Page 89 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 89
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 663 © MARŢI 27 MARTIE 1973
Gindiree tehnică
QŞANTIERE GOSPODĂREŞTI iiiciafâruliii mm MISII
(Urmare din pag. 1)
Apropierea memorabilei co general în Ministerul Educa manifestare la care am asis
Primăvara animă şl am pOlfică acţiunile de gospodă toutilare să fie produse o tat în ultimii 10 ani şi care
rire şi înfrumuseţare a localităţilor. Duminică în toate Bilanţ rodnic serie de repere şi piese de memorări o 90 de ani de la ţiei şi Invăţămîntulul. nu echivalează decît cu
Convingătoare şi de înaltă
apariţia „Luceafărului" a pri
oraşele judeţului ziua frum o>asă de primăvară a cunos schimb necesare pentru asi lejuit duminică organizarea, ţinută ştiinţifică au fost co cele de la B o t o ş a n i".
cut ample acţiuni de gospod ă.Tirc şi înfrumuseţare, Ia gurarea unei funcţionări nor municările: „Teluric şi cosmic Prof. univ. dr. docent Au-
Hunedoara şi Petroşani, precum şi în oraşele Călan, ORAŞTIE. După cum ne plantat peste 400 de pomi. male a maşinilor şi utilaje la Deva, din iniţiativa Inspec în „Luceafărul" - prof. Geor gustin Z. N. Popa, apropiat
Brad, Haţeg şi Orăştie. Vă relatăm, pe scurt, cîteva informează tovarăşul Iustin In circumscripţiile nr. 4 şi lor. toratului şcolar al judeţului gina Rovenţa din Brad; „Pre cunoscător al operei şi bio
crîmpeie din această amplă acţiune obştească. Popa, vicepreşedinte al con 18 s-a lucrat la desfunda Hunedoara, Casei judeţene a zenţa lui Eminescu în pagini grafiei marelui poet, ne de
siliului popular al oraşului, rea şanţurilor şi la reprofi MOTOARE PNEUMATICE corpului didactic şl sindicatu le Familiei" - lector univ. dr clara: „Am participat la mul
ziua de duminică a fost larea drumurilor. Da acţiu CU caditAţi SUPERIOARE lui salariaţilor din invăţămînt, Lucian Drîmba; „Sondarea u te manifestări din ţară închi
în „Vale“, imdg iarna a deosebit de rodnică în ce nea de gospodărire organi a unui simpozion naţional nor tehnici prozodice“ - conf nate lui Eminescu în diverse
priveşte acţiunile de gospo zată duminică la Orăştie au In atelierul întreprinderii „Mihai Eminescu", omagiu vi univ. dr. Troian Cantemir ; prilejuri, dar în puţin dăţi
e
dărire. S-a lucrat mult şi participat peste 1 100 oa s-a realizat pentru prima da brant adus astrului nepieri „Notele la „Luceafărul" - lector mi-a fost dat să particip la
tor al frumuseţii poeziei noas
întîrziat mai inul! cu spor. S-au curăţat şi gre şi meni, la mobilizaţi de şi deputaţi, tă motorul pneumatic pentru tre. univ. Gheorghe Dogaru; „E- un seminar naţional mai fi
antre
zonele
toate
blat
verzi
lucru
naţi
78 ha de păşune, s-au dez care au fost mereu în mij maşina de încărcat cu siloz Şi-au înscris prezenţa la a- minescu, făuritor ol limbii li- del structurilor eminesciene ca
PETROŞANI. Şa In muni de străzi şi trotuare, au fost gropat trandafirii şi s-au locul lor. propriu. Prezentînd caracte ceastă amplă evocare perso la Deva.» Prof. univ. dr. do
cipiul în care iarna a întîr curăţite albii de rîuri şi ristici tehnice superioare ce nalităţi de seamă ale cultu cent I. C. Chiţimia remar
ca : „Personal consider sim
ziat mai mult ca în alte lo pîraie, desfundate canale lor utilizate anterior, acestea rii româneşti, exegeţi de pres OMAGIU VIBRANT pozionul de Io Deva de o
calităţi ale judeţului, peste deschise pe o lungime de Acţiune reuşită sînt solicitate din ce în ce tigiu ai operei eminesciene.
5 000 de cetăţeni au partici peste 800 ml. mai mult şi de diferite în Reuniunea a fost deschisă de importanţă fundamentală şi
pat duminică la acţiuni dc întreprinderea de gospo treprinderi miniere din ţară. către Prof. Emerit Cornel Stoi am dat ideea organizatorilor
gospodărire ori înfrumuse dărie comunală a lucrat BRAD. „Acţiunea organi dimineţii, timp de cîteva Anual, pentru nevoile pro ca, inspector general al In terare" — dr. Gheorghe Pop, ca pe cit posibil să-şi asume
ţare. Au fost curăţate 50 normal cu toate efectivele zată duminică la Brad a ore, la lucrările de gospo prii se confecţionează peste spectoratului şcolar judeţean decan al Facultăţii de filolo cinstirea creaţiei eminesciene
ha de zone verzi, 12 km de antrenate la gospodărirea fost reuşită" — ne-a spus dărire. S-au curăţat 8,6 ha 100 motoare, iar pentru di Hunedoara. După salutul a- gie din Baia Mare ; „Pereni şi în continuare, prin organi
se
zarea, tot la Deva, cu con
verşi
tovarăşul Voicu Stan, vice
beneficiari
comanda
tăţi eminesciene" — Dumitru
oraşului. de zone verzi şi o mare su dus din partea biroului Co
şanţuri şi rigole, s-au plan preşedinte al consiliului prafaţă de păşune. Totodată ridică la 400 bucăţi pe an. mitetului judeţean al P.C.R. Susan din Deva; „Eminescu cursul întregii ţări, a unei se
Şcolarii municipiului s-au
tat 600 de arbori şi arbuşti, prezentat la acţiune în nu popular orăşenesc. Peste au fost transportate rezidu Costul unui motor realizat la de către tovarăşul Petre Stoi- şi paremiologia" — prof. Gra rii de manifestări „Eminescu",
au fost reparaţi 2*600 mp măr de peste 1 100. 1 900 de locuitori ai oraşu urile rezultate în urma cu I.M. Hunedoara este cu 15 Ia can, preşedinte al Comitetu ţiaţi Jucan din Cimpulung justificate de cultul de care
lui au participat, în cursul răţirii acestor terenuri. sută mai mic decît cel de a- lui judeţean de cultură şi e- Moldovenesc; „Eminescu şi s-a bucurat poetul în Transil
chiziţie Esenţial este faptul ducaţi socialistă, a urmat o retorismul romantic" - asis vania. Lector univ. dr. Lucian
e
Hărnicia gospodărească şi-a Au înţeles ci timpul că în acest caz se va îmbu interesantă creionare a sem tent univ. Luiza Petre din Pi Drîmba, decanul Facultăţii de
filologie din Oradea, sublinia
teşti. Numeroase alte comuni
indicele
considerabil
nificaţiilor eternităţii operei
nătăţi
de utilizare a maşinilor de Iul Eminescu, realizată cu cări pregătite şi care din cau amploarea acestei manifestări
început asaltul spre alte nu aşteaptă bună parte stagnările nepro multă competenţă de către za timpului limitat nu s-au şi importanţa organizării ei
în
excluse
încărcat,
vor
fi
prezentat in cadrul simpozio
prof. univ. dr. Ion Dodu Bă
la Deva, cînd în centre mai
gramate. lan, vicepreşedinte al Consi nului, vor apărea intr-o nouă mari decît Deva nu există a-
liului culturii şi educaţiei so ediţie a volumului omagial semenea iniţiative. ' Aici am
HAŢEG. Duminică la Ha elevi de la liceu şl şcolile PE PLANŞETELE PROIEC cialiste. Cu mult interes au „Profil eminescian", realizat trăit sentimentul unei puter
ţeg, după cum ne infor generale. fost urmărite, în continuare, cu acest prilej la Deva, cu nice efervescenţe a patriotis
mează primarul oraşului, Parcul oraşului a fost cu TANŢILOR contribuţia a numeroşi eml- mului, a unităţii sufleteşti a
HUNEDOARA. P e s t e Am notat o întrecere a- tovarăşul Nicolae Zamora, \ realităţile biografice prezenta
20 000 de cetăţeni au lu siduă, o luptă In cel mai peste 900 de cetăţeni ai o- răţat de — frunzele uscate, La serviciul de concepţie te de către Gheorghe Emi- nescologi din ţară. acestor oameni inimoşi, ca-
şi
de
uscături
copacii
crat duminică ore în bun înţeles al cuvîntului, raşului, salariaţi în între le-au fost corectate coroa al întreprinderii am a- minescu, nepotul poetului. Simpozionul a fost în mod re-şi înţeleg din plin menirea
şir, cu lopeţi, tîrnăcoape, între cele 11 sectoare. Toţi prinderi şi instituţii, elevi, nele S-a lucrat la extinde flat încă o noutate. Se Pline, ca d obicei, de ine fericit completat de recitalul - hunedorenii".
e
hlrleţe, greble şi mături la se zbat ca pe strada ier, pensionari, gospodine au ie rea zonelor verzi pe strada lucrează Ia proiectarea unei dit şi frumos au fost interven de versuri susţinut de poetul Poetul Ion Bănuţă, redactor
Ion Bănuţă şi de cîntecele pe
curăţarea zonelor verzi, la in faţa blocului lor să fie şit cîte 2-3 ore la acţiunile Grăniceri, s-au săpat ron- maşini de călit superficial cu ţiile prof. univ. dr. docent Au- versuri eminesciene prezenta şef al revistei „Albina", adu
.nivelarea pămSntului pe vi mai multe flori, mai mulţi de muncă patriotică pentru dourile de flori in centrul curenţi de medie frecvenţă. gustin Z. N. Pop, în jurul te te cu multă fineţe şi sensibi cea cuvinte de cinste orga
itoarele zone şti spaţii verzi. pomi ornamentali, tranda gospodărire şi înfrumuseţa oraşului, în zona blocurilor. Numai prin tratarea termi mei „Omenesc şi artă în Lu litate de către două grupuri nizatorilor simpozionului „care
Au fost plantate mai mult firi şi garduri vii. Este o re organizate de consiliul „Oamenii — spune prima că a capetelor detaşabile, se ceafărul", ca şi comunicarea fac onoare, pe plaiuri hune-
de 5 000 bucăţi flori de se întrecere coordonată cu popular prin asociaţiile de rul — au ieşit la acţiune va realiza anual o economie susţinută de prof. univ. dr. vocale feminine al Liceului dorene, plaiurilor româneşti,
e
zon şi sute de metri liniari j multă pricepere de comite locatari, întreprinderi şl in convinşi fiind că timpul nu de 1,2 milioane lei. Sînt, de docent Ion C. Chiţimia : „Re pedagogic din Deva. neamului nostru. O manifesta
Ambianţa plăcută creată de
re Eminescu de înalt rang,
de grad vlu„ precum şi 800 tul municipal de partid, stituţii, şcoli. aşteaptă, că ce se poate asemenea, posibilităţi certe ceptarea lui Eminescu in lite expoziţia de pictură pe mo
arbori şi arbuşti ornamen consiliul popular, în strîn- face azi nu trebuie lăsat pe pentru înlocuirea oţelurilor ratura polonă". De fină şl tive „Eminescu" o pictoriţei puncte de vedere interesante,
aduceri aminţe, toate venind
tali. Valoarea lucrărilor e- să conlucrare cu consiliul O participare numeroasă mîine“. Săptămîna aceasta aliate şi înalt aliate cu oţe sensibilă pătrundere a fost Lucilia Armaşu-Negri, originară
fectuate trece de 5 000 000 sindical, organizaţia muni- şi efectivă au asigurat ele vor fi văruiţi pomii de pe luri carbon pentru execuţia comunicarea susţinută de din Ipoteşti, a conferit sim parcă intr-adihs in întimpina-
rea primăverii, fiindcă Emi
lei. Hărnicia localnicilor, l cipală de tineret, comisiile vii oraşului : peste 200 de străzi şi din parcuri. diverselor piese de schimb. prof. univ. dr. G. Tohăneanu: pozionului şi mai multă căl
recunoscută atnul trecut : de femei, celelalte organi- Efectul: posibilitatea obţine „Semnificaţia stilistică a unor dură şi frumuseţe. nescu a fost, este şi rămine,
prin ocuparea locului II pe | zaţii de masă şi obşteşti. rii unor piese care se pot termeni din domeniul muzicii Referindu-se la reuşita de mereu, o primăvară a noas
în lexicul eminescian, iar de
tră, o primăvară a lumii. Şi
ţară, debutează promiţător $ ...După cum a început du- Primele cifre „rotunde“ procura greu. economii anua un interes larg s-a bucurat plină a acestui simpozion o- nici nu s-ar putea altfel fi
şi în acest an. Ţ minică asaltul pentru înfru- le de peste 40 000 lei ; redu comunicarea: „Eminescu, poet magial, Gheorghe Eminescu, indcă, pînă la urmă, el este
înainte de orele 8,00 ora | museţare şi mai bună gos- CALAN. 600 de cetăţeni cerea consumului la piese de al tineretului", aparţinînd nepotul poetului ne mărturi Luceafărul".
şul era asemenea unui fur 5 podărire se întrezăreşte un au răspuns la chemarea de tone de zgură pe aleile din schimb prin îmbunătăţirea prof. loan Damşa, inspector sea : „A fost cea mai reuşită ILEANA LASCU
nicar. Vîrstnici şi tineri, e- tre blocuri. calităţii acestora.
Cetăţenii
din
circumscrip
, levi şi pensionari, siderur- 9 succes de prestigiu pentru duminică a deputaţilor. In ţiile electorale nr. 14, 28,
cîteva ore de muncă inten
gişti ce ieşiseră din schim- | acest an. Este tocmai dezi- să s-au săpat gropile şi 29, 33 şi 34 s-au situat în
| bul de noapte, oameni de j deratul In numele căruia s-au plantat 200 de pomi şi fruntea acţiunilor. Redresarea grabnică
; cele mai diverse profesii — s-a declanşat hărnicia des arbuşti ornamentali, s-au
4 în frunte cu deputaţii şi curăţat 2 000 mp de zone ION CIOC1.EI S-a încheiat ediţia a Sl-a a festivalului
\membrii comitetului exe- toinicilor oameni ai Hune verzi. Au fost săpate pelu DOINA COJOCARU a producţiei-o
tiv al consiliului popular doarei, recunoscuţi ca neîn zele şi rondourile de flori, GH. I. NEGREA
naunicipal, munceau pe în trecuţi gospodari şi iubitori au fost curăţate 200 ml de s s îndatorire de prim
trecute în toate cartierele, de frumos I şanţuri, s-au împrăştiat 40 (cu sprijinul colaboratorilor şi CINTECUL A
corespondenţilor voluntari)
pe toate străzile. FF
—•' Am împărţit munici ordin pentru forestieri
piul Jn 11 sectoare. De fie Aşadar, mult rivnitul tro adevărată revelaţie, inter
care sector răspunde un feu — „Lampa mineru preţi de certă valoare care (Urmare din pag. 1)
deputat, membru în comi lui“ s-a luminat. Cortina au avut bucuria, la numai
tetul executiv — sublinia scenei Casei de cultură a cîteva ore, de a urca pe po
tovarăşul Ştefan Florescu, sindicatelor din Petroşani diumul premianţilor. lucrăm la deszăpezire cu 7 bul
secretarul consiliului popu s-a lăsat, după ce, timp de Trei zile de cintec, trei dozere mari şi 5 mici, 4 ifroane
lar msunacipal. In fiecare trei zile a atras la rampa zile de poezie in valea mi cu lamă, 4 autogredere şi pe
sector a fost stabilit din cintecului şi versului izvo- nerilor. Un festival care se ste 40 de tractoare. Toate for
ţimp şi cu precizie ce anu- rit din munca şi viaţa mi afirmă, care se impune prin maţiile de lucru din parchetele
îkie lucrări trebuie execu nerilor, sule şi sute de iu ţinută, prin frumuseţe, prin şi exploatările unde nu se poa
tate. Pe trasee se află şi 52 bitori ai artei. Cu spectaco atenţia cu care este primit te încă lucra, muncesc de dimi
de maişini care transportă lul de gală de duminică şi înconjurat. Premiile, tro neaţa pînă seara la deblocarea
pămint ori resturile aduna seara, ediţia a ll-a a Festi feele luminate duminică, de zăpadă.
te din zonele curăţate. Cu valului de muzică uşoară şi sînt tot alitea imbolduri, tot Prin aceste măsuri am reuşit
multă însufleţire participă poezie „Cintecul adincului" alitea praguri spre izbinzi de cîteva zile să redresăm ritmul
şi mu\neesc toţi cetăţenii. s-a încheiat, înscriind in viitoare. Le-au cucerit Vic producţiei în multe parchete şi
Ştiu că' o fac pentru el, pen viaţa cultural-artist ică a tor Pop din Aninoasa, solist exploatări. Pe lîngă aceasta,
VICTOR POP
tru înfrumuseţarea oraşului municipiului Petroşani o al Casei de cultură din Pe Casa de cultură Petroşani am adus recent un număr de
în care ţrăiesc, pentru afir nouă şi prestigioasă mani troşani (premiul I), Viorica — premiul I — circa 500 de muncitori şi în ur
marea Iuti tot mai statornică festare Organizat de Consi Stane iu din Giurgiu (pre mătoarele zile vom mai aduce
în rîndurile celor mai bine Duminică, la Hunedoara, a fost o participare masivă la mu nea de înfrumuseţare şi bună liul municipal al sindicate miul II), Ionel Tofan din Fiecare seară, înnobilată încă 700. încheierea acţiunii de
gospodărire. Imaginea de faţă prezintă o secvenţă a vastului şantier gospodăresc din microra- lor, Comitetul municipal Galaţi (premiul III), Rodica de frumuseţea cintecului şi
gospodărite din ţară. ionul $ al municipiului. Foto: I. LEHOCZKY deblocare a drumurilor de ac
pentru cultură şi educaţie Giosan clin Petroşani (pre a versului născut din lumi ces ne va da posibilitatea să
socialistă Petroşani, Consi miul special al Consiliului na diamantină a adincurilor transportăm masiv stocurile
liul judeţean al sindicate municipal al sindicatelor Pe de cărbune, s-a încheiat cu mari de masă lemnoasă de ca
lor, Comitetul municipal al troşani), Vladimir Ursa, din microrecitaluri susţinute de re dispunem la exploatări.
U.T.C. şi Casa de cultură a Deva (premiul special al apreciaţii cintăreţi Mihaela
A - Care este, deci, perspecti
sindicatelor din Petroşani, Consiliului judeţean al sin Mihai şi Sergiu Cioiu. Au va pentru finalul primului tri
Invăţămînt formativ, strîns legat Mă reîntorc bucuros festivalul-concurs bucurat, la dicatelor), iar premiul tine fost zile de cintec, de tine mestru ?
„Cintecul
reţe, un festival al frumosu
adincului"
reţii,
s-a
Comitetul
de
acordat
— Deşi am întîmpinat dificul
această ediţie, de prezenţa a municipal al U.T.C. i-a re lui despre care compozito tăţile amintite, trebuie reţinut
venit lui Marius Pienaru —
de cerinţele judeţului la strungul meu 24 de solişti vocali de mu adevărata revelaţie a festi rul Radu Şerban, preşedin că sectoarele de industrializare
zică uşoară şi peste 20 de
„O
tele
juriului,
aprecia:
poeţi din numeroase oraşe valului. Cele cinci menţiuni manifestare care îşi găseşte au lucrat şi lucrează fără stag
ale ţării. Au venit să se în ale concursului au fost a- generos locul in acest colţ nări mari. Planul se îndeplineş
(Urmare din pag. 1) te în mod cert la cherestea,
Ce aţi întreprins treacă in talent mesageri ai cordate interpreţilor Florin reînnoit de ţară, care poate lăzi, traverse, lobde industriale
Gina
(Lonea),
Pătrăşcoiu
un aport maxim la dezvoltarea şi progresul econo cintecului şi versului din Marcovici (Tecuci). Violeta şi trebuie să devină o ma şi alte produse prelucrate. Reu
Galaţi, Tecuci. Tulcea, Giur
unde
tradiţie,
nifestare
de
miei. Tocmai de aceea m-am bucurat foarte mult la giu, Tirgovişte, Titu, Năsă- Cerbu (Drobeta Tr. Severin), se afirmă, se ridică, aşa şim să onorăm în bună măsură
pentru pregătirea apariţia şi aplicarea Decretului Consiliului de Stat ud, Drobrla Tr. Severin, Re Doina Melinie (Galaţi), Eca- după cum am văzut şi a- contractele cu beneficiarii din
ţară şi vom îndeplini integral
privind stabilirea normelor unitare de structură pen
La
(Giurgiu).
terina
Neaţă
M-a
talente.
tru unităţile economice. Eu văd în aceste măsuri şiţa, Orăştie, Deva şi din poezie, primele locuri au re cum, multe tânărul Victor planul de export.
centrele
toate
ale
impresionat
miniere
viitoarelor cadre? o nouă dovadă a fermităţii cu care conducerea par Văii Jiului. venit poeţilor Traian Morar, Pop, căruia i s-a şi acordat Consider că, avînd sprijinul
tidului
perfecţionării
econo
acţionează
in
vederea
Ziarul nostru a consem
Maria
miei, pentru înlăturarea birocratismului care s-a a- nat evoluţia concurenţilor Grigore Dincă (Petroşani), premiul I, m-a emoţionat ministerului de resort, bazîn-
du-ne pe hărnicia şi dăruirea
(Titu),
Diculescu
de-a dreptul Marius Piena
întrebarea un ajriresat-o to Intr-adevăr, prof. Valentin cumulat în diverse întreprinderi, pentru a crea con din primele zile ale festiva iar premiul special pentru ru, care mi se pare un fe forestierilor noştri, vom reuşi să
varăşilor din conducerea Oprea, directorul liceului nr. diţii ca fiecare salariat să lucreze acolo unde poate lului. Duminică, cintecului cea mai bună creaţie în nomen. Doresc „Cintecului ne plasăm alături de celelalte
I.E.C. Deva. Ea se referă la 2, îşi arată satisfacţia In pri şi poeziei i-au dat glas şi chinată trecutului revoluţio adincului“ din Petroşani centrale şi întreprinderi din ju
modul în care întreprinderile vinţa dotării acestor atelie şi trebuie să dea cel mai înalt randament, să-şi adu fior artistic tineri care au nar al Văii Jiului i s-a a- noi împliniri la viitoarele deţ în efortul de îndeplinire e-
sint interesate în pregătirea re, rnenţionînd că toate ma că contribuţia maximă la progresul multilateral al oferit un spectacol de ţinu cordat studentului Valeriu ediţii“. xemplară a planului maximal şi
viitoarelor cadre necesare e- terialele solicitate au fost ţării. tă artistică, cu momente de Butulescu (Petroşani). LUCIA LICIU angajamentelor.
conomiei noastre .in plin a- primite.
vlnt. Am constatat Insă că pa
Ne aflam la Mintia, lntr-o tronarea s-a limitat piuă a-
întreprindere în care media cum la dotarea atelierelor.
de vîrstă se găseşte între Maiştrii şi inginerii care să Colectivul secţiei de
25-30 ani, o întreprindere susţină ore practice în ate- mecanizare a agricul iiiică—zi de muncă rodnică pentru lucrătorii de pe onoare
nouă, cu agregate moderne, lierele-şcoală ale Liceului turii Şoimuş — da
în care necesarul de cadre nr. 2 din Deva au fost doar torită bunei organi
calificate s-a asigurat prin desemnaţi... Este drept, ca zări a muncii şi fo
şcolile de profil deschise o- dre tehnice ale întreprinde losirii cu randament
dată cu începerea contură rii se deplasează In diferite sporit a tractoarelor şl (Urmare din pag. 1) dulescu, Cornel Dudaş, Emil reş, a fost un adevărat şan man Dănilă. Cooperatorii nat de săpat ultimii din cel
rii şantierului centralei. Mai şcoli susţinînd veritabile lec maşinilor din dotare — Troşan, Ion Niculescu, Re- tier. Peste 1 000 de oameni, loan Miheţ, Ghelase Orşa, 4 000 ml şanţuri pentru com
mult, In timpul petrecut de ţii de orientare profesională, a reuşit să îndeplineas mus Şerban şi alţii. Toţi — vîrstnici şi tineri, au lucrat Mihai Baicu şi loan Suciu, baterea băltirilor pe o supra
la darea integrală In folo srpre munca productivă în că şl să depăşească cu denţiat Ion Botescu, Dumitru aprecia Aurel Filipescu, vi la consolidarea şl construcţia elevii Ofelia Davidescu, So- faţă de 70 ha teren arabil.
sinţă a centralei termoelec general. Au avut loc astfel 70 Ia sută planul de vc- Gagea, Octavian Botescu, loan cepreşedinte al consiliului digului de apărare împotriva nia Bîrsan, Marioara Matei, Ziua de duminică — ne-a in
trice, întreprinderea i pre de intllniri la liceul nr. 2 cu Roşu, Laurean Tirănesc, Ion popular — au făcut arături revărsării apei. Vaier Rădos, Florica Moraru, format tovarăşul Aron Me-
gătit şi a dat unităţilor simi elevii ultimelor clase, la li Surd, Aurel CInda, Iosif Ră- de bună calitate. Este de fapt o continuare Alexandru Săraru, Sorin Te- drea, secretarul comitetului
lare noi din alte zone ale ceul pedagogic cu cei din a lucrărilor de îmbunătăţiri rek şi alţii. comunal de partid, primarul
tării peste 100 de specialişti. clasele a VlII-a, la fel la funciare, ne-a relatat secre •k comunei Vaţa de Jos — a
Astăzi funcţionează la De şcoala generală nr. 4. Cu planul Âcfiiîni de amploare la lucrările tarul comitetului comunal de In satele comunei Mărti- fost bogată în realizări şi
va un puternic grup Elevilor grupului şcolar partid, primarul comunei Ilia, neşti s-au curăţat 35 ha pă pentru locuitorii satelor noas
şcolar profesional ener profesional, liceului energe trimestrial de îmbunătăţiri funciare tovarăşul Teodor Vasiu. In şuni. Lva această acţiune au tre. Cei 500 de participanţi
getic, tutelat de I. E. C. tic şl celor de la cursurile total, avem stabilit să rea participat 150 de cetăţeni. la acţiuni — cooperatori şi
Deva. Şi-a început totodată postliceale le sînt deschise lizăm acţiuni în vederea de Alţi 100 de cooperatori au
activitatea liceul energetic, secţiile întreprinderii. Anii îndeplinit şi curăţitul păşunilor secării a 400 ha şi de de- muncit la săpatul a 120 ml elevi — au reuşit să cureţe
cu primele clase. II şi III fac aici practică, re colmatat 30 km canale ; 50 şanţuri pentru scurgerea apei. 10 ha păşune şi să dccolma-
partizaţi pe echipe de mun la sută din volumul lucrări
Există însă un permanent citori, pe lingă formaţiile de lor planificate este finalizat. La Sarmizegetusa un număr teze 3 000 ml canale pentru
necesar de cadre în acest o- lucru unde muncesc cot la O activitate susţinută s-a In cooperativele din comu Pe şantier sînt mobilizaţi de 80 de cetăţeni au termi scurgerea apelor.
biectiv modern al industriei cot cu salariaţii. Conform u- nituri pe trimestrul I desfăşurat duminică şi la e- na noastră — ne spunea to de către organizaţiile de par
noastre in permanentă dez nul grafic de rotaţie aceştia al acestui an. La obţi xecutarea lucrărilor de îm varăşul Pamfil Brăteanu, tid şi tineret cooperatori,
voltare şi chiar dacă o în trec trimestrial prin toate bunătăţiri funciare şi curăţi primarul comunei Bretea Ro
acestor
realizări
treprindere îşi are asiguraţi locurile de producţie. Desi nerea adus contribuţia rea păşunilor. Asemenea ac mână — peste 300 de cetă mecanizatori, salariaţi de Ia
şi-a
specialişti, se impune preo loan Florea, şeful sec ţiuni au fost organizate de ţeni au reuşit să cureţe 140 C.L.F., de la liceul din loca
cuparea continuă pentru pre gur, această formă de prac ţiei, Laurean Dancea, către organele comunale de ha păşune. De asemenea, s-au litate şi şcoala de şoferi, spi
gătirea celor necesari altor tică productivă este cea mai mecanic, Iosif Răbulea, partid şi de stat în majori făcut 1 364 ml şanţuri pen tal, cooperativa de consum,
întreprinderi. In acest sens, eficientă şi chiar dacă nu Vasile Ifrim, Vasile Du- tatea comunelor din judeţ. tru scurgerea apelor de pe elevi. In frunte se află con
aflăm de la conducerea permanentizată, aplicată şi mitraş, Vladimir Morar ★ terenurile agricole la C.A.P.
1. E.C. Deva că de doi ani la secţiile liceului teoretic şi loan Fantea, mecani O mobilizare activă s-a Ruşi, Vîlcele, Gînţaga şi Bre ducătorii de unităţi economi
aceasta patronează două a- zatori fruntaşi. De ase făcut la noi — ne spunea to tea Română. ce şi instituţii din comună.
teliere-şcoală la Liceul nr. ar da rezultate mult mal bu menea, şi-a depăşit pla varăşul Băiuţ Drăghin, secre La curăţirea păşunilor şi Este greu să-i aminteşti pe
2, cartierul Dacia clin Deva ne. nul trimestrial cu 2 la tarul comitetului comunal de eliminarea excesului de umi toţi cei care au răspuns che
— atelierele de electrotehni In ideea prezenţei între sută şi colectivul secţiei partid, primarul comunei ditate în cadrul C.A P. r, in
că şi de lăcătuşerie. Densuş, pentru curăţirea pă raza oraşului Călan au par mării de a participa la con
prinderilor cu întreaga lor de mecanizare Hărău.
S-au asigurat cu materiale, şunilor. Cei aproape 200 de ticipat peste 140 de cetăţeni. strucţia şi consolidarea digu
capacitate la pregătirea vi De aici. se evidenţiază
mobilier, piese pentru uz itoarelor cadre necesare e- loan Achim, şeful scc- cetăţeni care au ieşit la Ei au executat luciări de cu lui. Am reţinut totuşi cîteva
didactic în ateliere — piese muncă au curăţit 65 ha, din răţire pe 16 ha păşune şi de nume : Vasile Cibi este ne
conomiei, întreprinderea de j ţiei, Nicolae Hogman, care pe 11 ha s-au făcut lu
de exerciţiu pe care să combatere a băltirilor pe 2 lipsit dc la orice acţiune de
eleclrocentrale Deva are în mecanic, Pamfil Cepă-
le demonteze şi să le crări de desecări. In frunte ha. muncă volimtar-patriotică i-
că multe resurse nevalorifi- lău, Simion NedcI şi
monteze elevii la orele de au fost comuniştii Gheorghiu niţiată în comună : alături de C.A.P. TUItDAŞ. Mccani-.ato rii muncesc de /.or la executa
ente. loan Pescar, mecaniza Ursa, Minuc Mărgăritoni, Pe rea arăturilor şi pregătirea tere ntiiiii în vederea insăinintiril
practică — ca şi dotarea a- tori. el au lucrat cu spor mecani culturilor de primăvară. Ion Go ra. aureolat pent-j hărnicia de
telierelor cu tot ce s-a putut. I. L. tru Coţolean, Crăciun Socaci, La ieşirea din Ilia spre Gu- zatorii loan Joldea, Gheorghe care dă dovadă, face numai arături de bună caiitale. Foto: V. O.NOIU
Dorel Tăşală şi Cornel Crai. rasada, pe malul riului Mu- Sorea, loan Dimperiu şi Ro