Page 88 - Drumul_socialismului_1973_03

Proletari din toafe iărlle, uniil-vă !
Interviu

de tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

revistei

americane „Time 11

— Revista americană „Time“ derea începerii negocierilor'
a publicat, în numărul său propriu-zise consacrate redu­
din 26 martie, aprecieri făcu­ cerii forţelor armate străine
ANUL XXV Nr. 5 663 MARJI 27 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI te de tovarăşul Nicolae de pe teritoriile statelor din
Ceauşescu, preşedintele Con­ Europa centrală. Se sublinia­
siliului de Stat al Republicii ză că, în pofida unor difi­
Socialiste România, în cadrul cultăţi, se va ajunge pînă la
acordat
corespon­
urmă la o înţelegere accepta­
CUM ACŢIONAŢI PENTRU interviului pentru Europa de bilă cu privire la desfăşura­
dentului
Duminică-zi de muncă rodnică est al revistei, Strobe Tal- rea negocierilor. România'
bott.
consideră că în viitor convor­
Au
relevate
ÎNFĂPTUIREA MĂSURILOR României fost socialiste faţă poziţia birile vor trebui extinse şi la
continentului,
de
zone
alte
ale
principalele
probleme
inter­
naţionale şi contribuţia ei ac­ la toată Europa — deci să se
conferinţă
ajungă
o
la
pri­
vind problemele militare, re­
tivă la opera de destindere,
pentru lucrătorii de pe ogoare PLENAREI C.C. AL P.C.R. cooperare şi pace. S-a reafir­ ducerea şi, pînă la urmă, re­
de
străine
mat concepţia ţării noastre a-
tragerea
trupelor
state, re­
pe
teritoriul
altor
supra
conferinţei
general-eu-
naţionale,
DIN FEBRUARIE-MARTIE 1973? ropene pentru securitate posi­ şi precum şi trupelor măsuri de
ducerea
cooperare,
relevîndit-se
alte
bilitatea ca ea să fie convo­
militară,
să;
care
dezangajare
cată anul acesta. Conferinţa creeze condiţii reale pentru o
© Prezenţi la datorie, mecanizatorii au De la ora 6 cu tractoarele în brazdă ar trebui să adopte principi­ adevărată securitate a tutu­
arat peste 400 ha, au pregătit 240 ha pen­ Redresarea grabnică a producţiei— ile şi normele de bază ale re­ ror statelor de pe continent.
statele
dintre
laţiilor
europe­
Tn legătură cu viitorul re-j
tru însămînţări şi au încorporat sămînţa Noi — ne spuneau meca­ cimp 120 tone gunoi de ne, precum şi măsuri privind laţiilor dintre statele euro-j
în sol pe 90 de hectare nizatorii Pătru Dodu şi Ionel grajd. o îndatorire de prim ordin o largă colaborare economică, pene, în interviu se relevă'
Ciobanu — sîntem cu trac­ In cooperativele agricole tehnico-ştiinţifică, culturală şi că dezvoltarea unor rapor­
toarele In brazdă de la ora 6 din raza oraşului Călan s-au In alte domenii, între toate turi de colaborare presupune
© Pentru eliminarea excesului de umi­ dimineaţa. Avem aici, la făcut arături pe o suprafaţă pentru forestieri ţările continentului. Totoda­ deplina egalitate in drepturi,
C.A.P. Strei, de arat o tarla de 40 ha. Se .evidenţiază me­ tă, apare necesar ca reuniu­ fără nici o îngrădire. In
ditate s-au săpat canale de desecare pe de 10 ha. Lucrăm pînă o canizatorii de la C.A.P. Ba- extrem de abundente ce au că­ nea general-europeană să-şi context, se arată că introdu­
terminăm. Mai avem de arat tiz, Strei, Valea Sîngeorgiu- De modul în care se asigură propună crearea unui orga­ cerea şi menţinerea unor
mai mult de 12 km. la C.A.P. Strei-Săcel 40 ha. lui şi alte unităţi unde s-au realizarea sarcinilor primului tri­ zut în munţi, incepînd de la nism permanent, care să a- restricţii şi bariere de către
Vrem ca pînă cel tirziu joi arat cele mai mari suprafeţe. mestru depinde hotărîtor înde­ sfîrşitul lui februarie, şi pînă a- sigure continuarea consultări­ Piaţa comună ar putea avea
cum cîteva zile. A fost întrerupt
(29 martie) să terminăm cu LaNădăştia de Jos, de exem­ plinirea prevederilor maximale lor şi schimburilor de păreri
• In vederea sporirii producţiei păşu­ aratul şi acolo. plu, mecanizatorii Traian pe acest an. Pornind de la a- lucrul într-un foarte mare nu­ In vederea dezvoltării cola­ efecte negative asupra cola­
măr de parchete şi blocate dru­
nilor, au fost efectuate lucrări de curăţare Din zori porniseră la mun­ Boglea şi Ion Federean au a- ceastă realitate, documentele murile de acces. Chiar şi la ora borării şi înfăptuirii securită­ borării europene şi interna­
Plenarei C.C. al P.C.R. din fe-
că şi tractoriştii de la ferma rat 4 ha. Noi am semănat bruarie-martie a.c. atrag în actuală, mai avem înzăpezite 20 ţii pe continent. ţionale. Este exprimată spe-
pe 820 ha I.A.S. Haţeg, din Călan. Bre- — ne spunea tovarăşa Maria mod serios atenţia centralelor d exploatări de la Orăştie, In acest cadru, în interviu
e
tea-Strei, Sîntămăria-Orlea şi Cărbunaru, inginer şef al şi întreprinderilor asupra ritmi­ Haţeg, Petroşani şi Poiana Rus- se fac aprecieri asupra con­
Rîu Alb. La ferma din Călan, C.A.P. — întreaga suprafaţă cităţii producţiei in toate com­ câi. vorbirilor preliminare în ve- (Continuaro in pag. a 4-a)
® La acţiunile iniţiate au participat tractoriştii Ioan Juduc, Ioan planificată cu ovăz şi în zi­ partimentele şi asigurarea încă — Cum acţionaţi pentru înlă­
Hădăreanu, Ioan Racoţi, Mi- lele următoare trecem la se­
peste 6 000 de cooperatori, mecanizatori, mi Kiprios, Ion Sas şi alţii mănatul sfeclei furajere. De din trimestrul I a unui avans turarea consecinţelor inzăpezirii
şi normalizarea grabnică a pro­
substanţial în îndeplinirea pla­
lucrători din fermele de stat, tineri şi au arat şi discuit o suprafaţă asemenea, în cooperativele nului anual şi angajamentelor. ducţiei ?
de 27 ha şi au insăminţat cu agricole din comuna Bretea Dacă în cea mai mare parte
vîrstnici borceag 7 ha. La ferma din Iîomână s-au arat şi discuit a întreprinderilor industriale, se - Toate forţele de care dis­
Bretea-Strei lucrul se desfă­ 27 ha. Mecanizatorii, din rîn- acţionează in acest spirit, uni­ punem sint mobilizate in aceas­
şoară sub supravegherea ing. dul cărora se evidenţiază Va- tăţile forestiere se prezintă cu tă acţiune. De rnai multe zile
Lucrările la care s-a mun­ rezultate pozitive, lată cîteva Ilie Stanca, şeful fermei. sile Vîtcă şi David Berindei, restanţe. AL. VALERIU
cit cu deosebit elan au fost din faptele de muncă consem­ Tractoriştii Gheorghe Ban- au transportat 60 tone de - Pînă la finele trimestrului
nate de reporterii ziarului drea, Vistian Şcrban, Ion gunoi.
cele de arături, pregătirea a rămas o singură decadă. De
nostru duminică în mai mul­ Beltiţă, au făcut arături pe Mecanizatorii care deser­ (Continuaré in paa. o 2-a)
terenului ţi Însămînţări. Ac­ te unităţi agricole socialiste 9 ha, iar Petru Lucaci a fer­ vesc cooperativele agricole ce se constată această situaţie
tivitatea depysă s-» soldat cu din judeţ. tilizat cu superfosfat o supra­ din comuna Mărtineşti au dificilă in realizarea planului ?
- l-am întrebat pe tovarăşul
faţă de 30 ha destinată cul­ fost prezenţi la muncă cu 21
turii porumbului. De aseme­ de tractoare. Ei au arat, ţi- ing. Corneliu Fulga, director al
I.E.I.L. Deva.
Inul s-a însămînfat pe 25 nea, la ferma din Sîntămă­ nînd seama că aici terenul — Fără a încerca justificări, Stabilirea normelor unitare de structură pentru
este greu, o suprafaţă de 27
ria-Orlea s-au arat 8 ha şi
Insăminţat 5 ha cu ghizdei, ha. Din rîndul lor s-au evi- vreau să precizez că in primele
la sută din suprafafă iar la Rîu Alb s-au arat 14 N. BADIU două luni am îndeplinit toţi in­
ha. Duminică, în fermele N. TIRCOB dicatorii de bază, inclusiv cei unităţile economice-o necesitate impusă de
I.A.S. Haţeg s-au arat în to­ de eficienţă şi exportul. Faptul
Fermei nr. 3 din Lăpuşnlc la Insămînţare să se asigure tal 70 ha, s-au semănat 12 N. PANAITESCU că acum ne găsim în situaţia
a I.A.S. Mintia li revine sar­ o bază temeinică viitoarei re­ ha -cu borceag, 5 ha cu ghiz­ de restanţîerî se datorează
greutăţilor mari pe care le-am
cina să Insămînţeze cu in în colte. dei şi s-au transportat în (Continuare în pag. a 2-a) ¡(îtîmpinat din cauza ninsorilor accelerarea dezvoltării economico-sociale a ţării
această primăvară o suprafa­
ţă de 80 ha. După ce s-a
insăminţat sfecla furajeră pe
cele 10 ha stabilite, forţele
şi mijloacele mecanice au Inginerul -prezenţă activă, Mă reîntorc
fost concentrate la realizarea
lucrării respective pe terenu­ permanentă, în miezul bucuros la
rile destinate culturii inului.
— Cu ceea ce realizăm azi
(duminică 25 martie) a.c. — problemelor produefiei strungul meu
n.n.), ajungem să avem In-
sămînţată cu in o suprafaţă Devenise aproape un obi­ împreună cu muncitorii, la
de 20 ha — ne-a precizat şe­ cei pe,ntru unele cadre de sporirea volumului şi 'calită­ Sint strungar de înaltă ca­
ful fermei, ing. Soos Ludo­ specialitate, cu studii supe­ ţii producţiei, la creşterea e- lificare. Vreme de 17 ani am
vic. Pînă la sfîrşitul lunii rioare, să se mulţumească cu ficienţei economice. lucrat la strung şi mi-ara în­
vom îndeplini integral pla­ o muncă uşoară, de birou, Eu sint inginer cu specia­ suşit toate tainele meseriei,
nul, urmînd ca apoi să de­ fără mare răspundere, frus- litatea furnale. Am lucrat ajungînd în situaţia de a con­
plasăm centrul de greutate al trînd producţia de aportul efectiv în producţie 9 an , cepe şi realiza piese de mare
;
activităţii la plantatul carto­ lor atît de necesar. Ingine­ după care mi s-a încredinţat complexitate tehnică. Faptul
filor de vară şi de toamnă pe rii se abonaseră parcă la funcţia de şef al serviciului că între timp am urmat li­
60 ha. Semănatul este efec­ funcţiile de şefi de servicii producţie. Acum revin în ac­ ceul seral mi-a sporit capa­
tuat de către tractoristul Va- de tot felul, unele care nu tivitatea direct productivă, citatea dc gîndire tehnică şi
sile Horşa, ajutat de Traian aveau nici o tangenţă cu ca şef al secţiei furnale. îmi competenţa profesională. 'Fă­
•Tosan. Ceilalţi mecanizatori: pregătirea lor acumulată în dau seama că aici sint mult ră să mă laud, am realizat
Sabin Negrilă, fraţii Teodor institutele de învăţămînt su­ mai util. Ştiu că avem oa­ pentru întreprindere multe
perior. De aceea, consider că meni harnici şi pricepuţi, piese complicate de care de­
şi Petru Mailat şi Nicolae pindea bunul mers al pro­
Decretul privind stabilirea care muncesc cu abnegaţie şi
Ţurcaş, lucrează la arături şi normelor de structură pen­ responsabilitate. Mă voi afla ducţiei.
pregătirea terenului. Există tru unităţile economice vine permanent alături de ei, le Am ajuns, cum se spune,
o hună atmosferă de muncă să curme această stare de lu­ voi acorda asistenţa tehnică un muncitor specialist. Mi-am
şi condiţii pentru ca încă de Duminicii, la construcţia digului pe 0,5 km, pentru a apă ra terenurile de revărsarea rlu Iul Mureş, au lucrat peste 1 00(1 cruri deloc favorabilă pen­ necesară şi, împreună, ne iubit şi îmi iubesc strungul,
locuitori din comuna lila. Foto: V. ONOIU tru activitatea productivă, să vom strădui să ducem la în­ atelierul. Dar In toamna a-
asigure o conducere şi o or­ deplinire sarcinile de plan nului trecut am fost luat şi
ganizare mai judicioasă a ac­ maximale pe acest an de vîrf încadrat ca tehnician la ser­
CONTROLUL OBŞTESC tivităţii productive, să-l pună al cincinalului. viciul mecanic şef. Spun
pe fiecare la locul potrivit Consider că toate cadrele drept că era o activitate care
IN ACJIUNE PERMANENTA
Deviza fiecărui colectiv de muncă : In pagina a ll-a pregătirii lui profesionale. De cu pregătire superioară — mie nu mi-a plăcut. Nu mă
■ * .*vV. La ora actuală, în judeţ acti­ bună seamă, nu-i prea uşor care ocupau funcţii adminis­ puteam împăca cu gîndul că
;
vează 971 echipe de control ob­ ca după cîţiva ani de lucru trativ - funcţionăreşti, întoc­ în locul strungului, al scule­
MAŞINILE, UTILAIELE, TIMPUL D[ LUCRU - LA COTE MAXIMALE ştesc, constituite din 4 012 mem­ puţin birou, specialitatea ta de mind de cele mai multe ori lor şi pieselor de mare fine­
unde
te-ai
ocupat
Ia
unităţilor
supuse
bri.
Numărul
ţe, stăteam la birou şi întoc­
i OMAGIU VIBRANT
referate,
situaţii,
formulare
de
controlului este de peste 4 500.
Zi de zi, sute de echipe de bază, să treci în secţie, să inutile, şi care, conform re­ meam maldăre de situaţii şi
control obştesc sint în exerci­ participi direct şi efectiv la centului Decret, au fost re­ dosare cu repararea şi între­
L u c e a f ă r u l u i ţiul funcţiunii. eliminarea contribuie soarta producţiei. Dar acolo distribuite In să producţie — ţinerea utilajelor şi maşini­
Ele
substanţial
la
unor
lor din întreprindere. In vreo
datoria
acţioneze
cu
au
este locul nostru, al ingine­
Gîndirea tehnica să acţioneze mai p o e z i e i r o m â ­ neajunsuri din diverse întronarea rilor, şi trebuie să ne stră­ fermitate pentru buna orga­ două rînduri am cerut să
unităţi
interes
public,
de
la
plec. Pentru că eu nu-s făcut
nizare a muncii în compar­
perfecţionăm
ne
duim
să
bunei
corectitudinii
şi
în
cinstei serviri a populaţiei, uni­ a continuu activitatea, să ne a- timentele în care lucrează. pentru birocraţie şi nici nu
cî.ştigam cine ştie ce.
energic pentru sporirea producţiei neşti tăţile pe care le controlează. ducem din plin contribuţia, Îndeplinirea cincinalului îna­ Astăzi sint din nou la
Anul 1973, hotărîtor pentru
inte de termen, a pus în fa­
ţa întregii economii naţiona­ strungul meu. M-am apucat
de lucru şi parcă mă simt
i S-a încheiat e- Aprovizionarea ritmică le sarcini deosebite. Pentru aici mai stăpîn pe mine şi
La întreprinderea minieră treţinere. Tuturor Ie adre­ posibil durata lor. Lucrăm a le înfăptui întocmai, la ni­
Hunedoara s-a depus în ulti­ săm aceeaşi întrebare : ce aţi cu oameni minunaţi, care au vel maximal, aşa cum a re­ mai de folos economiei. Ca
să nu mai spun că, avînd în­
mul timp o activitate susţi­ întreprins pentru a repune în un înalt simţ de răspundere, diţia a li-a a a unităţilor miniere comandat secretarul general cadrarea maximă pentru un
nută pentru a asigura func­ stare de funcţionare un au­ reparaţiile executate de ei al partidului nostru, tovară­ strungar, voi cîştiga mai bine
ţionarea normală a maşinilor tocamion într-un timp cit nu suportă nici o critică. DEVA. Acţionind pentru traducerea in viaţă a sarcini­ şul Nicolae Ceauşescu, noi, decît fiind la birou.
lor trasate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. privind
şi utilajelor din dotare. Fie­ mai scurt ? f e s t i v a l u l u i îndeplinirea exemplară a planului maximal, colectivul cadrele de ingineri şi specia­
care la locul său de muncă Teodor Uea, lăcătuş, şef de • AUTODOTAREA ŞI AU- lişti, trebuie să ne aducem Am vorbit pe scurt despre
ştie ce are de făcut, ştie în echipă : „Ne străduim pe cît TOUTILAREA — IN SPRI­ sectorului de aprovizionare şi transport din cadrul C.M.N. din plin contribuţia, să se­ mine. Dar în situaţia mea cred
ce direcţie trebuie acţionai posibil să recondiţionăm u- JINUL MECANIZĂRII „ C Î N T E C U L A- Deva depune strădanii deosebite pentru deservirea o- mănăm, alături de harnicele că au fost foarte mulţi mun­
pentru ca maşinile reparate nele piese pe care nu Ie a- Gindirea şi ingeniozitatea perativă a unităţilor productive cu materii, materiale şi colective de muncitori, în citori şi maiştri specialişti
mijloace de transport.
să fie redate producţiei în­ vem în magazie. In acest fel tehnică a cadrelor de specia­ DÎNCULU1“ Prin folosirea mai judi cioasă a parcului de maşini, mijlocul cărora lucrăm, suc­ care, pe parcursul anilor, au
tr-un timp eît mai scurt, reuşim să reducem şi costul lişti de la unităţi, puterea de planul de transport a fost depăşit cu peste 3 600 tone- cese din ce In ce mai mari, fost rupţi în mod artificial
pentru ca piesele de schimb unei reparaţii". muncă a muncitorilor, au kilometri. sâ fim promotorii progresului de specialitatea lor, de lo­
sau ansamblcle să-şi găseas­ Ghvorghy Marton, lăcătuş : făcut posibil ca in cadrul ac­ economic, ai edificării pa­ cul unde puteau aduce
că locul potrivit. „Confecţionăm noi în atelie­ Şantiere gospo­ La aceste realizări au contribuit hotăritor comuniştii triei socialiste. IOAN FLOREA
rul propriu o serie de piese tivităţii de autodotare şi au- Ion Apostol, Dumitru Crişan, Valerică Serdan, Ioan Doda,
® PARCUL AUTO SA şi subansamble. Eu personal Sabin lenâşcău, Gheorghe Matieş. Ing. PETRU ZAVOIANU strungar de înaltă calificare la
I.P.B. Bircea
FUNCŢIONEZE DIN PLIN am făcut pentru prima dată C. DUMITRU dăreşti TRAIAN CRĂCIUN şeful secţiei furnale
aici cămaşa pentru rulment, corespondent voluntar
In prezent, I.M. Hunedoa­ acum facem colivii de rul­ (Continuare tn pag. a 2-a) a U.V. Călan (Continuare in pag. a 2-a)
ra dispune de 100 autovehi­ menţi, axe planetare, axe
cule de tonaj, care deservesc cardanice, bucşe oscilante".
unităţie subordonate şi în Simion Tunaru, lăcătuş : „In
cultural,
de ca­
mod special activitatea de total, pe fiecare lună, prelu­ CURSURI căminul didactice de la li­ curînd, s-a dat în folosin­ văzută cu două rînduri centre de primire-predare VREMEA
drele
ţă încă un bloc cu 28 de
transport a minereurilor la crăm şi recondiţionăm piese POSTUNIVERSITARE ceul din localitate. apartamente proprietate de mese acoperite, cu a- pentru reparaţii de radio
uzina de preparare. Dintre în valoare de 150 000 lei. Că LA I.M. PETROŞANI In deschiderea progra­ personală. ncxele şi dotările necesa­ şi televizoare, unităţi ca­ Pentru 24 ore
Maria
acestea, în medie pe fiecare reparaţiile noastre sint de mului,! profesoara prezentat Cele 28 de familii, care re, noua piaţă va fi pusă re aparţin cooperativei
Topliceanu
a
mar­
devenit
lună circulă aproape 09 la bună calitate o spun eei tie In şi cursul lunilor Institutul expunerea „Contribuţia au mutat deja proprietare, la dispoziţia cumpărători­ meşteşugăreşti „Reteza­ şi Vremea va fi cu frumoasă
la
aprilie,
în
s-au
noile
călduroasă.
cerul
din
sută, restul fiind in reparaţii peste 400 000 km realizaţi în de mine din Petroşani se familiei la A educarea tine­ apartamente moderne şi lor în această primăvară. tul“ centre Haţeg. La aces­ variabil. Vintul va sufla
apoi,
in
deplasează
se
te
retului“.
urmat
Tot aici, se află In con­
capitale periodice ori stau medie deja cu unele maşini. desfăşoară cursuri post­ un bogat program artistic confortabile. blocului strucţie şi trei blocuri de zilele stabilite specialiştii potrivit din sud -est. Tem­ fi
universitare,
profilate
pe
vor
peraturile
minime
vecinătatea
In
de
de
din lipsa unor piese de — Ce întreprindeţi pentru două specialităţi: tehnici susţinut didactice, colectivul care de care am amintit, au locuit care, în acest an, cooperativei care repară cuprinse între 4 şi e gra­
în
în
cadre
a menţine un număr cît mai şi tehnologii moderne început lucrările în vede­ de, iar maximele Intre
schimb. prepararea substanţelor au fost prezentate un se vor adăuga celor 46 de pe loc unele aparate, iar 14 şi 19 grade.
mare de maşini în funcţiu­ minerale utile şi mecani­ montaj literar, dedicat rea construirii blocului
Problema pieselor de ne ? — ne adresăm tovară­ zarea lucrărilor miniere. partidului, recitări din P 30, ce va avea tot 28 de blocuri existente in car­ cele care necesită lucrări
da
schimb este problema cea şului Laurenţiu Duţ. Participă absolvenţi ai creaţiile marilor noştri apartamente şi se va tierul 8 Martie. mai ample sint transpor­ Pentru următoarele
în folosinţă în acest an.
institutului, specialişti din poeţi Mihai Eminescu şi tate la centrul de repa­
mai acută. Maşinile lu­ — Căutăm ca întreţinerea diferite centre miniere ale Nicolae Labiş, cîntece CENTRE SĂTEŞTI raţii din Haţeg, apoi sînt două zile
fiecărei maşini să fie făcută ţării şi din Valea Jiului. populare şi o suită de DOTĂRI SOCIALE
crează in condiţii deo­ dansuri pădureneşti spe­ readuse în localitatea res­
corespunzător, ia timp. Acest LA PETRILA DE PRIMIRE-PREDARE pectivă şi predate clien­ Vremea va fl frumoasă
sebit de grele, pantele de SEARA CULTURAL- cifice zonei. şi călduroasă, cu cerul
lucru face posibilă exclude­ PENTRU REPARAŢII ţilor. temporar acoperii. Vintul
transport depăşesc înclinarea rea reparaţiilor curente în EDUCATIVA LA GHELAR IN CASA NOUA La Petrila, în cel mai RADIO Şl TELEVIZOARE înfiinţarea acestor cen­ va sufla potrivit din sud-
normală şi din acest motiv majoritatea cazurilor, mărin- Sîmbătă, 24 martie, pe­ mare fost cartier al o oraşului, tre a fost primită cu o vest. vor Temperaturile mini­
a
nouă
construită
cuprinse
me
intre
fi
uzura unor piese este pre­ du-se astfel coeficientul de ste 400 de cetăţeni ai co­ al Recent, în noul cartier piaţă, a cărei platformă Zilele acestea, în loca­ vie satisfacţie de către 3 şi minus 1 grad. iar
oraşului
Haţeg,
care
utilizare a parcului pînă Ia munei Ghelar au partici­ betonată se întinde pe o lităţile Baru şt Sarmize- locuitorii din zonele res­ maximele între 13 şi 19
matură. 75 Ia sută. Ne preocupăm să pat la o seară cultural- cuprinde numai blocuri suprafaţă de 800 mp. Pre­ getusa s-au deschis două pective. grade.
moderne, construite de
educattvă organizată la
In secţie stăm de vorbă cu îmbunătăţim calitatea repa­
ci ţi va dintre lăcătuşii de în­ raţiilor ţi să scurtăm pe cit