producte!
trebuie realizate pentru Înde­ măsură soarta producţiei de complexul de măsuri ce se pSan-eiab®rafă cy cocs Ritmul accelerat de dezvol­ trebui deci eliminate o serie
plinirea sarcinilor de plan şi fructe. Deşi era posibil ca aplică pentru îndeplinirea tare pe care-1 parcurge eco­ de note. rapoarte, studii, In­ (Urmare din pag. I)
faptul că timpul este mult pînă acum să fi fost încheia­ înainte de termen a cincina­ nomia noastră naţională im­ formări care erau solicitate,
înaintat creează motive de tă fertilizarea cu îngrăşămin­ lului în agricultură. In acest economisit 41 punea cu necesitate perfecţio­ care reclamau un mare vo­ necunoaşterii sarcinilor, fie
serioase reflecţii pentru or­ te organice, din cele 1 100 sens, Holărîrea Plenarei C.C. narea întregii activităţi eco- lum de muncă, dar care nu pentru că inginerii — mă re­
ganele comunale de partid şi hectare planificate nu s-a ad­ al P.C.R. din februarie-mar- (Urmore din pag. 1î şi mai bine, să reducă sub­ nomicQ-sociale, îmbunătăţirea foloseau aproape la nimic. fer In special la şefii de
de ştat, precum şi pentru ministrat gunoi decît pe 500 tie a.c., cu privire la îmbu­ stanţial consumul de cocs, să sistemului de conducere şi de După cum sublinia secretarul schimb — erau obligaţi să
conducerile C.A.P., care au hectare (?). nătăţirea organizării şi re­ Anul 1973 — hotărîtor pen­ îmbunătăţească mereu calita­ organizare a muncii ia toate general al partidului nostru, se substituie maiştrilor, lă-
obligaţia să mobilizeze o par­ Succesul deplin în aplica­ tribuirii muncii în agricultu­ tru realizarea cincinalului tea fontei. Pregătirile lor au nivelurile, soluţionarea mai tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sînd descoperită coordonarea
te din forţele şi mijloacele rea tehnologiilor prevăzute ră reprezintă un puternic înainte de termen — i-a gă­ acoperire în fapte demne de rapidă şi în mai bune condi­ în cuvîntarea rostită la lu­ generală a activităţii.
mecanice existente la reali­ pentru extinderea livezilor şi factor stimulator, avînd în sit pe harnicii furnalişti de laudă : de la începutul anu­ ţii a problemelor complexe crările celei de a IX-a Con­ Aceste neajunsuri le-am
zarea exemplară a acţiunilor ridicarea randamentului plan­ vedere că venitul lunar ga­ la U.V. Călan pregătiţi să lui, ei au dat paste plan 1 000 pe care le ridică etapa de e- ferinţe a Uniunii Asociaţiilor resimţit şi noi. In sectorul
în pomicultură. taţiilor de pomi este hotărît rantat al cooperatorilor ca­ abordeze sarcinile de plan cu tone de font;!, din care peste dificare a societăţii socialiste Studenţilor Comunişti din de încălzire a lingourilor
Pe un prim plan al pre­ de modul cum pomicultorii re lucrează în pomicultură toate forţele, din prima lu­ 200 tone cu cocs economisit. multilateral dezvoltate în pa­ România, „reducerea aparatu­ pentru laminare — unde lu­
ocupărilor de sezon se află sînt mobilizaţi la finalizarea s-a ridicat la 800 lei, în con­ nă, pentru a le realiza la ni­ tria noastră. Aceste cerinţe, lui birocratic, simplificarea crez — am avut de-a face cu
Dacă totul va merge bine,
înfiinţarea noilor livezi pe lucrărilor de sezon, de răs­ diţiile aplicării acordului velul maximal, aşa cum a dacă nu vor interveni sur­ subliniate pregnant la Con­ Iui, apropierea de masele multe cazuri de încălcare a
cele 150 hectare stabilite. In punderea pe care o mani- global. recomandat tovarăşul Nicolae prize neplăcute în instalaţii, ferinţa Naţională a partidu­ populare constituie o condiţie ordinelor şi dispoziţiilor, de
ceea ce priveşte pregătirea Ceauşescu, aşa cum prevăd se preliminează încheierea lui, din anul trecut, precum ca acest aparat de stat ne­ anulare a personalităţii şi
condiţiilor necesare trecerii documentele recentei plenare primului trimestru al anului şi la plenarele C.C. al P.C.R. cesar să nu se poată rupe de responsabilităţii maistrului.
neîntîrziate la plantat, se în- a C.C. al P.C.R. Ei şi-au a- din noiembrie 1972 şi februa- mase, să nu uite de misiu­ Nu o dată s-a întîmplat cînd,
tilnesc însă o serie de res­ sumat pe acest an un anga­ cu o producţie suplimentară rie-martie 1973, îşi găsesc o nea sa de a servi poporul, de fără ştirea noastră, s-a dic­
tanţe. Astfel, desfundatul te­ Pregătiri pentru recolta acestui an jament mobilizator : elabora­ de fontă de peste 1 100 tone, reflectare veridică în Decretul a fi întotdeauna în serviciul tat modificarea programului
renului nu s-a făcut nici pe rea peste sarcinile de plan bună parte din ea fiind ela­ poporului. Aceasta este pînă de laminare, cînd conducerea
60 la sută din suprafaţa sta­ La ferma legumicolă din crările de însămînţare a maximale a unei producţii borată cu cocs economisit. privind stabilirea normelor u- Ia urmă scopul esenţial al secţiei a luat măsuri tehnice
bilită, rămîneri în urmă la Brănişca a Fabricii de culturilpr, pînă acum fiind de 1 500 tone fontă. Prin respectarea riguroasă nitare de structură pentru u- măsurilor pe care le înfăp­ sau organizatorice fără să
nităţile economice.
această lucrare semnalîndu-se conserve Haţeg s-au fă­ însămînţate 6 hectare cu La înfăptuirea acestui an­ a tehnologiilor de lucru, prin­ Simplificarea structurilor tuim în momentul actual“. fim consultaţi.
la cooperativele agricole din cut o serie de pregă­ morcovi din cele 13 plani­ gajament concură în bună tr-o bună organizare a pro­ organizatorice şi apropierea Tocmai de aceea, apreciez Pentru înlăturarea acestor
Peşteana şi Geoagiu. De ase­ tiri pentru recolta aces­ ficate. măsură iniţiativa „Toată ducţiei şi a muncii, prin in­ că înfăptuirea acestor măsuri neajunsuri, Decretul vine să
menea, nu sînt finalizate ac­ tui an. Intre altele, s-au e- Deoarece s-au creat con­ tensificarea muncii politice conducerii de producţie, eli­ — aşa cum sînt ele prevăzu­ ridice rolul şi răspunderea
fectuat arălori pe 32 de diţii pentru începerea plan­ fonta dată peste plan — ela­ la fiecare ioc de muncă, fur­ minarea paralelismelor şi a
ţiunile în vederea plantării hectare şi s-a fertilizat cu tării cartofilor, s-a stabilit borată cu cocs economisit", naliştii din Călan vor reuşi verigilor intermediare aduc te în Decret, şi nu arbitrar, maistrului în producţie, să-i
pomilor în gropi nici la C.A.P. căreia furnaliştii îi dau lună să se încadreze în limitele după sine reducerea aparatu­ cu aplicaţii subiective — va
îngrăşăminte organice în­ ca în primele zile ale săp- atribuie sarcini pe măsura
Boz, Teiu şi Fintoag. treaga suprafaţă stabilită. de lună, zi de zi, noi valenţe iniţiativei pe care au declan­ lui funcţionăresc — exagerat asigura neîndoielnic o con­ pregătirii şi competenţei lui,
Pe agenda pomicultorilor Pe 28 de hectare ş-au ad- tăminii următoare să se economice. Echipele conduse şat-o, să realizeze sarcinile de extins şi fără eficienţa ducere şi o organizare mai să-l determine să se afirme
bună a producţiei.
sînt înscrise şi altp lucrări ministr t îngrăşăminte chi­ treacă la realizarea acestei de Traian Bisorca şi Emil acestui an de vîrf al cincina­ scontată —, eliminarea unor'
mice. S-au început şi lu­ acţiuni. Volner, ceilalţi furnalişti de lului, la nivelul maximal, să activităţi birocratice care mai CORNELIU MIHOC ca un adevărat şi nerrţijlocit
care reclamă urgenţă. Spra la Călan sînt conştienţi că devanseze îndeplinirea planu­ mult frînau decît accelerau contabil şef conducător şi organizator al
«xemplu, sa constată di la trebuie să lucreze mai mult lui cincinal. bunul mers al treburilor. Vor la U. C. Orăştie producţiei.