Page 86 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 662 ® DUM|NICÂ 25 MARTIE 1973

Akornion

e r
din Dionysopoli:

à
O P U N E \
în solie la Sargedava
Am lucrat mai de mult în- parabilă pagină de adevăr şi
tr-o funcţie care mă punea în elevată frumuseţe a cuvintului
situaţia de a aproba sau res­ din Rainer Maria Rillce, poetul
pinge publicarea unor creaţii ucis de un trandafir, lată a- Renumitul „Decret al ora­ tia In această interpretare a
literare (sau presupus litera­ cea pagină : „Pentru a scrie şului Dionysopolis pentru textului, călătoria îndepărta­
re). Mă bucuram pe atunci de un singur vers trebuie să fi lauda cetăţeanului de o- tă a lui Akornion a avut ca
multă amabilitate din partea văzut multe oraşe, oameni şi noare Akornion", ajuns punct final una dintre for­
poeţilor, dar mai ales din lucruri, trebuie să cunoşti ani­ HUNEDORËNE pînă la noi sub forma tificaţiile dacice de pe me­
partea pseudo-poeţilor. Intr-o malele, să simţi cum zboară unui modest fragment do in­ leagurile hunedorene.
zi m-a vizitat la birou un in­ păsările şi să ştii ce mişcare scripţie, prin datele pe care Despre prestanţa persona­
telectual, tinăr, frumos şi valid, fac micile flori cind se des­ ni le conferă în cele 48 de lului întîlnit de Akornion la
cu o profesiune din sfera ar­ chid dimineaţa. Trebuie să-ţi rînduri ale sale, este unul capătul călătoriei sule, mai
telor chiar, aşadar un om ca­ aminteşti de drumuri în re­ dintre valoroasele documen­ multe rînduri din text pre­
re avea din ce trăi în mod o- giuni necunoscute, de întîlniri te scrise alé lumii vechi, re­ cizează că „în timpul din
norabil. Adusese nişte versuri neaşteptate, de plecări pe ca­ f'elehrind memorabilul feritoare la statul getodacilor, urmă Burebista ajungînd cel
nici mai bune, nici mai rele re le presimţeai de mult, de eveniment ¡d publicării, întemeiat dc Burebista în mai mare rege din Tracia
decît sute de alte' compuneri acele zile ale copilăriei al pentru prima dată în pri­ prima jumătate a secolului I şi slăpînmd tot ţinutul de
născute fără aripi, pe care le căror mister nu s-a luminat măvara lui 1883, la Editu­ î.e.n. dincoace de rîu (Dunărea, —
citim pe aiurea. Ceea ce m-a încă, de părinţii tăi pe care ra societăţii „România ju­ Importanţa sa cu totul a- n.n.) şi de dincolo... (stâpî-
uimit însă, a fost argumentul i-ai jignit tocmai atunci cind nă'' a inegalabilului poem parte constă în faptul că el nca) cel dinţii şi cel mai ma­
tînărulul intelectual care mi-a iţi aduceau o bucurie răma­ eminescian „Luceafărul“, datează chiar din anii iu re regat“.
zis precum urmează: „Publică- să neînţeleasă, (...) de dimi­ sinteză a frţHRUşeţii şi bo­ care Burebista a izbutit „să
mi-le, dom’le, să mănînc şi eu neţi la malul mării, de marea găţiei întregii noastre li­ înalţe atîl de mult neamul Dar aceste elogioase apre­
o pîine". Chiar aşa: să mă- însăşi, de multe mări şi de teraturi, inspectoratul şco­ geţilor, incit a făurit un stat cieri la adresa lui Burebista
nînce şi el „o pîine". N-am nopţi de călătorie care fremă- lar al judeţului Hunedoa­ puternic... şi a ajuns să fie nu sînt singurele relatări de­
rîs, n-am plîns, ci m-am în­ tau intens şi zburau împreu­ Foaierul Casei do cultură realizează, desprinsă din le­ obsesivă a motivului geome­ ra, sindicatul salariaţilor temut şi de romani". Amă­ spre conducătorul statului
tors cu gîndul la măscăricii nă cu toate stelele". a sindicatelor din Petroşani gendă, o xilogravură intitu­ tric in mov cald, gri şi ma- din învăţărnint şi Casa nuntul că în textul inscrip­ dacic. Fiind angrenat în
rătăcitori de demult care se Şi după toate astea, unii găzduieşte începînd din data lată „Joc din Alun". Motive­ ron îşi motivează titlul prin judeţeană a corpului di­ ţiei se pomenesc fapte petre­ furtunoasele evenimente po-
opreau din loc în ioc, îşi exe­ vor să scrie nu un vers, ci de 22 martie a.c. expoziţia le de legendă ale păsării mă­ sugestia înălţării. Totuşi, ab­ dactic organizează azi la cute cu două milenii în ur­ litico-militare din imperiul
in­
roman,
cutau numărul şi apoi întin­ multe poezii ca să mănînce de pictură grafică realizată iestre şi a soarelui animat cre­ stractizările îl lipsesc de orele iO.OO ia Liceul pe­ mă pe cuprinsul actualelor scripţia, ne mai spune apelat
Burebista
a
deau mina să capete de „o în taberele de creaţie ce au ează cadrul jocului pitoresc price determinism, epitetul dagogic din Deva simpo­ meleaguri hunedorene face la bunele servicii ale solului
pîine". Aceia măcar îşi aveau „o pîine". Trist e că uneori funcţionat în vara anului descris, filă de veritabil basm de „hunedorene" rămînind zionul „Mihai Kminesru". ca epigrafa să reprezinte şi din Dionysopolis. Aflăm că
justificarea lor... reuşesc. Oricum însă, - ama­ trecut la Deva, Hunedoara, pădurenesc. Sugestive sînt astfel nemotivat. Prea des- o foarte preţioasă filă de is­ Akornion „a fost trimis de
Mi-am amintit această pe­ ră, jalnică pîine... Cinciş şi Petroşani. şi cele două linogravuri ale criptiviste Şi liniare peisaje­ BMMKnaa®! aqotae ' ■ îwbop v: .Q-» rir .xra’ torie locală.
nibilă scenă mai deunăzi, Numeroşi artişti plastici lui Marcel Olinescu, „Hune­ le lui Aurel şi Emil Aniţei. către regele Burebista ca
cind am dat peste o incom­ RADU CIOBANU doara I şi II", „Cetate de foc Da fel de cuminte „Peisajul Monumentul descoperit în ambasador la Cncius Pom-
din Bucureşti, Cluj, Oradea urmă cu cîteva decenii la pcius (adversar al lui Iulius
şi-au dat întîlnire în aceste şi fum", „Prin foc şi fum", minier" al lui Ion Kristofi. Simpozion Balcie (R.P. Bulgaria), păstrat Caesar în lupta pentru con­
tabere pentru a cunoaşte mai la care din ţesăturile de li­ „Peisajul" lui Florian Macsa actualmente la Muzeul din ducerea imperiului), impera-
bine realităţile unui judeţ nii se desprind, în peisajul descrie în tonalităţi proprii Sofia, făcînd o scamă de re­ tor ai romanilor şi întîlmn-
bogat industrializat, cu nume­ industrial al Hunedoarei, si­ oraşului — Petroşaniul. Tot „Mihai Eminescu“ feriri la evenimentele din du-se cu acesta în regiunea
roase privelişti neasemuite, luetele sfemeţe ale oamenilor descriptivist şi puţin perso­ Dacia, este o sursă informa­ Macedoniei... a rînduit bine
cu vechi tradiţii purtate din ei. Surprinde în mod plăcut nal, „Peisajul din Petroşani" tivă directă şi în acelaşi treburile pentru rege, atră-
generaţii pînă la noi, cu o compoziţia 'lui Petre Dumi- al Corneliei Daneţ. Mult mai timp unică Marca sa impor­ gitid de partea sa bunăvoin­
minunată artă populară, cu trescu jr. „Cinciş — lacul de inspirat „Peisajul" lui Ilie i tanţă rezidă din faptul că ţa romanilor".
oameni frumoşi şi harnici. acumulare", o viziune cu Cioartă, sugerînd, prin ro­ Şi-au anunţat participa­ cetăţeanul Akornion, căruia Relatărilor din inscripţia
Expoziţia de faţă reuneşte transparenţe diafane a îmbi­ tunjimile galbene, senzaţia rea la această însemnată i-a fost dedicată inscripţia, de la Balcic li se aduc, prin
unele dintre aceste întîlniri nării armonioase a gîndirii bogăţiei pămîntului. Totuşi, ! reuniune, buni cunoscători a participat la cîteva întîl­ numeroasele săpături arheo­
ale artiştilor cu viaţa com­ omului cu natura, chintesen­ prea puţin definitoriu pen­ i ai operei eminesciene, pro- niri personale cu energicul logice de pe cuprinsul jude­
plexă a hunedorenilor. Ea ţă geometrică şi pastelat co­ tru o anumită zonă a ţării. ! fesori universitari, confe­ conducător al dacogeţilor şi ţului Hunedoara, preţioase
s-a împlinit, din dorinţa ex­ lorată a peisajului feeric în Dacă „Pădureanca" lui Leo­ renţiari, lectori şi asis­ sc pare că i-a dobîndit în­ completări şi confirmări. Pu­
pozanţilor, într-un pictural care e încadrat barajul. nard Slavu e neconvingătoa­ tenţi universitari din Bucu­ crederea. ternicele cetăţi dacice din
„Omagiu Hunedoarei". Pictorul Aurel Nedel, cu re, „Pădurencele înainte de reşti, Iaşi, Timişoara, Ora­ Enunţînd meritele lui A- preajma Grădiştei de Mun­
Ioan Minoiu expune, rea­ care publicul hunedorean horă", ale Edithei Gross, a- dea, Baia Mare, cercetă­ kornion, se menţionează că te au evidenţiat cu deosebi­
lizat într-o tehnică complexă, s-a mai întîlnit şi cu prile­ duc robusteţea şi frumuse­ tori, profesori de limba şi acesta „a plecat în solie, că­ tă claritate că textul care îi
un tablou programatic inti­ jul altor expoziţii organizate ţea acestora într-un decor şi literatura română din ju­ lătorind departe şi ajungjnd desemna pe Burebista ca
tulat „Sinteze hunedorene". în judeţ, expune acum 3 u- colorit pădurenesc autentic, deţ şi din ţară. la Argedava, a obţinut... o „cel mai mare rege din Tra­
de roşu şi maron.
Se împletesc aici, într-un leiuri pe pînză: „Fructele dominat vigurozitate şi putere Pornind de la eternita­ seamă de favoruri pentru o- cia" exprima o realitate. Cu
Multă
microunivers baladesc, ele­ doamnei", „Ţările Hunedoa­ tea lui Eminescu, de la raşul Dionysopolis...", pe care toate că a fost descoperit la
mentele esenţiale ale Hune­ rei", „Oamenii Iancului". A- de expresie şi în „început de realităţi şi fantezii bio­ deteriorarea textului nu ne o depărtare de circa o mie
autoare.
aceleiaşi
şarjă"
a
doarei, clădiri şi furnale, celaşi colorit discret, în to­ grafice, simpozionul orga­
pomi şi dealuri înverzite, nuri ireale de crem, bej, gri, Decorativă linogravura „Ba­ nizat azi la Deva va tra­ mai permite să le cunoaş­ de km de complexul de ce­
a
Cinciş"
rajul
loan
lui
ochi neobosiţi, flăcări nestin­ orange, mov — culorile poe­ Untch. Suave acuarelele lui versa prin comunicările tem. Dar pomenirea acestei tăţi din masivul Orăştiei,
se. Totul este dopiinat de ziei bacoviene — se întîl- Ştefan Iacobescu „Cetatea pregătite cele mai însem­ localităţi cu nume dacic, la Decretul onorific dedicat lui
ritmul înălţărilor, menţinîn- nesc în cele trei tablouri ex­ veche — Deva" şi „Cetatea nate aspecte aie creaţiei care solul polisului de pe li­ Akornion se înscrie, îm­
du-se, în acelaşi timp. su­ puse. înclinaţia spre un de­ nouă — Petrila". Elocvent eminesciene. toralul Mării Negre a ajuns
gestia viguroaselor rădăcini. corativ filtrat coloristic, e e- Completat de recitări, de cu destulă dificultate, călă­ preună cu urmele arheologi­
videntă. „Oamenii Iancului" ne vorbesc despre noi peisa­ torind deparlc, ne vorbeşte ce, în rîndul celor mai de
In tuş, Gheorghe Cernăia- ne exprimă cel mai bine, a- jele industriale lucrate în un reuşit program muzical de centrul statului dac si­
nu realizează un impresio­ ducînd în rîndurile suprapu­ tempera de Mihai Bandac. şi do o expoziţie dc pic­ tuat în munţii Orăştiei. A- preţ mărturii referitoare la
nant ..Prometeu contempo­ se ale generaţiilor, chipurile Suprapuneri geometrice în tură pe motive „En.ines- vînd în vedere starea preca­ prima formaţiune social po­
ran", oţclarul neîndoit în fa­ dîrze ale oamenilor ce ur­ cele mai diferite tonuri de cu", a pictoriţei Lucia Ar- litică superioară din spaţiul
ţa jocului neostoit al flăcări­ mează cu hotărîre gîndurile gri, dislocare curajoasă a o- rnaşu, simpozionul de azi ră de conservare a inscrip­
lor, într-o viziune care-1 înal­ luminoase ale Craiului mun­ rizontului, jocuri de nuanţe, se înscrie drept o mani­ ţiei, după cum se demon­ carpato-dunărean, statul da-
ţă la dimensiunile marilor ţilor- Şi mai sublimat colo­ o drîmbă de fum roşu profi­ festare de prestigiu în via­ strează în uncie studii re­ co-gbtic creat de Burebista,
a
ţa
culturală
judeţului
agregate ce-1 înconjoară. In­ ristic e „Peisajul" lui Ma- lat pe granitul cerului, cu­ nostru, drept un pios oma­ cente, numele aşezării da­ al cărui centru a fost antica
spirat de picturile şi moti­ rius Cilievici, o compoziţie buri şi cilindri, furnale şi o- giu adus celei mai strălu­ cice pare să fie Sargedava, Sarmizegetusa Regia.
dc sugestie în care prepon­ ţelării — toate desprinse din adică cetatea de pe cursul
vele populare din zonă, el derenţa albului şi a tonuri­ acelaşi cadru puternic indus­ citoare prezenţe a poeziei Prof. LIVIU MĂRGHITAN
lor pastelate, terminate în trializat, toate vorbesc în româneşti — Eminescu. de apă cu numele de Sarge-
alb creează senzaţia de li­ cele patru tablouri, despre
nişte, tulburată ici-colo de noi, despre Hunedoara de
răzvrătirile zvelte ale noilor oţel a ţării.
siluete ale oraşului. Fondul Posta literară
ritmic, mai mult sugerat de Pţ-in toată expoziţia în an­ ff Wf Mi.il
înălţarea cărămizii, stilul samblu, pictorii oglindesc
geometrizat al lucrării îi oameni şi ţinuturi hunedore­ Nirolnc Ai lup — Hunedoa­ D. B. Macovci — Gcoagiu. a ? %
conferă un aer aparte, des­ ne, aducînd omagiul artei ra. In „IL-mani" vă lăsaţi fu­ Una dintre condiţiile esenţia­ i
prins din marile frămîntări lor drumului de împliniri al rat dc icnemc romantice, nu le ale poeziei este claritatea. i b , '/ Ä
alo locurilor. „Ritmuri hune­ judeţului. decantaţi suficient imaginile, Din poezia „Eu nu te vreau
dorene" a lui Mihai Horea, vă plac cuvintele cu rezonan­ în urmă" nu reiese cui se a-
V
uzînd de aceeaşi repetare ILEANA LASCU ţă, dar de valoare • poetică dresează mesajul versurilor. ' vv: : :¿: %
:
destul de îndoielnică. Rea- O poezie reuşită are nevoie
mintiţi-vă spre exemplu ver­ de imagini poetice sensibile,
Seară folclorică la Fizesti surile „Dar cind ascultam a de atmosferă, de sugestie.
ta tiradă/Torent de apă în­
Petru Selagea — De ce nu
tr-o cascadă/Şi inima-mi era vă menţineţi în întreaga poe­
un Westmannpeyjar (?)... „Nu zie „Pănţînt binepuvîntat" Ia
Ieri, în satul Fizeşti, comuna Pui, a avuţ loc o seară vă par forţate ? frumuseţea imaginii ...Ce-
folclorică organizată de Comitetul judeţean de cultură şi Cu „Singurătate" vă apro­ rul-înaltul — imensă peta-
educaţie socialistă. La acţiune au participat reprezentanţi piaţi dc realizarea atmosferei lă/De floare albastră aple­
ai Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, poetice, dar defilaţi prea re­ cată pe tară“ Fiţi mai con­
Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a pede prin toate anotimpurile. cis şi mai convingător ! ■ A-
mişcării artistice de masă şi ai întreprinderii cinemato­ Feriţi-vă de gerunzii in rimă ceeaşi sugestie şi pentru
grafice judeţene Oaspeţii au vorbit publicului localnic, „Şi pare-o văd ipţrind zîm- „Mărţişor ţării mele". încer­
venit în număr mare, despre mişcarea artistică din judeţ, bind". Aceeaşi atmosferă în caţi să renunţaţi la discursi­
despre modul în care folclorul hunedorean e valorificat în „Acasă", parcă prea tristă. vitate la versuri care priso­ „Visare“ din ciclul „Ziua
prezent, au prezentat înregistrări muzicale din diverse lo­ Frumos spus : „O şoaptă de sesc şi o poezie ca „Nicăieri V roiului“.
Deschisă rin curimt. in foaierul Casei de cultură a sindicatelor din Petroşani, expoziţia frunze veştede/Ce paşii mici în lume primăvara" va avea
de pictură şi grafică „Omagiu Hunedoarei“ atrage constant nu ineroşi vizitatori. calităţi.
Foto : I. IjICIU le calcă-n drum“. Mai trimi­ doar de ciştigat. Desen de V. MIHAILESCU
teţi. Red.
gÇJUFTT.Trà:.’ a jB-DL ;VF?kÎ<î3v8
CARTEA a SCENA ■ DISCUL a ECRANUL CARTEA a SCENA ss DISCUL • ECRANUL
mot frapant hiparbolizant: „Şa­ Din aceste roluri, Şaliapin a In aceeaşi seară şi-au re­ drian din Petroşani, Victor Considerînd filonul de aur simtă ca tine, chit că unii ţi
Memento liapin a reuşii să cucerească mai creat adevărate etaloane de aur citat din creaţiile proprii Florescu şi Ioan Grigore din al literaturii ca fiind ..mili­
mulţi supuşi decît Imperiu! Bri­ ale artei cîntului şi ale trans­ se vor împotrivi, tacit sau
tanic pe culmea gloriei sale". figurării actoriceşti deopotrivă. poeţii Mircea Andraş din Pe­ Petrila. tantismul", Mihai Beniuc deschis".
Şaliapin adora teatrul. clinri Cînd cariera sa a atins zeni­ trila, Mioara Bercea, Valeriu Pentru azi, la orele 11, tra­ spune : „A fi militant în­ Artistul trebuie să fie un
Centenarul Caruso — dovadă de o stimă nemărginită tul, Şaliapin vis a minunat: să Cri- Butulescu, Ioan Chiraş şi An­ gerea la sorţi a stabilit evo­ : seamnă a lua atitudine elico- martor al timpului şi un fău­
început
nu­
l'aţă de arta scenei lirice. Scrie­
trească
un
în
concurenţi
ultimilor
drei Caucar din Petroşani.
luţia
socială prin scris în numele
rile
montan,
a
ppdiş
un
nuanţată.
pot
bogată
tură sale, pledînd pentru o cul­ meea, să pe clădească teatrul Şalla- Partea a doua a primei la muzică uşoară, Alexan­ unui ideal uman şi împotriva ritor al lui.
şi
vrut
servi ca pildă tinerelor gene­ pin, „un Bayreuth din Crimeea“, zile de festival s-a încheiat drina Rusu din Tecuci, Victor unor stări de lucruri incom­ in fraze adesea polemice,
raţii de artişti. cum obişnuia să spună. Planul tăioase, Mihai Beniuc încear­
Şaliapin In personalitatea lui Şaliapin a rămas nematerializat. „Cîntă- cu recitalul apreciatei cîntă- Pop şi Rodica Josan clin Pe­ patibile şi dăunătoare aces­ că o persiflare dură la adre­
fusese un fel de ironie fină cos­ reţul, artistul, omul... rege al reţe de muzică uşoară, Mi- troşani, Marius Pienaru din tui ideal".
In eter adesea zboară două tenor pe care-1 detronase la mopolită, o eleggnţă firească si scenelor" — cum se autodefinea haela Mihai. Lupeni, Nicolae Cărăgin clin sa acelor categorii neindivi-
voci celebre, amintiri sonore e- „Metropolitan". Taina lui Caru- o maic.siuozitate parnasiană tn Şaliapin în epitaful său — a Reşiţa, Gina Pătrăşcoiu din Eseurile acestui volum sînt dualizante de scriitori ce sus­
vocmd dulci canţonete napolita­ sp fusese aceea că interpretarea acelaşi timp. Cineva spunea de­ murit la vîrsta de 63 de ani, în După tragerea la sorţi de edificatoare pentru reliefarea ţin „estetica urîtului", „auto-
ne sau acel tulburător „Ei, uh- sa fusese străbătută Ue natura­ spre el: ..Avea o voce de bas, pragul celui de-al doilea război ieri dimineaţă, au fost sta­ Lonea, Floarea Mircea clin acestui spirit profund patrio­
niem" al muncitorilor de pe leţea cin tecului napolitan, por­ chiar şi cînd tăcea mondial, lăsind pe firmamentul biliţi şi concurenţii ultime­ Petrila şi Doina Melinte din nomia artei", „iraţionalis­
Volga. Ascultam cu pioşenie ni ;ă instinctiv dintr-o fierbinte tic. Toate consideraţiile es­ mul", „retragerea în turnul
două voci de mult dispărute, inimă mediteranâ. Graţie tphnicii ne-au rămas muzicii o dîră luminoasă nepie­ lor zile de festival. Ieri au Galaţi. La poezie azi îi vom tetice converg în jurul acele­ de fildeş" : „Şi cîţi ignoraţi
vocile lui Enrico Caruso şi Fio- In decursul anilor, arta de urmele vestitelor sale roluri Don : ritoare. evoluat pe scena festivalului întîlni pe creatorii Ioan Mi- iaşi idei clare, aceea a anga­
dor Şaliapin. Anul acesta se îm­ cîntăreţ a lui Caruso a atins Boris Godunov. Mephisto, AL. COVACI rion şi Dumitru Nichifor din nu întunecă orizontul seme­
plinesc o sută de api de !a naş­ perfecţiunea. Nici chiar gravele Basilio, Leporello, Don Quijote. interpreţii de muzică uşoa­ jării deschise a scriitorului în nilor lor prin faptul că sînt
terea ccior două stele ale sce­ încercări prin care trecuse n-au ră Mircea Necula din Petro­ Petrila, Traian Morar, Vio­ existenţa social-istorică. lăsaţi să-şi debiteze prin pu­
nelor lirice din întreaga lume. lăsat urme în evoluţia sa sce­ şani, Viorica Stanciu şi Aurel rica Scoroşanu şi Emilia To­
Două destine paralele comemo­ nică cu totuţ excepţională. Şi, In plină desfăşurare Dumitrescu din Giurgiu, Flo­ cea din Petroşani, Nicolae Scriitorul trebuie să fie un blicaţii exsecreţiile cerebrale
răm azi, pentru că se cuvine să Caruso a avut parte de astfel vizionar politic, un tribun al care sînt mai obscure şi mai
le comemorăm, destine ale u- de încercări. In timp ce einta, rin Marcovici din Tecuci, Pană şi Mihai Vlacl clin Tîr- maselor, căci esteticul întru­ fetide decît bezna canalelor
nor oameni de artă care şi-au cu lacrimi în glas, aria lui Ca- Eugenia Corbea din Lonea, govişte şi Dumitru Sandu din
consacrat întreaga viaţă arderii nio, pe scena de la Covent Oar­ Vladimir Ursu din Deva, Mi- Titu. chipat in artă rămîne o ca­ de scurgere". Un artist al cu­
la cea mai înaltă tensiune. dei), soţia ¡1 părăsise; maestrul tegoric a socialului, a politi­ vîntului, Mihai BenIile, şi pe
Caruso şi Şaliapin au pornit de canto al tinereţii îl şanta­ Festivalul de haela Ştefănescu din Drobe­ La ora tragerii la sorţi e- cului : „Atitudinea scriitoru­ această cale, a eseului nu-şi
din adîncuri. ajungînd la cul­ jase; ia San Francisco, după o ta Turnu Severin şi Rodica rau aşteptaţi să sosească şi
mile cele mai strălucitoare şl seară de operă de neuitat, a Ailincăi din Vulcan. La poe­ lui este semnificativă numai dezminte crezul politic pre­
mai înalte piscuri cu ppfeţul u- trăit grozăviile cutremurului. concurenţii craioveni. Vom dacă devine expresia unor zent în toate volumele de
nei extraordinare perseverenţe. La virsta de 48 de ani, în pli­ zie, ieri, au intrat în con­ reveni cu amănunte clin des­ forţe sociale zugrăvite în des­ poezie, dovedindu-ne încă o
Imaginaţia lui Şaliapin fusese a- nă glorie, a suferii o gravă in­ uşoară şi poezie curs Dafinel Duinea şi Con­
prinsă la vîrsla de il ani de glu­ tervenţie chirurgicală. De atunci făşurarea festivalului, în nu­ făşurarea lor conflictuală, fa­ dată poziţia sa ideologică în
mele butucănoase ale unei tru- nu s-a mai putut urca pe scenă. stantin Dascălu din Vulcan, mărul de marţi al ziarului. ţă de care nu poate rămîne
ps ambulante de_ comedianţi ; Nu i-a mai rămas decît atîta Cîntecul adîncului“ Grigore Diculescu din Titu, literatura noastră contempo­
Caruso a învăţat să cînte de la timp cit să revadă cerul înso­ nepăsător, şi nu la modul rană.
pescarii şi barcagii albastrului rit al Neapolelui. să asculte 33 Maria Dincă şi Mircea A- I. L.
golf napolitari. Amîndoi au par­ din nou, pentru ultima oară, declarativ, ci artistic, demon­
curs drumul piin de meandre cîntecul barcagiilor. Apoi s-a Pro?. ANA POP SIRBU
şi mizerie al romanţioaselor po­ stins singur, înlr-o cameră de Cortina s-a ridicat la pri­ goriu. Margareta Gruber din strativ, îi face pe cititori să Hunedoara
veşti de carieră. Şaliapin, pînă hotel. Organele sale vocale au EditoriaS©
ia vîrsia de 17—20 de ani, lupta fost examinate de medici care ma seară de festival, adu­ Petrila a adus în scenă me­
pentru o bucată de piine. real­ căutau secretul glasului magic. cînd pe scena concursului 7 lodiile lui Ion Cristinoiu şi
mente, la trupe de comendianţi Dar tenorul absolut a răpias mut tineri interpreţi de muzică Mihai Constantinescu „Re­ Mihai Beniuc
din U£a, Kazan sau Tbilisi; Ca­ pentru totdeauna. De atunci
ruso nesocotea fanatic părerea ştim că secretul nu putea fi re­ uşoară, mesageri ai muzicii gret" şi „Un zîmbet şi o
profesorului său de canto, după velat sub bisturiul de chirurg. din cele mai diferite colţuri floare" Petre Gheorghe din Poezia m
care niciodată nu va ajunge să Aceasta pentru că marele Caru- ale ţării. In aplauzele unui Vulcan e interpretul melo­
cînte pe scena Scalei din Mi­ so nu a fost doar un fenomen
lano. Şi lupta nu a fost zadar­ de voce. A fost mai mult decît public entuziast au răsunat diilor ..Se întîmplă" şi „A
nică: Caruso şi Şaliapin au cu­ aţii : un artist, un mare artist melodii îndrăgite din reper­ doua tinereţe" de Temistocle Apărut ia Editura Emines­ asupra lumii, poetul Beniuc
cerit întreaga lume, de Ia Pe- aparţinînd întregii umanităţi. Popa şi George Grigoriu.
tersburg la Milano şi de la Pa­ Bas-baritonul cald, metalic, de toriul de muzică uşoară ro­ cu, 1972, volumul de consi­ reuşeşte să ne sugereze din
ris la New York. o culoare intensă a lui Fiodor mânească. Nicolae Şuşman, Marius Ţeicu a fost şi pre­ deraţii estetice „Poezia mili­ nou necesitatea imperioasă
Viaţa lui Caruso s-a desfăşu­ Şaliapin fusese un dar natural reprezentant al Casei de cul­ ferinţa Violetei Cerbu din tantă“ ni-1 relevă pe Mihai de angajare politică a scrii­
rat în permanenţă în lumina pu­ de excepţie. Şi această voce a- tură din Orăştie, a venit cu Drobeta Turnu Severin cu Beniuc un ardent eseist. Ple­ torului contemporan. Artico­
blicităţii. Zilele, lunile, anii săi parţjnea unui artist înzestrat cu melodia tînărului compozitor şlagărele „Poate totuşi mă doariile lui sînt îndreptate
treceau în trenuri, hoteluri, săli o cultură aleasă, cu o tehnică lele estetice alp actualului
de repetiţii şi spectacole. Cele­ de canto capabilă de cele mai Marius Ţeicu „Am alergat iubeşti" şi „De cînd te-am spre dezvăluirea sensului ma­ volum urmează linia volumu­
1
britatea mereu crescîndă a de­ frumoase performanţe. Un co­ după o stea" şi cu compozi­ întîlnit' . Tot din repertoriul jor al poeziei civice contem­ lui „Creaţie şi ideaţie" (Edi­
venit uneori povară. Dar sea­ mentator al ariei interpretative ţia proprie „Prietenii" Ioan lui Mihai Constantinescu şi-a porane. Academicianul Be­
ra. cînd îşi îmbrăca strălucitoa­ a lui Şaliapin scria că undele tura Minerva 1971), volum si­
rele costume, purtînd trăsături­ sonore grave inundau, realmen­ Covaci din Petroşani, a adus ales melodiile şi Melania Do­ niuc, prestigiosul poet, ne do­ tuat şi el în pledoaria civică
le de fard ale unor personaje te. sala, pasiunea nestăvilită, antrenantele ritmuri ale me­ boş din Bistriţa-Năsăud — vedeşte încă o dată forţa su­ a artei şi a artistului.
visate de cornpozitori din ţoală stilul briliant, temperamentul lodiei „Se întîmplă" dc Te- „De cînd te-am întîlnit" şi gestivă a cuvîntului său, pu­
lumea. Caruso uita osteneala. copleşitor al cîntăreţului domi- Ambele volume întruchi­
De-a lungul carierei sale de cîn- nînri auditoriul din prima clipă. mistocle Popa şi „In rîndul „Un zîmbet şi o floare". E- terea analitică şi sintetică a pează nevoia poetului de a-şi
tăreţ, tenorul a cîntat toate ro­ Şi intr-adevăr, Şaliapin era ca­ patru", şlagărul lansat de caterina Neaţă din Giurgiu gîndirii sale artistice. explica opera şi mai ales de
lurile mari din literatura dc o- pabil, ca un mag cu puteri ne­ Anda Călugăreanu. Ionel To-
peră. De la Edgar din „Lucia limitate. să evoce în melodie în­ a prezentat alături de cînte­ Imbinînd adesea un stil a crea o estetică militantă,
di Lammennoor", pînă la Dick treaga viaţă, cu bucuriile, ne­ fan din Galaţi a interpretat polemic, uşor ironic, la adre­ dezvăluindu-ne patosul poli­
Johnson din „Fată din Vest“. cazurile, frumuseţea, chinurile, melodiile „Prima poveste de cul lui Ion Cristinoiu „Aş­ tic şi crezul săy profund în
A fost protagonistul c'torva pre­ iluziile şi decepţiile ei. Arta lui sa poeziei facile, iraţionaliste,
miere absolute, smulgînd pînă Şaliapin a determinat un ziar iubire" de Marian Nistor şi tept", compoziţia proprie poezia majoră, poezia politi­ Sceni din filmul „Pasărea liberă“ care rulează, începînd
şi aplauzele lui Jean de Eeszke, londonez să lanseze acest bon „Cine oare ?“ de George Gri- „N-am să uit". eu o viziune contemplativă că de azi. de luni, la cinematograful „Patria“ din Deva.